RADIOGRAFIA NEPUTINȚEI. De ce n-a intervenit Poliția cu lunetiști în cazul dublei crime de la Onești. Procuror: „Pușca nu era conformă, deținătorul nu avea atestat de trăgător”

De ce nu au intervenit polițiștii mai repede? De ce nu s-a folosit o pușcă cu lunetă? Sau de ce nu au intervenit trupele speciale din IGPR? Sunt întrebări care își găsesc răspunsul în ancheta finalizată recent de Parchetul General în cazul polițiștilor care au intervenit la Onești. 

Concluzia ei? Poliția Română nu era pregătită, la nivelul anului 2021, pentru o intervenție cu luări de ostatici, procedurile de intervenție fiind confuze și contradictorii. Nimeni din Poliție nu a fost găsit vinovat pentru intervenția ratată de la Onești. 

Mai mulți polițiști cu funcții de conducere din Poliția Română au fost anchetați în cazul de la Onești, fiind cercetați pentru abuz în serviciu și neglijență în serviciu. Patru dintre ei au avut calitate de suspect: 

• Alexandru Scurtu – șeful Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale (SIAS) al Poliției Române, 
• Radu Andronic – șef al Serviciului pentru Acțiuni Speciale (SAS) Bacău, 
• Adrian Claudiu Țuluc, comisarul care la acea dată se afla la comanda Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Bacău,  
• Cristinel Constantin Andrieș, șeful Poliției Onești.

Dosarul a fost instrumentat de procurorul Marius Iacob, din cadrul Parchetului General. La finalul cercetărilor, acesta a dispus soluția de clasare. În motivarea soluției se arată că faptele polițiștilor cercetați nu intră sub incidența vreunei infracțiuni. 

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Patru strategii discutate, niciuna aplicată

Potrivit celor audiați, pe parcursul derulării evenimentului de la Onești au fost analizate mai multe posibilități de intervenție pentru salvarea celor două victime. Au fost luate în calcul:

• Intervenția exterioară prin dreptul balconului cu autoscara pompierilor;
• Posibilitatea intervenției trupelor speciale din cadrul SAS Bacău, prin coborârea de pe bloc, prin rapel;
• Intervenția prin utilizarea armei de foc cu lunetă aflată în dotarea trupelor SAS Bacău;
• Intervenția în forță prin spargerea ușii de acces cu ajutorul dispozitivului (berbec) din dotarea SAS Bacău. 

Niciuna dintre aceste modalități de intervenție nu s-a realizat. 

Pentru coborârea de pe bloc: „Polițiștii SAS nu aveau nici pregătirea, nici materialele necesare”

Pompierii audiați au declarat că nu putea fi utilizată autoscara întrucât în dreptul balconului era un copac înalt care împiedica montarea dispozitivelor de susținere. În plus, Moroșan amenința de la geam că va ucide victimele dacă va vedea pompierii intervenind.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

A doua modalitate, intervenția trupelor speciale prin coborârea de pe bloc, nu putea fi realizată întrucât „polițiștii SAS nu aveau nici pregătirea, nici materialele necesare pentru această activitate”, notează procurorul Marius Iacob.

Pentru intervenția lunetistului: Pușca nu era conformă, polițistul care o deținea nu avea atestat de trăgător

S-a renunțat și la a treia modalitate de intervenție, întrucât „pușca aflată în dotarea SAS nu era conformă, iar deținătorul de fapt al acesteia nu avea atestat de trăgător”.

Folosirea puștii cu lunetă din blocul de vizavi era riscantă pentru victimele ținute ostatice. Moroșan se mișca încontinuu, iar copacul din fața blocului obtura din vizibilitate.

Ce a declarat cel mai titrat lunetist din România 

Printre martorii audiați de Parchetul General s-a numărat și șeful grupei de lunetiști din cadrul SIAS. Considerat cel mai titrat lunetist din România, ofițerul lucrează în cadrul SIAS din anul 1995 și a făcut o pregătire specială pentru lunetiști.

Acesta a declarat că în ziua evenimentului, în jurul orei 14.00, în sediul instituției, s-a discutat despre posibilitatea deplasării a două grupe din cadrul SIAS (una de luptători și alta de lunetiști). A precizat că avea în dotare trei puști cu lunetă conforme, pe care le-ar fi luat, dacă s-ar fi ordonat să se deplaseze la Onești. 

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Ofițerul a declarat că „nu a folosit niciodată arma cu lunetă pentru anihilarea sau imobilizarea unui agresor”.

La rândul său, Ionel Ștefan Anton, șeful Biroului misiuni speciale din cadrul SIAS, a declarat că pe toată durata intervenției de la Onești a stat în biroul șefului SIAS, Alexandru Scurtu, de unde a purtat mai multe discuții cu ofițerii cu funcții de conducere prezenți la locul evenimentului. A precizat că activitatea a avut caracter de sprijin pentru cei de la SAS Bacău. 

Negociatorul de la Onești, îndrumat prin telefon de la București

În biroul șefului SIAS de la București se afla și un negociator cu experiență, care și-a sunat de mai multe ori colegul din Bacău pentru a-i oferi indicații. 

Polițistul din Bacău care a purtat negocierile cu Gheorghe Moroșan deținea atestat de negociator din anul 2017.

Un procuror a fost prezent la fața locului 

Silviu Neagu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești, a fost prezent la locul intervenției în două rânduri, în urma discuțiilor purtate cu prim-procurorul Parchetului și cu șeful Poliției din Onești. În calitatea sa de procuror local, Neagu avea printre sarcini „supravegherea cauzelor penale în care se efectuează cercetări pentru infracțiuni comise pe raza municipiului Onești”.

La începutul intervenției, în jurul orei 13.00, procurorul a stat aproximativ 30 de minute. A discutat cu polițiștii despre modalitățile de acțiune, a vorbit de la distanță și cu Moroșan, pe care l-a rugat să-i lase în pace pe cei doi muncitori sechestrați. Apoi a plecat. S-a întors în jurul orei 15.30-16.00.

Audiat ca martor de Parchetul General, procurorul Neagu a declarat că s-a deplasat la fața locului „pentru a da ajutor și pentru a efectua orice ține de urmărirea penală”. El a susținut că i-a sfătuit pe polițiști să acționeze, dacă consideră de cuviință.

Întrebat cine ar fi trebuit să dea ordinul de intervenție în forță, procurorul Silviu Neagu a declarat că nu știe cine „și-ar fi asumat să răspundă pentru decizia de a împușca un om de 73 de ani, în condițiile în care acesta purta un dialog cu noi”. Potrivit datelor din dosar, Gheorghe Moroșan avea 65 de ani la data comiterii faptelor.

„La fața locului s-a aflat un procuror care nu a dispus efectuarea de către structurile de poliție aflate la fața locului a unor operațiuni în forță, pe care acestea să nu le fi executat, opinia acestuia fiind că modalitatea cea mai bună de rezolvare a conflictului era realizarea unor activități de negociere până la epuizarea agresorului”, notează procurorul Marius Iacob în soluția de clasare.

Polițiștii s-au încurcat în procedurile confuze

La 1 martie 2021, în România era în vigoare procedura care prevedea modul de acțiune al trupelor SAS în situații de criză pentru eliberarea persoanelor sechestrate sau în alte infracțiuni grave comise cu arme. 

Procedura care era în vigoare la 1 martie 2021 prevedea că o situație de criză de acest gen se anunța imediat la dispeceratul SIAS și la dispeceratul Centrului Operațional din cadrul IGPR. Nu prevedea aprobări cu privire la desfășurarea activităților unei structuri SAS până la sosirea și preluarea situației de către forțele din intervenție SIAS. 

La audieri, șeful SIAS, Alexandru Scurtu, a declarat că nu a primit vreo dispoziție din partea conducerii IGPR cu privire la deplasarea sau intervenția echipei pe care o conduce la Onești. El a precizat că nu a existat nicio solicitare din partea decidenților locali și că nu au fost informații suficiente care să-l determine să se consulte cu factorii de conducere din IGPR pentru a obține permisiunea deplasării la Onești. 

Prezența trupelor SIAS  la Onești nu ar fi garantat succesul operațiunii de salvare, concluzionează procurorul Iacob. 

„Nici ipoteza în care trupele SIAS s-ar fi deplasat la Onești cu un elicopter și ar fi intervenit nu are susținere și nu este aptă să conducă la antrenarea răspunderii suspectului Scurtu Alexandru sau a altor persoane, având în vedere că această situație nu este reglementată de legislația primară, legiuitorul lăsând modalitatea de organizare la aprecierea forțelor care au intervenit la fața locului, ca urmare a propriei analize și ținând cont de anumiți factori”. – Extras ordonanță de clasare:

Ce a constatat IGPR după tragedie

La data evenimentului, la nivelul structurilor Poliției Române nu exista un set unitar de reguli care să reglementeze activitățile ce se impun a fi desfășurate în situații de criză pentru eliberarea persoanelor sechestrate, se arată în ordonanța de clasare. 

După tragedia din 1 martie 2021, IGPR a efectuat un control în Bacău.

Urmare a deficiențelor constatate în cazul intervenției de la Onești, un an mai târziu, pe 10 ianuarie 2022, șeful Poliției Române a aprobat o nouă procedură de intervenție privind situațiile de criză care implică lipsirea de libertate a persoanelor. 

Potrivit acestei noi proceduri, SIAS nu mai are competență exclusivă în derularea operațiunilor de intervenție necesare pentru salvarea persoanelor sechestrate. Coordonatorul intervenției este șeful structurii de poliție cu competență teritorială asupra locului în care se petrece evenimentul. 

Cronologia unei tragedii

În spatele tragediei de la Onești s-a aflat un apartament pe care Gheorghe Moroșan și soția lui l-au pierdut în urma unui litigiu ce s-a întins pe mai mulți ani. Cei doi soți au reclamat constant că apartamentul le-a fost luat abuziv în schimbul unui prejudiciu pe care Aurelia Moroșan l-ar fi produs la compania Chimcomplex, unde lucrase ca gestionară.

Iată cum s-au derulat evenimentele, minut cu minut, potrivit rechizitoriului procurorului Marius Iacob:

11.30 – Gheorghe Moroșan și soția sa ajung la fostul lor apartament. Bărbatul avea asupra sa mai multe coliere autoblocante, un cuțit și sprayuri lacrimogene. A intrat în apartament și i-a imobilizat pe cei doi muncitori, care au fost luați prin surprindere;

11.47 – Moroșan sună la 112 și anunță că a luat doi ostatici în fostul său apartament. Amenință că „le va lua gâtul” dacă la fața locului nu vin ministrul de interne și ministrul justiției;

11.50 – Dispecerul Poliției a sunat șeful Poliției Onești pentru a-l anunța despre eveniment;

11.52 – La fața locului ajunge un prim echipaj de poliție;

11.55. – Conducerea IPJ Bacău a dispus constituirea unei grupe operative formate din 17 polițiști de investigații criminale, ordine publică, SAS și un negociator;

11.58 – Un polițist de la ordine publică îl anunță despre eveniment și pe adjunctul șefului Poliției Onești, care, la rândul său, raportează evenimentul șefului IPJ Bacău;

11.59 – Telefonul unuia dintre muncitorii sechestrați sună. Era un șef al acestuia. Răspunde Moroșan și îi pune telefonul muncitorului să vorbească. Acesta îl anunță că un bărbat a intrat peste ei în apartament și le-a pus cuțitul la gât;

12.05 – La fața locului ajunge adjunctul Poliției Onești, Iuri Mureșan, fost vecin cu Gheorghe Moroșan și discută cu acesta. Pleacă, dar revine la scurt timp cu documentele cerute de Moroșan (actele care validau executarea silită a apartamentului);

12.18 – Ajunge un al doilea echipaj de poliție, format din doi polițiști;

12.22. – Adjunctul șefului IPJ Bacău, Adrian Țuluc, a alertat grupa SAS Bacău, cerând chemarea din timpul liber a singurului negociator din cadrul structurii, și a solicitat sprijin Jandarmeriei Bacău;

12.30 – Comisarul Țuluc anunță telefonic prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău despre evenimentul de la Onești;

12.45 – O echipă din cadrul SAS Bacău pleacă la Onești;

12.47 – Comisarul Țuluc îl sună pe șeful Poliției Onești și îi cere să coordoneze activitatea la fața locului;

13.00 – Același comisar Țuluc dispune suplimentarea forțelor de ordine;

13.10 – Procurorul Silviu Neagu de la Parchetul din Onești ajunge la fața locului;

13.20 – Adjunctul Poliției Onești, Iuri Mureșan, reia dialogul cu Moroșan. Îi cere să coboare în fața blocului să discute, dar este refuzat;

13.47. – Dispecerul de serviciu de la IPJ Bacău postează un mesaj pe grupul de WhatsApp „Dispeceri IGPR”, prin care informează că un bărbat din Onești a luat ostatici doi bărbați în fostul său apartament și îi amenință cu un cuțit;

14.00 – La fața locului sunt direcționate două ambulanțe;

14.05. – Aflând despre mesajul postat pe grupul de WhatsApp al dispecerilor, șeful SIAS constituie o celulă de criză în biroul său de la București;

14.07 – Șeful Poliției Onești solicită șefului ISU Onești deplasarea la fața locului a unei autospeciale cu scară rulantă;

14.20- 17.06 – Au fost inițiate 11 apeluri între grupurile de negociatori din cadrul SIAS și polițistul care negocia cu Gheorghe Moroșan la Onești;

14.22 – 17.06 Șeful SIAS i-a sunat de 13 ori pe polițiștii cu funcție de conducere de la Onești pentru a le oferi indicații;

14.38 – Moroșan sună din nou la 112. Amenință că dacă nu va primi actul de proprietate al apartamentului și suma de 300.000 de euro îi va omorî pe cei doi muncitori;

15.28 – Echipa tactică a SAS Bacău intră în scara blocului și urcă până la etajul al doilea, unde așteaptă ordinul de intervenție tactică;

16.15 – La fața locului ajunge a doua echipă de intervenție din cadrul SAS Bacău;

16.21 – Moroșan a sunat pentru ultima dată la 112. Cere să i se facă legătura cu ministrul justiției și cu cel de interne;

16.30 – Moroșan cere insistent ca la fața locului să vină reprezentanții mass-media;

17.00 – Una dintre victime este apelată telefonic de fratele său. Răspunde Moroșan, care îi transmite că fratele îi este sechestrat și nu îl va vedea în viață. Într-un gest de revoltă, muncitorul îl lovește pe Moroșan cu picioarele. Acesta se năpustește asupra sa cu cuțitul. Alertați de vecinii care priveau la ferestre întreaga scenă, negociatorul strigă: „Acționați, a lovit cu cuțitul”.

17.06 – Luptătorii SAS au spart ușa în două minute. Prea târziu pentru victime. Una a murit pe loc, cealaltă – la spital. La rândul său, Gheorghe Moroșan a fost împușcat, fiind transportat pentru îngrijiri medicale la spital.

Condamnat la 30 de ani de închisoare

Gheorghe Moroșan a fost condamnat la 30 de ani de închisoare, iar soția acestuia, la 12 ani, sentința fiind definitivă. 

Familiile celor două victime au anunțat, prin avocat, că vor contesta soluția de clasare dispusă în cazul polițiștilor.

Vezi rezultate BACALAUREAT 2023 din toată ţara!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro