„În primul rând, eu nu eram în ţară când a avut loc tragedia de la Apuseni! Eram în deplasare oficială la Budapesta, fiind anunţat telefonic de profesorul Irinel Popesc cum că avionul care transporta echipa a căzut. În urmă confirmării acestui fapt de către însuşi dr. Zamfir prin telefon, am alertat telefonic şeful IGSU, Ministrul Apărării şi şeful aviaţiei Ministerului Afacerilor Interne şi l-am solicitat dr-lui Zamfir să anunţe situaţia prin 112. Asta era implicarea mea în tragedia de la Apuseni, ulterior situaţia fiind preluată în ţară de cei care aveau competenţă să o rezolve”, a scris Raed Arafat pe Facebook.
Acesta a răspuns şi acuzaţiilor potrivit cărora el ar fi fost cel care a dispus ca elicopterul SMURD să caute avionul.
„Tebuie să clarific faptul că elicopterul SMURD a fost direcţionat imediat să execute misunea de căutare salvare, decolând de la Târgu Mureş unde existau condiţii de zbor, piloţii renunţând la misiune când s-au apropriat de zona accidentului şi au văzut că vizibilitatea este redusă existând şi condiţii de givraj, astfel ei au transmis şi piloţilor de la Min. Apărării Naţionale datele despre condiţiile că să nu mai decoleze după ce primiseră ordinul de la Ministerul Apărării. Pentru avocata care nu ştie, sau se face că nu ştie, elicoptere care să caute pe ceaţă în zonele montane, pe vizibilitate zero, nu există încă nici în România şi nici în altă parte. Când condiţiile meteo nu permit executarea unei misiuni de căutare salvare pe calea aerului, misiunea de căutare salvare se rezumă la forţele terestre, pur şi simplu, că să nu avem şi alte victime din rândul salvatorilor. Faptul că elicopterul a decolat, având condiţii de zbor, este decizia comandantului şi nu a mea”, a mai explicat Arafat.
Sursa citată mai subliniază şi faptul că nu a avut nicio implicare în organizarea misiunii de transplant, pentru care nici nu a fost înregistrată o solicitare de sprijin de către Agenţia de Transplant.
„Chiar dacă aş fi fost în ţară, responsabilităţile mele se rezumau la activitatea de acordare a primului ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă şi în nici un caz la misiunea de căutare salvare. Eu, la momentul tragediei de la Apuseni, eram secretar de stat la Ministerul Sănătăţii şi nu şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă care a luat fiinţă abia în 28 ianuarie 2014, după accidentul de la Apuseni. (…) Condiţiile în care s-a desfăşurat misiunea de căutare salvare în Apuseni erau extrem de dificile fiind noapte, ceaţă, zăpadă, munte şi pădure. (…) Faptul că primii sosiţi la locul cidentului erau localnici este un lucuru normal, întrucât ISU alertează toate comunele şi satele din zona în astfel de situaţii în vederea începerii căutărilor de către cei aflaţi aproape, până sosec şi echipele specializate”, a mai spus şeful DSU.
Arafat a mai subliniat că înţelege durerea familiei Aurei Ion, însă sunt multe argumente care sprijină ideea potrivit căreia studenta a murit la scurt timp după prăbuşirea avionului, nu după mai multe ore.
„De la tragedia din Apuseni încoace, se încearcă să fie găsiţi vinovaţi cu orice preţ pentru fiecare deces, pentru orice accident şi pentru oricare situaţie atacând în mod deosebit pe cei care încearcă să salveze vieţile în cele mai dificile condiţii. Avocaţii îndeamnă rudele pentru că aşa pot să facă bani pe seama lor, fără să generalizăm acest mod de comportament la toţi avocaţii, ei dau speranţa că dreptatea va fi făcută şi că trebuie luptat în justiţie când şi ei ştiu că trag de o aţă subţire şi creează cazuri şi iluzii care nu au fundament nici în realitate şi nici în logică”, a mai scris şeful DSU şi secretarul de stat.
Precizările vin după ce familia Aurei Ion, tânăra de 23 de ani decedată în accidentul aviatic produs în 2014 în Munţii Apuseni, a formulat o plângere penală la Parchetul General împotriva lui Raed Arafat, secretar de stat în MAI şi şef al DSU, şi dar şi împotriva lui Mircea Duşa, fost ministru MApN şi a lui Dorel Grădinaru, fost inspector general al IGAV.
Acţiunea penală este motivată de faptul că Raed Arafat a solicitat intervenţia cu un avion SMURD, deşi ştia, susţin apărătorii familiei Aurei Ion, că acesta nu are dotările necesare pentru a interveni pe timp de noapte şi în condiţii de ceaţă.
Dosarul ce are în vedere intervenţia autorităţilor pentru localizarea şi salvarea victimelor se află la Înalta Curte de Casaţie, care va hotărî, miercuri, dacă va dispune sau nu clasarea acestuia.
„Dosarul Catastrofei aviatice din Apuseni nu trebuie să fie clasat! Atât pentru noi, pentru familie, cât și pentru societate trebuie să se stabilească cine se face vinovat de moartea victimelor, ce reflectă incompetența autorităților de a ne salva, iar cei vinovaţi să răspundă conform legii!”, a precizat familia Aurei Ion.
Au trecut cinci ani de a tragedia din Munții Apuseni. În 20 ianuarie 2014, un avion de mici dimensiuni care avea la bord un echipaj medical s-a prăbuşit într-o zonă împădurită din Apuseni, la limita dintre judeţele Alba şi Cluj, la o altitudine de peste 1.400 de metri.
Echipa medicală mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.
Adrian Iovan a murit la scurt timp după impact, iar tânăra Aura Ion, studentă la Medicină, a murit înainte ca echipele medicale să ajungă la avion.
În accidentul aviatic au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir, de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu, de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru, de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu, de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
FOTO: EPA
Citește și:
Un dosar penal, patru ani, încă niciun verdict. Tragedia aviatică din Apuseni, o anchetă complicată
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro