”Eu nu am tacut si nu am tolerat ce se intampla la ISU Bucuresti. Problemele erau destul de grave, mai ales din punctul de vedere al interventiei la unele tipuri de risc, iar rezultatul a fost eficientizarea ISU București si schimbarea conducerii si punerea la dispozitia inspectorului general al IGSU a sefului ISU Bucuresti. Aceasta in nici un caz nu a fost o promovare iar functia de la ISU Bucuresti era de o vizibilitate si de o importanta mult mai mare decat cea care a alocat-o inspectorul general domnului fost inspector sef la IGSU cu caracter temporar. […] Sunt total de acord ca solicitarea de sponsorizari de la firme si agenti economici pe care ii controleaza ISU Bucuresti este un conflict de interese foarte serios si este de natura de a afecta corectitudinea si echidistanta celor care efectueaza controalele si inspectia la diferite firme. Nu inteleg insa ce se doreste prin amestecul Fundatiei pentru SMURD in aceasta problema. Fundatia pentru SMURD nu este un agent economic controlat de ISU Bucuresti sau de orice structura ISU si are ca menire sprijinirea structurii SMURD din cadrul ISU conform statutului aporbat la tribunal. Donarea de echipamente si finantarea de cursrui pentru personalul SMURD nu genereaza un conflict de interese cu activitatea ISU. Mai mult, exista multe astfel de organizatii si fundatii in lume care fac lucruri similare cu ce face Fundatia pentru SMURD iar sursa de finantare principala este cea din 2%. Inca de la inceput la nivelul Fundatiei pentru SMURD s-a stabilit un cod deontologic prin care am evitat intrarea in orice forma de conflict de interese. Am avut oferte de sponsorizari de la firme de medicamente, de la clinici private si de la multe alte entitati care erau clar in conflict de interese cu ativitatea mea ce a dus la respingerea lor indiferent de sume. Am refuzat sume importante de la firme care fabrica tigari sau alcool si am incercat tot posibilul sa ramanem transparenti cu ce facem. […] De fapt cei care s-au suparat cel mai mult erau cei pentru care activitatea de pompier era a-doua meserie venind o zi si avand trei libere. Acum se lucreaza 24 cu 48 pastrand 5 – 8 perioade de cate 5 zile lbere pe langa concediu. La Paris Pompierii Militari au 120 de ture de 24 ore / an iar in Romania suntem la 94-98 de ture. Înaintea schimbarii eram la 71-74 de ture pe an ce genera o deficienta mare de personal in cadrul turelor. Specialistii in resurse umane au analizat bine acest program de lucru si considera ca acesta respecta toate regulile codului muncii care prevede exceptii clare pentru structurile militare si cele de urgenta.”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro