„Inventarierea există, o cunoaştem, vizita a arătat că sunt adăposturi la asociaţiile de proprietari, la autorităţile locale şi un număr de adăposturi care nu au fost predate autorităţilor locale. IGSU lucrează pentru inventarierea acestora”, a spus secretarul de stat din MAI la un briefing de presă organizat la sediul Guvernului, conform news.ro.
Raed Arafat a precizat că „din păcate, unele adăposturi din blocuri sunt utilizate cu alte scopuri”. „Vor trebui refăcute şi va trebui redată destinaţia lor, se ocupă IGSU”, a afirmat el, după care a subliniat că se vor intensifica verificările, pentru a se vedea dacă se respectă regulile pentru care au fost create adăposturile şi să rămână funcţionale.
Întrebat câte astfel de adăposturi nu mai respectă scopul iniţial, Raed Arafat a afirmat că nu are acest număr.
Eu locuiesc într-un bloc care are zonă de boxe şi are şi adăpostul, care e gol. E adevărat că nu e pregătit cu pături. Trebuie să existe un minimum necesar, să fie depozitat acolo, şi curăţat, pentru că multe nu sunt curăţate pentru a ţine oamenii o perioadă în ele. La noi foarte puţin probabil să fie această nevoie, dar trebuie să fim pregătiţi din timp.
Șeful DSU, Raed Arafat:
Lista buncărelor din România, adăposturi pe timp de război
Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în România există 4.538 de buncăre în care oamenii pot intra în caz de pericol. Adăposturile de protecție civilă sunt dispuse în zone precum subsolul blocurilor, clădiri de birouri, școli, licee, spitale, hoteluri și primării.
În București sunt aproape 1.200 de spații în care populația ar trebui să se adăpostească în caz de atac aerian. Adică aproape un sfert din totalul buncărelor din toată țara, potrivit listei oficiale publicate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. La începutul lunii februarie, Libertatea a intrat în câteva dintre adăposturile din Capitală și a găsit săli insalubre, unele fără electricitate sau grup sanitar.
Azi, 4 martie, s-a intrat în a noua zi a războiului declanșat de Rusia în Ucraina, după ce țara condusă de Vladimir Putin a lansat pe 24 februarie prima ofensivă asupra țării al cărei președinte este Volodimir Zelenski, cu atacuri aeriene şi cu rachete.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro