Raed Arafat, la 7 ani după incendiul de la Colectiv: „Dacă mă simţeam vinovat de ceva, poate că plecam”

Imaginile cu primele minute ale intervenției, ținute ascunse timp de patru ani și publicate în 2019 de Libertatea, arată momentele de haos. La fel, raportul Corpului de Control al Guvernului Cioloș, publicat în 2016, subliniază erori grave în intervenția pompierilor din acea noapte.

Vă avertizăm că urmează imagini cu puternic impact emoțional:

Arafat susține că acel raport a fost făcut de „jurişti habarnişti” în intervenţii în situaţii de urgenţă.

„Criticii mei să vină să îmi spună ce nu a funcţionat la Colectiv. Eu nu am nicio teamă să zic părerea mea şi părerea mea am auzit-o zisă prima dată de către observatori din afara ţării, care sunt specializaţi în domeniu, nu controlori de corpuri de control care au venit şi şi-au făcut treaba, care erau jurişti habarnişti despre sistemul de urgenţă. Şi aici mă refer când au venit atunci de la corpul de control al premierului şi au scris că intervenţia a fost sub medie”, a declarat Raed Arafat, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, potrivit sursei citate.

Șeful DSU a afirmat că „cel care stabileşte că o intervenţie este sub medie trebuie să înţeleagă mecanismele de intervenţie”.

„Noi am avut o discuţie, era un coleg cu mine şi era atunci ministru de Interne domnul Tobă, căruia nu i-a convenit raportul Corpului de Control al premierului pentru că l-a văzut ca un raport care nu era corect faţă de noi şi care venea cu foarte multe chestii care erau lipsite de orice adevăr”, a punctat Arafat.

Recomandări

Toți oamenii lui Klaus Iohannis din funcții publice bine remunerate. Președintele a ratat negocierea pentru propria persoană

„Resuscitarea se începe imediat, pe un plan dur. Poate să fie caldarâmul”

Şeful DSU a susținut apoi că resuscitarea pe caldarâm a victimelor a fost făcută corect, deşi impactul emoţional a fost mare, potrivit news.ro.

„Ne-au introdus în raport că noi am resuscitat într-un mod inadecvat sau impropriu pacienţii pe caldarâm. Da, dar după noi, după două săptămâni, după ce a fost Bataclan, în Franţa, unde resuscitau francezii victimele? Victimele nu se resuscitează la distanţă, decât dacă este un pericol imediat, să pleci, ca să nu pui viaţa salvatorului în pericol. În momentul în care victima e în stop cardiac, resuscitarea se începe imediat, pe un plan dur. Planul dur poate să fie caldarâmul. Nu poţi să îi duci, unde să îi duc, la hotel? Unde să îi duc? Acolo se începe cu resuscitarea”, a afirmat el.

„Imaginile sunt dure, îmi pare rău, aţi văzut şi în Coreea de Sud acum, au avut ce au avut, unde resuscitau bolnavii? Nu numai populaţia, dar şi pompierii, pe şosea, acolo unde i-au găsit. Deci să vii tu, de la o structură de control, habarnist în domeniu şi să emiţi păreri, este un lucru extrem de grav”, a adăugat Arafat.

El a menționat că raportul Corpului de Control al premierului a primit apoi un contraraport „cu un număr dublu de pagini, care a explicat fiecare chestie de ce s-a făcut”.

Recomandări

Cei 50 de consilieri din cele 8 partide care fac parte din noul Consiliu General al Municipiului București | VIDEO

Ce spune despre transferul răniților în străinătate

Întrebat ce s-a schimbat de atunci, Arafat a explicat că acum există un dispecerat comun, precizând că „o să venim la un moment dat cu o analiză pe ce s-a realizat”.

Șeful DSU a declarat apoi că în urma tragediei „am învăţat cum să lucrăm cu internaţionalul”.

Au ieşit câteva personaje de la câteva ONG-uri şi cu anumite televiziuni să ne atace că nu am dus bolnavii direct în străinătate. Să îmi explice cineva cum poţi, într-o ţară, să iei bolnavii direct, adică să ai 150 şi ceva de arşi, să îi pui în avion şi să dai telefoane, „Franţa, vin la voi, Germania, vin la voi”.

Raer Arafat:

Întrebat de ce ministrul sănătăţii de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu, a spus că avem tot ce ne trebuie, Arafat nu a dorit să comenteze, dar a explicat că el nu a oprit transferurile pacienţilor în străinătate, aşa cum se vehicula.

„Eu nu vorbesc în numele nimănui, depinde cum intrepretezi, trebuie discutat ce a vrut să spună cu acest lucru. Sunt subiecte cu emoţii care sunt exploatate cel mai mult şi care au pe seama lor cele mai multe fane news-uri, poveşti şi folclor, Dacă le iei şi le analizezi la rece, e posibil să vezi altceva”, a precizat Arafat.

„Dacă mă simţeam vinovat de ceva, poate că plecam”

Întrebat dacă îşi reproşează ceva, dacă se simte vinovat de ceva în cazul Colectiv, Arafat a spus că dacă se simţea vinovat, pleca.

Recomandări

Vladimir Putin a condus antrenamentul forțelor nucleare ruse, în timpul căruia a fost testată „o lovitură nucleară masivă” | VIDEO

„Eu dacă mă simţeam vinovat de ceva, poate că plecam. Asta o spun, că am pus tot posibilul să lucrez, să fac toată treaba să mut bolnavii şi ne-am luptat să mutăm bolnavii şi să salvăm vieţi, eu nu am de ce să mă simt vinovat pentru că câteva personaje au îndreptat toate atacurile pe întreg sistemul de urgenţă”, a punctat Arafat.

El a admis apoi că „au fost probleme pe partea de prevenire”, dar „legislaţia am început să o modificăm înaintea Colectivului. Să nu creadă cineva că legislaţia s-a modificat la presiunea Colectivului”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro