România, țara europeană cu cele mai multe decese provocate de poluare. Datele anunțate de Agenția Europeană de Mediu

Agenția Europeană de Mediu a analizat date privind influența mediului înconjurător asupra sănătății și bunăstării europenilor. Potrivit studiului citat de DW, în Europa, poluarea aerului ar fi, ca și până acum, cea mai mare amenințare la adresa sănătății din partea mediului.

Diferențe între Est și Vest

Studiul scoate în evidență diferența clară dintre țările din estul și cele din vestul Europei. În multe țări est-europene, rata morților premature provocate de factori de mediu ar fi mult peste cea din vestul Europei.

Cea mai gravă situație din UE s-ar înregistra în România, unde fiecare al cincilea deces ar putea fi pus pe seama factorilor de mediu.

La polul opus se află Danemarca și Suedia, unde doar un deces din 10 ar fi atribuit poluării mediului.

Cercetările se bazează pe date din 2012 ale Organizației Mondiale a Sănătății privind cauzele deceselor și îmbolnăvirilor.

Sărăcia, ca factor de risc

“În timp ce în Europa observăm îmbunătățiri în protecția mediului, iar planul Green Deal arată orientarea clară spre un viitor sustenabil, raportul actual dovedește că este nevoie de măsuri pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili cetățeni din societatea noastră”, a declarat directorul executiv al Agenției Europene de Mediu, Hans Bruyninckx.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Sărăcia ar merge adesea mână în mână cu viața într-un mediu poluat și cu sănătatea precară.

Combaterea acestui context trebuie să fie parte integrală din strategia privind o Europă mai integrată și mai sustenabilă.

Directorul executiv al Agenției Europene de Mediu, Hans Bruyninckx:

Situație mai bună ca acum trei decenii

Agenția insistă însă că situația s-a îmbunătățit în ultimii 30 de ani. În 1990, numărul deceselor provocate de poluarea aerului era de 1.000.000 de oameni.

Alte surse de poluare a mediului înconjurător care costă vieți omenești:

• poluarea fonică – ar fi pe locul al doilea, ei fiindu-i atribuite 12.000 de morți premature;
• efectele schimbărilor climatice ar avea, de asemenea, un impact tot mai mare – de exemplu prin valuri de caniculă și inundații; locuitorii din mediul urban ar fi afectați în cea mai mare măsură de urmările modificărilor climatice, potrivit lui Catherine Ganzleben, de la Agenția Europeană de Mediu;
• compușii chimici;
• rezistența anumitor microbi la tratament, cauzată de utilizarea excesivă a antibioticelor;
• contaminarea apei potabile.

La începutul lunii martie s-a înregistrat o poluare-record în Bucureşti. Senzorii au arătat depăşiri de 900% în cazul particulelor de praf.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

De altfel, în aprilie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat Româniapentru că nu a luat măsuri pentru a combate poluarea din București.

De menționat că experții se tem de impactul pe care l-ar putea avea poluarea în epidemia de COVID-19. Orașele mai poluate, în special, ar putea cauza cazuri mai severe.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro