Cuprins:
„Instabilitatea de la nivelul managementului, dar și lipsa de implicare și asumare a factorilor decizionali din cadrul CNAB, au dus la zero investiții în infrastructura aeroportuară, deși prin bugetele de venituri și cheltuieli ale companiei au fost alocate sume importante pentru modernizarea acesteia”, se arată în sinteza Raportului de audit.
Iar lipsa investițiilor în infrastructura aeroportuară din România, în contextul creșterii semnificative a traficului aerian, a afectat performanța aeroportuară, „scăzând gradul de satisfacție a pasagerilor”.
Totodată, potrivit Curții de Conturi, CNAB a crescut nejustificat numărul de angajați și a dublat cheltuielile de personal în 2019 față de 2014.
Curtea de Conturi a remarcat și faptul că numărul crescut al pasagerilor și „constrângerile de arhitectură” de la Aeroportul Henri Coandă-Otopeni au dus la aglomerări pe anumite intervale de vârf de trafic și la creșterea timpilor de aşteptare pentru efectuarea formalităților de control.
Curtea de Conturi a mai trecut la puncte negative și „lipsa de implicare și numeroasele schimbări în structura managerială a CNAB”, care au dus la „dezvoltarea insuficientă a transportului aerian cargo la AIHCB, cu consecințe negative asupra performanței financiare a acestuia”.
O altă problemă identificată a fost „exploatarea excesivă” la Aeroportul Otopeni a unor sisteme de control de securitate a bagajelor de cală „depășite moral și fizic”, care a produs „consecințe negative asupra activității aeroportuare”, mai precis afectarea traficului de bagaje și întârzieri la cursele aeriene.
În același timp, activitatea CNAB „a fost influențată de rezultatele negative înregistrate de Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu (AIBBAV)”, se arată în sinteza raportului Curții de Conturi, cauza fiind „subutilizarea infrastructurii aeroportuare”.
Astfel, veniturile totale din activitatea desfășurată la AIBBAV nu au acoperit nivelul cheltuielilor, în perioada 2014-2019 aeroportul înregistrând doar rezultate negative. Decalajul semnificativ dintre venituri și cheltuieli a fost generat atât de limitarea traficului de pasageri pe aeroport, cât și de creșterea cheltuielilor operaționale, în principal a cheltuielilor cu personalul.
Puncte pozitive
Activitatea financiară a CNAB a înregistrat rezultate favorabile, ca urmare a creșterii semnificative a traficului aerian și a creșterii veniturilor din tarifele practicate de aeroport pentru serviciile prestate, se arată în raportul Curții de Conturi.
Astfel, „numărul de pasageri care au tranzitat acest aeroport în 2019 a fost cu aproape 77% mai mare decât în anul 2014”.
Totodată, veniturile operaționale au crescut cu peste 60% în anul 2019 față de anul 2014. Acestea au reprezentat peste 95% din veniturile totale ale CNAB, fiind principala sursă de venit a companiei, se mai precizează în comunicatul remis Libertatea.
De asemenea, mai arată Curtea de Conturi, tarifele de îmbarcare au generat venituri cu 46% mai mari în 2019 față de 2014.
Recomandările Curții de Conturi
În aceste condiții, auditorii publici externi au transmis CNAB o serie de recomandări pentru îmbunătățirea performanței.
„Astfel, Curtea de Conturi îndeamnă managementul companiei, printre altele, să analizeze cauzele care au dus la neimplementarea în cadrul Aeroportului Otopeni a obiectivelor strategice de modernizare și dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, pentru eliminarea blocajelor (constrângerilor) de capacitate și creșterea calității serviciilor pentru pasageri”, se precizează în comunicat.
„De asemenea, Curtea recomandă analizarea cauzelor care au determinat obținerea rezultatelor negative din activitate, precum și pierderile înregistrate din contractele de asociere în participațiune pentru spațiile comerciale” din Aerportul Otopeni.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro