ComenteazăNumărul țărilor care au înregistrat un regres democratic s-a dublat în ultimul deceniu, arată un studiu realizat de Institutul pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală, care are o listă lungă la acest capitol, listă pe care intră SUA, Ungaria, Slovenia și Polonia.
Raportul „Starea democraţiei în lume, în 2021” analizează parcursul a 165 de țări în 2020 și 2021 și examinează situația politică și socială din ultimii 6 ani, pentru a concluziona astfel că democrația s-a deteriorat în întreaga lume.
Concret, în 2021, lumea a ajuns să numere doar 98 de democrații, cel mai mic număr din ultimii ani, 20 de regimuri hibrid, care includ Rusia, Maroc și Turcia, și 47 de regimuri autoritariste, precum China, Arabia Saudită, Etiopia și Iran.
Peste două treimi din populaţia mondială trăieşte în democraţii aflate în recul sau în regimuri autocratice, arată studiul. Iar tendința este una pesimistă.
„Per total, numărul țărilor care se mișcă într-o direcție autoritaristă l-a depășit pe cel al țărilor care merg spre o direcție democratică”, mai precizează raportul, care observă că în ultimii doi ani, lumea a pierdut cel puțin patru democrații, ori din cauza alegerilor fraudate, ori a unor lovituri de stat militare.
Relevant este că lucrile s-au înrăutățit în lume în ultimii doi ani inclusiv în contextul pandemiei, folosită de unele guverne pentru a restrânge drepturile cetățenilor.
Concret, raportul arată că 64% dintre țările analizate au luat măsuri pentru combaterea pandemiei care au fost „disproporționate, nenecesare sau ilegale”. Printre aceste țări, notează raportul, se află Ungaria, India, Filipine și SUA.
Slovenia se alătură Ungariei și Poloniei
În Europa, pandemia a exacerbat tendința existentă deja de dinainte de pandemie, oferind noi instrumente guvernelor de a slăbi democrația, spune raportul IDEA.
„Un număr de țări au folosit pandemie, și în special riscul dezinformărilor conectat cu pandemia, pentru a reduce libertatea de exprimare”, observă secretarul general al IDEA, costaricanul Kevin Casas-Zamora.
„Poate că cel mai important aspect democratic care a fost afectat negativ de pandemia din Europa este libertatea de exprimare și integritatea media. A existat un deceniu pierdut în privința dezvoltării democratice în Europa de Est și în Balcanii de Vest”, spune Casas-Zamora, citat de Politico.
Ungaria, Polonia, Slovenia şi Serbia sunt ţările europene cu cel mai mare declin al democraţiei. Şi în Turcia s-a înregistrat cel mai mare declin al democraţiei între 2010 şi 2020, se menţionează în raportul IDEA, potrivit Reuters.
Iar regimurile din Rusia și Belarus și-au intensificat și ele eforturile de reprimare a oponenților politici.
În vreme ce problemele din Ungaria și Polonia au mai fost discutate, Slovenia face și ea obiectul unui declin vizibil, potrivit raportului.
„Temeri au fost ridicate de UE și de organizațiile non-guvernamentale locale și internaționale cu privire la hărțuirea și amenințările la adresa jurnaliștilor, proceselor de defăimare intentate instituțiilor media, reducerii de fonduri pentru ONG-uri și a legislației care extinde prerogativele poliției. Îngrijorări au existat și cu privire la presiunile politice asupra justiției”, mai spune raportul, care notează totuși că instituțiile statului, societatea civilă și partidele de opoziție au jucat un rol activ în contracararea unor astfel de eforturi.
România nu se află printre țările cu regres democratic, dar raportul IDEA observă, printre altele, criticile observatorilor OSCE privind modificările legislative tardive înaintea alegerilor din 2020, tratamentul discriminatoriu aplicat minorității rome în timpul pandemiei și problemele privind independența justiției, înregistrate înainte de pandemie.
Mari probleme în Africa
În Asia, raportul observă că țări precum Afganistan, Hong Kong și Myanmar au suferit din cauza unui val de autoritarism. Dar eroziuni ale democrației au fost vizibile și în India, Filipine sau Sri Lanka.
„Influența Chinei, cuplată cu propria eo evoluție spre autoritarism, pus legimitatea modelului democratic la risc”, spune raportul.
În Africa, declinul democratic „a subminat progresul remarcabil făcut pe continent în ultimele trei decenii”. Pandemia a pue și ma multă presiune pe umerii guvernelor, care se văd nevoite să răspundă unor provocări ce țin de inechități sociale și de drepturile omului.
Afganistanul, ţară al cărei control a fost luat de militanţi talibani în august, după retragerea trupelor internaţionale, este cel mai dramatic caz din acest an, în timp ce lovitura de stat militară din 1 februarie din Myanmar a consfinţit prăbuşirea unei democraţii fragile.
Alte exemple includ Mali, care a trecut prin două lovituri de stat din 2020 şi până în prezent, şi Tunisia, unde preşedintele a dizolvat parlamentul şi şi-a asumat atribuţii sporite.
SUA intră pe listă
Raportul notează de asemenea că jumătate dintre democrațiile din cele două Americi au suferit o erodare. Mențiuni special primesc Bolivia, Brazilia, Columbia, El Salvador și chiar SUA.
De fapt, SUA au fost adăugate pentru prima dată pe lista anuală a țărilor cu un regres democratic, alcătuită de IDEA. Organizația a subliniat că declinul a început încă din 2019, scrie The Guardian.
„America este o democrație performantă și chiar și-a îmbunătățit indicatorii privind imparțialitatea administrației în 2020. Cu toate acestea, declinul libertăților civile și al mecanismului de control în cazul guvernului arată că există probleme serioase cu fundamentele democrației”, a declarat Alexander Hudson, coautor al raportului.
Raportul mai spune că „un moment istoric de răscruce s-a produs în 2020-2021, când fostul președinte Donald trumo a pus sub semnul întrebării legitimitatea rezultatului alegerilor din 2020”.
În plus, Hudson observă și un declin al calității libertății de asociere și adunare în timpul verii protestelor din 2020, după uciderea lui George Floyd.
Efortul societății civile
Kevin Casas-Zamora evidenţiază două cauze principale ale acestui proces: distrugerea polis-ului democratic şi pierderea constantă a încrederii în capacitatea democraţiei de a rezolva probleme reale, scrie EFE, citată de Agerpres.
Prima cauză este o consecinţă a forţelor centrifuge precum polarizarea politică provocată de dezinformare, inegalitate şi criza partidelor; a doua se datorează corupţiei şi slăbiciunii marilor democraţii din cauza „greşelilor” lor, precum criza financiară, invazia Irakului şi momentul Donald Trump la preşedinţia SUA.
Există și vești bune.
În pofida deteriorării generale, multe democraţii şi-au demonstrat rezistenţa şi au introdus sau extins inovaţii şi şi-au adaptat practicile şi instituţiile în timp record, în pofida provocărilor presupuse de pandemie, organizând alegeri corecte.
Raportul salută totodată forţa notabilă a activismului civic la nivel mondial şi menţionează în mod expres ţări precum Belarus, Cuba, Myanmar şi Sudan, precum şi mişcări globale împotriva rasismului, injustiţiei sociale şi schimbării climatice.
Raportul IDEA recomandă acţiuni politice pentru refacerea democraţiei globale, precum impulsionarea contractelor sociale mai echitabile şi sustenabile, reformarea instituţiilor politice şi consolidarea apărărilor împotriva reculului democratic şi al autoritarismului.
„Lupta pentru viitorul democraţiei nu este o luptă geopolitică, este o luptă a democraţiei faţă de ea însăşi, a democraţiei pentru a se reinventa, pentru a revitaliza proiectul democratic şi a-l dota cu instrumentele necesare pentru a soluţiona probleme”, a conchis Kevin Casas-Zamora.