Majoritatea victimelor în 2020 (72%) sunt victime ale traficului sexual, iar traficanții sunt cetățeni români implicați în organizații criminale bazate pe criterii familiare și etnice, care folosesc femei și copii pentru traficul sexual din România și alte țări europene, potrivit aceluiași raport.
De asemenea, copiii reprezintă aproximativ 50% din victimele traficului din România. Guvernul și ONG-urile au raportat o creștere a recrutării copiilor pe internet și pe rețelele sociale, în contextul pandemiei.
Alte probleme cu care se confruntă România:
- este în continuare raportată o creștere a căsătoriilor de formă realizate în vestul Europei. După căsătorie, traficanții exploatează femeile sexual și le obligă să muncească, arată raportul citat de g4media.ro.
- fetele instituționalizate în centre pentru persoanele cu dizabilități rămân vulnerabile pentru traficul sexual
- copiii romi sunt exploatați în traficul sexual și în cerșetorie, rămânând un fenomen subraportat.
Totuși, România a făcut și progrese, potrivit raportului Departamentului de Stat al SUA, printre care sunt enumerate investigarea cazurilor de trafic, condamnarea mai multor traficanți, dar și dedicarea unei unități speciale pentru urmărirea infracțiunilor de trafic, cu șapte procurori.
Totodată, deși România nu îndeplinește standardele minime de eliminare a traficului de persoane, face eforturi semnificative în acest sens, potrivit raportului Departamentului de Stat al SUA. Drept urmare, țara noastră a primit o derogare pentru a nu trece la nivelul 3, adică printre țările cu cel mai mare trafic de persoane din lume.
De asemenea, Guvernul României a reglementat standarde minime pentru furnizorii de servicii autorizate care asistă victimele traficului de copii și a semnat acorduri cu administrația Capitalei și cu Biserica Ortodoxă, creând baza pentru un proiect comun pentru adăposturi pentru victime repatriate, mai arată raportul.
Raportul Departamentului de Stat al SUA a făcut și câteva recomandări României:
- identificarea victimelor din rândul persoanelor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil sau copiii din instituțiile guvernamentale
- îmbunătățirea instruirii ofițerilor de poliție și a inspectorilor, investigarea și urmărirea cazurilor de trafic, incluzând complicitatea oficialilor și aplicarea unor condamnări consistente
- modificarea legislației prin sprijinirea financiară a ONG-urilor care acordă servicii victimelor traficului
- formarea judecătorilor care judecă cazuri de trafic
- creșterea numărului de polițiști care investighează astfel de cazuri, oferirea de consiliere juridică și protecție în instanțe pentru victimele implicate.
Cîțu: „Problema traficului de persoane, o prioritate pentru Guvern”
Premierul Florin Cîţu a scris vineri, pe Facebook, că România figurează în continuare pe lista de supraveghere privind traficul de persoane și că este nevoie de „un efort integrat” al tuturor instituţiilor pentru combaterea acestei probleme.
Totuși, a precizat șeful Executivului, „după eforturile Guvernului de anul precedent, alături de societatea civilă, România rămâne pe Tier 2 Watch List”, adică pe lista de supraveghere la nivel 2, fără să treacă la nivelul 3, ceea ce ar însemna să fie printre țările cu cel mai mare trafic de persoane din lume.