Oficialii Comisiei Europene s-au aflat în țara noastră în perioada 26-27 septembrie, moment în care s-au întâlnit cu Ionuț Mișa – ministrul Finanțelor, cu Mugur Isărescu – guvernatorul Băncii Naționale a României și cu membri ai comisiilor de buget-finanțe din Parlament pentru a înțelege politicile fiscale viitoare ale țării noastre. Raportul a apărut în data de 24 octombrie.
Salariile și pensiile pun țara în pericol
Mai exact, Comisia Europeană arată în document că autoritățile române au menținut ținta de deficit de 2,96% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an și țintesc un deficit sub 3% pentru anul 2018.
Acest lucru înseamnă că țara noastră nu încearcă reducerea deficitului structural. De asemenea, misiunea Comisiei Europene a constatat că rectificarea bugetară ridică probleme prin prisma calității finanțelor publice. Oficialii de la Bruxelles au constatat că țara noastră ia măsuri care cresc consumul pe termen scurt, precum reducerea taxelor și majorarea salariilor în sectorul bugetar, în loc să aibe politici care ar crește economia pe termen lung, precum creșterea absorbției de fonduri europene și îmbunătățirea investițiilor publice.
Potrivit proiecțiilor Comisiei, în 2018 este posibil ca deficitul bugetar să treacă de limita de 3% din PIB, prevăzută în tratatele europene, din cauza creșterilor de salarii din domeniul bugetar.
Toți bugetarii vor avea o majorare de 25% de la 1 ianuarie, iar sectoarele Educației și Sănătății vor beneficia și de alte creșteri tot anul viitor. În acest caz, este posibil ca deficitul să atingă 4% din PIB, consideră oficialii europeni.
Trecerea contribuțiilor la angajat, pentru scăderea poverii statului
Oficialii Comisiei Europene susțin că autoritățile vor să mute contribuțiile de la angajator la angajat pentru a reduce impactul Legii Salarizării Bugetare.
De altfel, sindicaliștii au acuzat Guvernul că în contextul trecerii contribuțiilor la salariat majorarea promisă de 25%, va fi de fapt de 4-5%. Sindicatele pregătesc mari proteste împotriva autorităților pe această temă.
Concomitent, Guvernul vrea să reducă impozitul pe venit de la 16% la 12% sau 10%. De asemenea, caută o soluție pentru a obliga angajatorii să majoreze salariile din mediul privat cu diferența pentru ca salariații să nu se trezească cu salariile scăzute din cauza trecerii contribuțiilor. De altfel, m. Proiectul de lege nu a apărut, însă.
Pilonul II de pensii, vizat de Guvern
Comisia Europeană mai remarcă și faptul că Guvernul vrea să reducă contribuțiile la Pilonul II de pensii. Aceste transferuri ar contabiliza 0,8% din PIB pe an, iar o astfel de măsură ar stabiliza deficitul bugetar pe termen scurt.
Recent, însă, autoritățile au anunțat că renunță la acest plan. Rămâne însă în picioare ideea ca fiecare cetățean să opteze dacă mai contribuie la Pilonul II sau doar la stat. Aceasta a fost prezentată recent într-o întâlnire a Coliției PSD-ALDE prin care s-au pus la cale liniile directoare ale bugetului pe anul 2018.
Comisia Europeană susține că a avertizat Guvernul să ia în considerare toate efectele unei astfel de naționalizări a fondurilor de pensii
Plata defalcată a TVA
Plata defalcată a TVA este un alt subiect controversat. Comisia Europeană susține că România are nevoie de o derogare de la Bruxelles pentru a implementa măsura, însă Ionuț Mișa le-a spus oficialilor că nu este necesară o astfel de aprobare și a argumentat că ”Comisia Europeană nu are informații exacte despre măsură”.
Contul separat de TVA este deja în vigoare, dar măsura este opțională și ar urma să devină obligatorie de la 1 ianuarie 2018. Autoritățile au revenit, însă, iar premierul a afirmat că aceasta se va aplica doar firmelor aflate în insolvență.
BNR confirmă ce zice Comisia Europeană
De asemenea, BNR confirmă că politica Guvernului este pro-ciclică, se mai arată în raport. Aceasta este o exprimare savantă care arată că de fapt BNR este îngrijorată de situația finanțelor țării, ca urmare a politicilor duse de către Coaliția PSD-ALDE.
Concomitent, și Consiliul Fiscal are o viziune similară. Acesta crede la rândul său că în 2018 deficitul va trece de 3% din PIB.