România rămâne ca țară o sursă principală pentru victimele traficului sexual și ale traficului de forță de muncă în Europa, arată raportul Departamentului de Stat al SUA pe 2022.
Marea majoritate a victimelor identificate sunt femei victime ale traficului sexual exploatate în România și în alte țări europene, inclusiv în Austria, Irlanda, Italia, Spania și Regatul Unit.
Printre grupurile vulnerabile se numără copiii care se află în instituții de stat sau care au ieșit din ele, copiii ai căror părinți călătoresc în străinătate pentru muncă, membrii comunității rome, femeile cu educație și venituri reduse, migranții și solicitanții de azil.
Metodele traficanților
Traficanții acționează individual sau în grupuri mici, pe baza legăturilor familiale sau a intereselor comune, notează raportul citat. Autoritățile raportează mai puține cazuri în care sunt implicate grupuri mari, organizate, cu o ierarhie strictă și un lider puternic.
Traficanții au continuat să folosească metoda de recrutare „loverboy”, „prin care victimele acceptă oferte de muncă dubioase și riscante în diverse domenii, iar apoi, prin diferite metode și forme de control, sunt forțate să facă sex în scop comercial. Experții continuă să raporteze cazuri de femei românce recrutate pentru căsătorii fictive în Europa de Vest; după ce încheie aceste căsătorii, traficanții le forțează pe femei să facă sex comercial sau să muncească”, mai notează raportul citat.
Adolescenții și tinerii sunt vulnerabili online în fața traficanților de persoane și a abuzatorilor sexuali, cu precădere a celor care folosesc metoda „Loverboy”, arată un studiu realizat la solicitarea asociației eLiberare, în rândul a 502 tineri care utilizează internetul, cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani.
Riscurile pentru refugiații din Ucraina
Ca răspuns la afluxul de refugiați care au fugit de invazia Rusiei în Ucraina și au ajuns în România, „guvernul a elaborat proceduri pentru identificarea și raportarea cazurilor de trafic, în special în rândul copiilor neînsoțiți, străini sau apatrizi; a stabilit proceduri pentru înregistrarea, tranzitul, rezidența și protecția copiilor vulnerabili și, în colaborare cu organizații interguvernamentale, a înființat opt centre sigure la punctele de trecere a frontierei, oferind copiilor și familiilor informații și servicii esențiale”, arată raportul citat.
Cu toate acestea, guvernul nu a respectat standardele minime în mai multe domenii-cheie, continuă raportul. Printre acestea se numără faptul că:
- autoritățile au investigat, urmărit penal și condamnat un număr semnificativ mai mic de traficanți;
- presupusa complicitate la infracțiunile de trafic a persistat, în special în cazul funcționarilor care exploatau copii aflați în grija unor centre de plasament sau a unor case de copii administrate de guvern;
- autoritățile nu au depistat indicatorii de trafic de persoane și nici nu au identificat în mod proactiv victimele în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, migranții, persoanele care practică sexul comercial sau copiii din instituțiile administrate de guvern;
- guvernul nu a oferit fonduri suficiente ONG-urilor pentru servicii de asistență și protecție, lăsând majoritatea victimelor fără servicii și expunându-le riscului de a fi traficate din nou;
- modificările legislative au împiedicat urmărirea penală și au dus la impunitate pentru unii oficiali complici ai infracțiunilor de trafic de persoane, notează raportul Departamentului de Stat al SUA.
Raportul oferă și câteva exemple
De exemplu, în ianuarie 2023, instanțele de judecată au respins un caz în care erau implicați cinci membri ai crimei organizate într-un caz de trafic sexual de copii care datează de 12 ani și în care erau implicate două fete instituționalizate în vârstă de 14, respectiv 15 ani.
Tot în ianuarie 2023, aceeași instanță a respins un caz în care erau implicați opt traficanți cunoscuți care, în 2011 și 2012, au exploatat mai multe fete minore în România și Italia.
La începutul lunii martie 2023, instanțele au respins cazul unui fost șef de poliție care a ajutat un grup de traficanți prin ignorarea plângerilor depuse de victimele traficului de copii.
Deși guvernul a adoptat o lege care a eliminat prescripția pentru infracțiunile de trafic de persoane în 2021, autorii care au comis infracțiuni înainte de 2021 au beneficiat de un termen de prescripție mai scurt, arată raportul.
Cazuri ajunse în instanță, mai puține decât în anii trecuți
În 2022, autoritățile au investigat 458 de cazuri noi de trafic. Dintre acestea, 399 de trafic sexual, 37 de trafic de forță de muncă și 22 de forme nespecificate de trafic.
Numărul cazurilor investigate este în scădere față de 628 în 2021 și 552 în 2020.
Autoritățile au trimis în judecată 307 persoane suspectate de trafic: 258 de trafic sexual, 27 de trafic de forță de muncă și 22 de forme nespecificate de trafic. Și aici raportul citat subliniază o scădere semnificativă față de 522 în 2021, dar o creștere față de 234 în 2020.
Instanțele de judecată au condamnat 138 de traficanți, dintre aceștia: 122 de trafic sexual și 16 de trafic de forță de muncă. De asemenea, o scădere față de 162 de traficați condamnați în 2021. Majoritatea traficanților condamnați au primit pedepse cuprinse între 2 și 22 de ani de închisoare.
Recomandările Departamentului de Stat al SUA pentru combaterea traficului de persoane:
- Investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de trafic de persoane și aplicarea unor sancțiuni adecvate inclusiv pentru funcționarii complici și traficanții de forță de muncă.
- Să se asigure că toate victimele primesc asistență: medicală, psihologică, juridică.
- Identificarea pro-activă a potențialelor victime, în special în rândul populațiilor vulnerabile.
- Să ofere sprijin financiar ONG-urilor pentru serviciile destinate victimelor.
- Extinderea eforturilor de formare a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor în ceea ce privește lucrul cu cazurile de trafic și cu victimele.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
Libertatea îşi propune să ofere o voce egală femeilor în reprezentarea lor din media și crede în puterea #EqualVoice pentru a face mai vizibile femeile în presa românească, pentru a include vocile lor și perspectivele feminine. Fie că vorbim de jurnaliste, de surse, de specialiste sau de comentatoare / editorialiste, doar așa putem reflecta echilibrat societatea.
Libertatea își folosește capacitatea jurnalistică și tehnologică de a promova valorile în care crede: egalitatea între femei şi bărbați.
Vezi noutățile din cadrul inițiativei EqualVoice!