România, inclusă de Comisia Europeană în grupa de risc ridicat privind libertatea presei, alături de Ungaria și Bulgaria

Monitorul pluralismului mediatic, care evaluează riscurile la adresa libertății presei în toate statele membre UE, a realizat un top al țărilor, grupat pe cinci niveluri de risc. Iar România a fost inclusă, alături de Bulgaria, Grecia, Ungaria, Malta, Polonia și Sloveni, între țările cu risc ridicat privind libertatea de exprimare a presei.

Ce a constatat raportul întocmit de Media Pluralism Monitor:

• lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate;
• nu există suficientă transparență privind difuzarea de conținut plătit de către partidele politice în afara campaniilor electorale, iar accesul jurnaliștilor la informații rămâne deficitar;
• transparența finanțării partidelor politice și punerea în aplicare a normelor aferente sunt limitate;
• rămân îngrijorările privind funcționarea și bugetul Consiliului Național al Audiovizualului;
• situația privind amenințările, cazurile de hărțuire și violență împotriva jurnaliștilor sunt mai îngrijorătoare față de anul trecut.

Raportul a fost făcut public în ziua în care legea privind avertizorii de integritate a fost declarată constituțională de către CCR și va fi trimisă la președinte pentru promulgare. În forma adoptată în plen a legii a fost eliminată posibilitatea raportării anonime și a fost introdusă condiția de a divulga public informații doar după ce au trecut trei luni de când au fost raportate intern și extern.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

La finalul lunii iunie, zeci de ONG-uri și avertizori de integritate au semnat o scrisoare deschisă în care au condamnat adoptarea acestui proiect de lege. Iar șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a anunțat, într-un comunicat dat publicității joi, 30 iunie, că analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate.

Tot azi, jurnalista Emilia Șercan a făcut publice, în Pressone, noi detalii din operațiunea de kompromat declanșată împotriva sa după ce a publicat o anchetă în care a demonstrat plagiatul din teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă.

Iar săptămâna trecută, la finalul unei vizite de două zile la București, coraportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu „transparența insuficientă” în privința finanțării instituțiilor de presă, atrăgând atenția mai ales asupra „lipsei de informații privind conținutul sponsorizat”.

Reprezentanții instituției internaționale au acuzat că „partidele politice ar folosi fondurile primite de la stat pentru a finanța diferite mijloace de informare în masă, fără a preciza sau a dezvălui natura exactă a serviciilor primite”.

Foto: Dumitru Angelescu

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro