Raport Oxford. De ce nu mai are publicul încredere în mass-media? Unde se situează presa din România într-un clasament global

Digital News Report 2022 atrage atenția că a fost un an marcat de intimidări la adresa jurnaliștilor, pentru a-i determina să nu mai abordeze anumite subiecte. Între tehnicile identificate se numără folosirea strategică a chemării în judecată, cu care s-au confruntat mai multe branduri de media, inclusiv Libertatea. Pe tot parcursul anului 2021, primarul sectorului 4, Daniel Băluță, a depus peste 30 de dosare civile și plângeri administrative împotriva jurnaliștilor Libertatea.

Alte metode utilizate, arată raportul, au fost jignirea publică și agresivitatea online – prin publicarea, de către un partid parlamentar, a unei liste negre a presei – și chiar bătăi și amenințări cu tortura.  

Raportul subliniază și legăturile netransparente dintre anumite platforme media și partidele politice, făcând referire la investigația pornită de Europa Liberă, care a arătat că două partide au cheltuit 12,2 milioane de euro pentru „media și propagandă” din bani publici destinați susținerii activității partidelor parlamentare. 

Raportul din acest an face referire la investigația Europei Libere, care a arătat că în 2021, două partide politice au cheltuit 12,2 milioane de euro pentru „media și propagandă” din banii publici destinați susținerii activității partidelor parlamentare, dar jurnaliștii au avut mari probleme să afle cum au fost acordate contractele și către cine. 

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Românii nu cred în presă

Încrederea în știri a scăzut în aproape jumătate dintre țările din cercetare și a crescut numai în șapte piețe, pierzându-se astfel o parte din câștigul în încredere dobândit în timpul pandemiei, se arată în raport. 

În medie, 42% din oameni spun că au încredere în presă. Finlanda rămâne țara cu cel mai mare nivel de încredere generală în presă (69%), în timp ce SUA și Slovacia au cel mai mic scor (26%) din toate cele 46 de piețe analizate.

Consumul de știri, în scădere în România

În România s-a constatat scăderea consumului declarat de știri sub nivelul de dinainte de pandemie. Televiziunea Digi24, de exemplu, a pierdut șase puncte procentuale în ceea ce privește consumul, comparativ cu anul trecut, se arată în raport.

• Conform DNR, în top zece cele mai urmărite mass-media din România, în mediul offline, sunt: ProTV, Antena 1, Digi24, Antena 3, Adevărul, România TV, Libertatea, o publicație gratuită (fără a fi numită), TVR și Realitatea TV. 

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

• În ceea ce privește site-urile, clasamentul se modifică astfel: stirileprotv.ro, digi24.ro, Mediafax, Hotnews, Adevărul, ziare.com, Libertatea, stiripesurse.ro, Evenimentul Zilei și Yahoo! News. 

Și România se încadrează în trendul general, în care oamenii se uită mai puțin la televizor – 74%, o scădere de 5% față de 2021 – și preferă să acceseze știrile în online – 86%, o creștere cu două procente. 

Raportul arată că interesul pentru anumite subiecte de știri este influențat de orientarea politică, audiențele de centru și dreapta manifestând un interes pentru lifestyle, știință, tehnologie și mediu, iar cele de dreapta – pentru COVID, cultură și business. Toate audiențele, indiferent de orientarea politică, au un interes pentru știri locale (63% din eșantionul total).

Evitarea știrilor, un fenomen tot mai larg răspândit

Un fenomen care s-a evidențiat după pandemie este creșterea numărului persoanelor care evită conținutul informativ. Cauzele care generează astfel de comportamente sunt oboseala față de unele subiecte de interes general, cum sunt cele politice sau cele legate de pandemia de COVID-19, creșterea costului vieții sau invazia Rusiei în Ucraina. 

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Conflictul din Ucraina i-a determinat și mai mult pe oameni să nu deschidă televizoarele sau site-urile de știri. Natura brutală a conflictului pare să fi contribuit la creșteri semnificative în evitarea selectivă a știrilor în Germania (+7 puncte față de nivelurile dinainte de conflict) și Polonia (+6), precum și în Statele Unite (+4), se exemplifică în raport. 

În general, aproape patru din zece oameni (38%) spun că au evitat adesea sau uneori știrile, iar acest procent este în creștere de la 29%, în 2017. Proporția celor care evită conținutul informativ s-a dublat în Brazilia (54%) și în Marea Britanie (46%), în ultimii cinci ani.

Oamenii nu se simt bine atunci când citesc presa

Au fost identificate mai multe explicații. Mulți spun că evită să se mai informeze din cauza repetitivității agendei presei, în special când e vorba de politică și COVID (43%). 

Un procent mai mic, în jur de 36% – în special de oameni sub 35 de ani – spun că știrile au efect emoțional negativ asupra lor. Iar alții spun că informațiile de presă stau la baza unor discuții pe care vor să le evite (17%) sau produc un sentiment de neputință (16%). 

Tinerii consideră că le este greu să urmărească știrile din cauza limbajului folosit sau al modului în care sunt explicate subiectele complexe. 

Tinerii preferă TikTok

Digital News Report 2022 arată faptul că persoanele sub 25 de ani, mult mai dependente de rețelele sociale, definesc știrile într-o manieră diferită față de generațiile anterioare. Sunt mult mai puţin interesaţi de subiecte tradiţionale precum politica şi au o legătură mai slabă cu brandurile de ştiri, susține raportul.

Tinerii au migrat de pe Facebook către alte rețele sociale, mai degrabă vizuale, precum Instagram și TikTok. În toate ţările studiate, 40% din tinerii între 18 şi 24 de ani folosesc TikTok săptămânal, iar 15% spun că îl folosesc pentru a găsi și a discuta sau distribui ştiri. 

Digital News Report se află la a unsprezecea ediție, fiind coordonat de Universitatea din Oxford și Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului. De șase ani cuprinde date și despre România, cu sprijinul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro