Conform analizei, cinci zone agricole acoperă aproape 40.000 de hectare de teren în Deltă, aceste terenuri fiind adesea arendate către companii private pentru o perioadă de până la 30 ani. „Deşi aceste companii fac profituri uriaşe, dar o mică parte din ele ajunge la comunităţile locale”, susţin realizatorii raportului.

„Raportul exemplifică rezultatele cu câteva studii de caz. Unul dintre ele se referă la subvenţiile agricole acordate în Delta Dunării, care sunt dăunătoare atât naturii cât şi viitorului comunităţilor care locuiesc acolo. Îndiguirile realizate în Deltă în trecut, pentru a face loc incintelor agricole, sunt punctul de plecare care a dus la situaţia de azi, în care fertilitatea solurilor a scăzut, populaţiile de peşti au intrat în declin, iar mijloacele tradiţionale de trai au ajuns să fie ameninţate”, notează sursa citată.

În context, activiştii de mediu atrag atenţia că, în cazul Deltei Dunării, abordarea actuală în materie de agricultură, bazată pe subvenţii dăunătoare, va duce la agravarea schimbărilor climatice, va extinde inechităţile sociale şi va stimula în continuare preluările de terenuri.

Raportul WWF arată că statele membre ale Uniunii Europene direcţionează, anual, între 34 şi 48 de miliarde de euro din subvenţiile europene către activităţi care dăunează naturii şi că, deşi aceste subvenţii dăunătoare acoperă toate sectoarele majore ale economiei, cea mai mare parte a acestora provine din agricultură.

Cercetarea WWF investighează subvenţiile dăunătoare biodiversităţii din Cadrul Financiar Multianual al UE 2021 – 2027 şi vizează în special subvenţiile care afectează biodiversitatea în cadrul UE.

Urmărește-ne pe Google News