Începând de luni, conturile românilor sunt raportate automat către ANAF, într-un așa-numit „Registru Fiscal Electronic pentru conturi bancare şi conturi de plăţi identificate prin IBAN”, pe baza unei Ordonanțe de Urgență emise anul trecut. Ordonanța (111/2020) se află acum în dezbatere parlamentară, de unde ar putea ieși modificată după ce deja în Senat a fost propusă renunțarea la o parte dintre măsuri. Până atunci, e bine să înțelegeți ce se întâmplă cu conturile dumneavoastră.
Cea mai mare parte a ordonanței se adresează persoanelor juridice și liberilor-profesioniști (notari, avocați, executori judecătorești) cu obligații de raportare. În acest articol, ne vom rezuma însă la aspectele care vizează strict persoanele fizice.
Până la noutăți, să recapitulăm ce se întâmpla deja
Obligația de raportare nu este nouă, încă din anul 2016 băncile și furnizorii de servicii financiare trebuie să raporteze către ANAF, la finalul fiecărei zile, lista conturilor deschise respectiv închise de către firmele și persoanele fizice rezidente în România. Schimbarea este mai degrabă de natură tehnică, astfel că raportările vor fi de acum automate și mai ușor de centralizat. De asemenea, la sistem va fi mai simplu să contribuie, teoretic, și furnizorii de servicii financiare din străinătate care deschid conturi pentru clienți din România.
Chiar dacă formularea folosită în comunicarea publică este ambiguă și lasă loc de interpretări, ANAF și restul instituțiilor beneficiare (Oficiul de Combatere a Spălării Banilor, organe de anchetă, autorități locale) nu au acces direct la rulajele conturilor. Însă ca și până acum, aceste instituții pot solicita informațiile respective individual, atunci când au suspiciuni, fără să ceară încuviințare judecătorească.
Datele transmise și stocate pentru toată lumea sunt, potrivit legii, următoarele:
- datele de identificare ale contului și ale clientului titular;
- datele de identificare ale persoanelor care dețin drept de semnătură pentru conturile deschise sau pretind că acționează în numele clientului;
- datele de identificare ale beneficiarului real al titularului de cont-client;
- datele de identificare ale concesionarului casetei de valori
Care sunt noutățile
Principalul scop al ordonanței este prevenirea și combaterea spălării banilor, dar Registrul face mai ușoară și aplicarea legislației fiscale.
Una dintre modificări este că vor fi raportate către Oficiul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nu doar sumele care depășesc individual 10.000 de euro, ci și tranzacțiile similare care depășesc împreună această sumă.
De asemenea, sunt vizate în mod special tranzacțiile cu criptomonede (Bitcoin etc.), pe care până acum statul a preferat să le ignore pentru a nu fi nevoit să le califice drept active financiare. Mai multe informații despre criptomonede, în articolul „Are rost să cumperi bitcoin sau alte monede bazate pe tehnologia blockchain”.
Mai precis, instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată persoane juridice române sunt obligate să raporteze orice tranzacție suspectă către autorități și orice remitere de fonduri care depășește echivalentul în lei a 2.000 de euro.
O altă noutate este aceea că în procedura legală de acces la acest sistem este integrată și Agenția Națională de Integritate, adică autoritatea statului care ar trebui să verifice dacă declarațiile de avere ale demnitarilor și funcționarilor corespund cu realitatea.
Când se uită Fiscul în cont
ANAF poate solicita nominal tranzacțiile desfășurate de oricare contribuabil, dacă consideră de cuviință, pentru a stabili dacă obligațiile fiscale au fost raportate corect. De zece ani există și un departament în cadrul Fiscului care se ocupă de persoanele fizice. Până acum, au fost vizate așa-numitele persoane cu „risc fiscal ridicat”, stabilit după următoarele criterii:
- asociați sau acționari care au împrumutat firmele cu cel puțin 200.000 de lei;
- persoane fizice care achiziționează bunuri sau imobile în valoare de cel puțin 70.000 de euro;
- persoane fizice care au cumpărat autoturisme în valoare de cel puțin 25.000 de euro;
- persoane fizice care dețin depozite bancare de cel puțin 150.000 de lei/an.
Se simplifică poprirea pe conturi
Pentru Fisc, de acum va fi ceva mai simplu să instituie popriri pe conturi. Dacă până acum trebuia să trimită o circulară către cele peste 30 de bănci, de acum are instrumentul necesar ca să trimită adrese țintite acolo unde știe că există conturi. Pentru titular nu se schimbă mare lucru.
Pe de altă parte, începând de anul trecut, popririle trebuie ridicate în mod automat în cel mult o oră de la achitarea debitelor, ceea ce face mai ușoară viața contribuabililor. Atenție, eventualele noi proceduri nu se vor putea aplica în cazul popririlor instituite de executorii judecătorești, unde vor funcționa în continuare regulile vechi.
*** „Școala de bani” este o secțiune publicistică având ca temă educația financiară, finanțată de BCR, dar cu un conținut editorial independent. Aici veți putea citi informații proaspete, analize și sfaturi despre cum să vă gestionați bugetul, soluții de economisire și despre cum să luați cele mai bune decizii în ceea ce privesc veniturile și cheltuielile personale. Interacțiunea oamenilor cu banii e un lucru care se schimbă în permanență, iar informațiile despre cele mai bune practici mondiale, despre riscuri și tendințe ne pot influența viața în bine. BCR nu are niciun control asupra acestor articole, nu le vede înainte de publicare, ele sunt scrise independent de redacția Libertatea.
Foto: 123rf.com