Raportul ActiveWatch, privind libertatea presei: „Anul 2018, an de pregătire și de tatonare pentru perioada electorală”

Raportul „FreeEx (2018-2019) – Libertatea Presei în România” al  organizației ActiveWatch evidențiază că presa angajată politic, fie cu PSD, fie cu opoziția, a ajuns să lupte cu aceleași unelte, precum fake news. De asemenea, infiltrarea SRI în redacțiile publicațiilor românești nu a fost încă lămurită, susțin autorii studiului.

Tabloul general al presei din România, din perioada 2018-2019, așa cum reiese din raportul FreeEx, este departe de vestea îmbucurătoare a celui mai recent raport al „Reporteri fără frontiere”, potrivit căruia presa din România se situează deasupra SUA și a tututor statelor est-europene, la capitolul libertate de exprimare.

„Singura explicație pentru această poziție rezonabilă în clasamentul global (47, deasupra presei din SUA – n.r.) ar fi că România nu e zonă de război (contrar avertizărilor de tip breaking news de la televizor) și că nu avem jurnaliști uciși pentru că și-au făcut datoria. La noi, jurnaliștii onești și profesia, în ansamblul ei, sunt sabotate, de cele mai multe ori, chiar de foști jurnaliști care fie au intrat oficial în politică, fie trăiesc din alocația oferită de partide”, se arată în raportul FreeEx, lansat duminică.

Autorii studiului apreciază că anul 2018 a fost pentru presa din România unul de „pregătire și tatonare pentru perioada electorală 2019 – 2020”, în care s-au dus campanii mediatice împotriva unor persoane din sistemul judiciar sau a unor politicieni, de către „partide media” care „nu au depus niciun efort să mimeze măcar o minimă distanță între politică și jurnalism”.

Recomandări

Fiica lui Adrian Kreiner cere ucigașilor tatălui său daune de 3 milioane de euro. Suspecții, la proces: „Nu recunosc omorul”

Potrivit raportului FreeEx, „Partidul Social Democrat investește masiv și consecvent în fidelizarea unor jurnaliști și formatori de opinie care reușesc, cu multă abilitate, să transfere agenda partidului în agenda publică”. În acest context, vocile din presă, critice la adresa coaliției de guvernare, sunt „demonizate” ca fiind „propaganda sistemului”.

Același studiu arată că nici de cealaltă parte a baricadei lucrurile nu stau mai bine.

„Unele instituții de presă, critice puterii, nu au acționat întotdeauna cu profesionalism, unele dintre ele transformându-se în portavoce exclusivă pentru partidele din opoziție. Însă, raportul de forțe între media partizane este similar cu cel dintre partidele politice parlamentare de la noi – presa pro guvernamentală are resurse și impact semnificativ mai mari decât presa de opoziție”.

Deși în România nu există ziariști uciși sau arestați pentru că își fac meseria, în timpul protestului din 10 august 2018 „au existat cele mai multe și mai grave agresiuni împotriva jurnaliștilor, agresiuni venite tocmai din partea forțelor de ordine, care ar fi trebuit să asigure protecția tuturor cetățenilor”.

Raportul ActiveWatch, despre fake news și SRI

Raportul FreeEx mai arată că PSD „a continuat să-și promoveze, contra cost, propria agendă, cu sprijinul instituțiilor de presă și al formatorilor de opinie, care au continuat lupta împotriva «statului paralel», dar și împotriva adversarilor politici ai coaliției de guvernare”.

Mai mult, în 2018, „jurnalismul angajat a atins noi culmi anul trecut și la începutul acestui an, când, în premieră, o instituție de presă afiliată PSD a depus denunțuri penale împotriva adversarilor politici reali sau imaginați de partidul de guvernare”.

Recomandări

Procesul foștilor clerici Cornel Onilă și Sebastian Jitaru a ajuns la Înalta Curte. Detalii din dosarul agresiunilor sexuale împotriva elevilor de la seminar

În schimb, presa neangajată de partea PSD a avut propriile abordări.

„Acuzațiile de fake news și de propagandă au fost aruncate din toate taberele media, însă, în unele situații, așa-zisele lecții de dezasamblat știri false s-au făcut tot cu știri inventate sau scoase din context. 2018 a fost un an de uzură, în care instituțiile de presă politizate și-au fidelizat publicul cu aceleași subiecte și obsesii dezvoltate în ultimii doi ani”.

De asemenea, relația dintre SRI și presă, în sensul infiltrării agenților sub acoperire în redacții, nu a fost lămurită în perioada 2018-2019. De altfel, fostul șef al SRI, George Maior, în prezent ambasadorul României în SUA, a recunoscut public că SRI folosește agenți sub acoperire în presă.

„Dezbaterile din Comisia parlamentară de control al SRI au relevat existența unor relații controversate între conducerea SRI din mandatul lui George Maior și patroni din presă. Infiltrarea presei de către serviciile de informații, recunoscută în mod oficial de SRI, într-un comunicat de presă din septembrie 2017, continuă să aibă efecte toxice în mass-media”, arată raportul FreeEx.

„Aceleași suspiciuni și acuze de colaborare sau apartenență la serviciile de informații planează deschis sau în privat între jurnaliști și vedete media, fără ca dovezi pentru astfel de acuze să apară vreodată. Subiectul are bază factuală în faptul că SRI a admis că ar exista „infiltrați” în presă, în faptul că există un (unic) caz de colaborare cu o structură militarizată care a devenit public (cazul Robert Turcescu) și în existența unor relații controversate dintre SRI și patroni de presă (…). Dar această bază factuală nu justifică suspiciunile generalizate cu care se confruntă breasla”, notează sursa citată.

Soluția ar fi, în opinia reprezentanților organizației ActiveWatch, „interdicția prin lege a infiltrării presei de către serviciile de informații”.

De altfel, arată organizația, în ciuda faptului că PSD și ALDE „dețin majoritatea și au criticat pe larg existența unui așa-zis ‘stat paralel creat/controlat, în opinia lor, de membri ai serviciilor secrete”, ele nu au reușit „să demonstreze solid existența acestor rețele de influență și să pună în practică controlul civil real al acestor servicii de informații”.

Recomandări

Un cuplu de români, Florin și Axinia, dispărut în inundațiile din Spania, e căutat în orezărie de copii: „M-au sunat părinții să-mi spună că-i ia apa”

sursă foto: 123rf

Citește și:

Poveștile morților de sub autostrăzi. O zi pe un șantier arheologic de pe traseul unei mari lucrări de infrastructură sau cum dispare lent arheologia românească

Urmărește-ne pe Google News