ComenteazăPuncte negative în raportul de țară al Comisiei Europene pentru România
„Creşterea economică puternică a României necesită continuarea reformelor structurale şi a consolidării fiscale. Gradul de ocupare a forţei de muncă a continuat să crească în 2017, iar rata şomajului a atins unul din cele mai scăzute nivele din ultimii 20 de ani. Datorită eliminării de taxe şi creşterilor salariale şi de pensii din sectorul public, deficitul este în curs de creştere. Oferta de forţă de muncă şi de competenţe nu ţine pasul cu nevoile mereu în schimbare din sectorul economic, gradul de sărăcie e în creştere, iar inegalitatea în materie de venituri se menţine la un nivel înalt”, se arată într-un sumar al raportului de țară pentru România.
Alte minusuri sunt că volumul ridicat de cheltuieli publice nu se reflectă în starea infrastructurii și performanţele scăzute ale sistemului de învăţământ limitează perspectivele lui de dezvoltare, iar cele din domeniul cercetării şi inovării rămân modeste. Nu au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte salariul minim, vârsta de pensionare şi cadrul fiscal. În schimb, au fost înregistrate unele progrese cu privire la achiziţiile publice, combaterea muncii nedeclarate şi combaterea plăţilor informale în sistemul de sănătate.
Puncte pozitive în raportul de țară al Comisiei Europene pentru România
Raportul CE arată că s-au făcut progrese minimie referitoare la respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor, educaţie, tratamentul ambulatoriu, administraţia publică şi prioritizarea investiţiilor publice.
Au fost înregistrate și plusuri, chiar dacă sunt limitate. Starea de sănătate a populaţiei s-a îmbunătăţit, însă rămâne sub standardele europene, au fost înregistrate progrese privind sistemul de achiziţiile publice, combaterea muncii nedeclarate şi combaterea plăţilor informale în sistemul de sănătate.
În raport se vorbește și despre situația justiției și se menționează faptul că ”după performanţe bune din ultimii ani, ireversibilitatea progreselor din lupta împotriva corupţiei a fost pusă recent sub semnul întrebării”.
De asemenea, în 2017, corupţia şi nepotismul au fost percepute ca fiind principalele obstacole în calea desfăşurării afacerilor în România, cu o proporţie de 85% şi, respectiv, 82% din întreprinderi, în condiţiile în care media UE este de 37%, respectiv 38%. În acest context se arată că 86% dintre companii cred că mituirea şi utilizarea relaţiilor este adesea cel mai simplu mod de a obţine anumite servicii publice, reprezentând o creştere de 10 puncte procentuale faţă de 2015, media UE fiind 60%. În acelaşi timp, 70% din companii consideră că singura calea de a reuşi în afaceri este să ai legături politice (o creştere de 22 puncte procentuale faţă de 2015, media UE: 42%)
De asemenea se atrage atenția asupra faptului că „măsurile legislative adoptate în 2017 au inversat progresele substanţiale în anul anterior cu privire la consolidarea guvernanţei corporative a companiilor de stat, ceea ce indică o revenire semnificativă asupra reformelor anterioare”.
Recomandări făcute în raportul de țară al Comisiei Europene pentru România
În ceea ce privește recomandările făcute României de către CE acestea arată că țara noastră trebuie să depună un efort fiscal-bugetar notabil, în conformitate cu cerinţele componentei preventive a Pactului de stabilitate şi de creştere şi să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal-bugetar. De asemenea, trebuie consolidată respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor şi combătută munca nedeclarată.
Altă recomandare se referă la consolidarea politicilor de activare cu ţinte specifice şi serviciile publice integrate. România trebuie să adopte legislaţia privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei şi să instituie un mecanism transparent de stabilire a salariului minim
De asemenea, trebuie îmbunătăţit accesul la un învăţâmânt general de calitate, în special pentru copiii romi şi pentru aceia din zonele rurale. În domeniul sănătăţii, România trebuie să favorizeze tratamentul ambulatoriu şi să combată mita în spitale.
Cele 27 de rapoarte de ţară (pentru toate statele membre, în afară de Grecia, care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică) prezintă analiza anuală realizată de Comisie privind situaţia economică şi socială din fiecare stat
Consiliul urmează să discute pe marginea rapoartelor şi a constatărilor bilanţurilor aprofundate. În luna mai, Comisia va propune un nou set de recomandări specifice fiecărei ţări.
Citește și: Unitatea militară din Târgoviște în care au fost executați soții Ceaușescu, transformată în mall