Ministerul Mediului a cerut recoltarea unor probe ADN de la ursul împușcat pentru a le compara cu orice astfel de probe pe care le dețin organizațiile de mediu, dacă acestea există, a mai anunțat Tanczos, pentru a stabili cu exactitate dacă este sau nu vorba de ursul Arthur, așa cum a spus Agent Green.

Tanczos a spus că nu are nicio informație despre venirea prințului austriac în România și nu știe cum a ajuns acesta să vâneze în România, dar este convins că acesta avea legătură cu asociația de vânători cu care a făcut extragerea.

Întrebat despre posibilitatea împușcării ursului greșit, ministrul a spus că recoltarea s-a făcut în apropierea localității, iar problema gravă ar fi fost dacă animalul ar fi fost împușcat în zona protejată.

Rugat în continuare să explice dacă este în regulă că a fost ucis un urs pentru că se afla lângă casele oamenilor, chiar dacă nu este exact acela pentru care s-a dat derogarea de la minister, Tanczos a evitat să dea un răspuns clar, afirmând în schimb că „nu știu ce înseamnă ursul greșit când este în curte”.

„Exemplarul greșit, când este în curte, în șură sau localitate, nu știu ce înseamnă. Dacă ar fi fost so ursoaică cu pui era, într-adevăr, o problemă”, a spus ministrul Mediului.

Principalele declarații ale ministrului:

  • Asociația a cerut mai multe recoltări, trei dosare, ditnre care două respinse. În acest dosar aprobat există procese verbale de daune, cât și o solicitare ulterioară din 2021 cu privire la pagube provocate de urs în acest an.
  • Dosarul a fost aprobat și s-a cerut autorizație ulterior.
  • Un exemplar de urs brun a fost recoltat în baza ordinului care a aprobat cele 140 de exemplare de intervenție și în baza aprobării care s-a emis de către minister în baza acestui ordin.

De fiecare dată a existat o cotă de 140 de recoltare până la epuizare. Când cotele din 2017 s-au epuizat, s-a mai emis un ordin în 2019. Acum ordinul este epuizat și orice intervenție se poate aproba prin ordin individual, neexistând o continuare pentru că s-au epuizat cotele din ordinul din 2019.

  • O concluzie importantă este perioada în care se face monitorizarea până la momentul recoltării, de 60 de zile. Am decis să fie de 15 zile, deși nu este acceptată de toate asociațiile de vânătoare pentru că, spun ele, în 15 zile nu se poate asigura că acela este exemplarul de recoltat. Eu cred că se poate și nu voi schimba această decizie.

Ursul a fost recoltat la 22 de zile distanță de la emiterea ordinului de derogare. În acest timp a fost monitorizat, seară de seară, și s-a văzut cum ursul intră în gospodării sau ajunge în localitate.

  • Recoltarea s-a făcut pe 13 martie, de către prințul străin. Documentele depuse de către această persoană au fost verificate de către Garda de Forestieră și erau legale.
  • La minister nu am găsit rapoarte de monitorizare. Până în momentul apariției acestor informații în presă, ministerul nu a deținut nicio informație cu privire la existența ursului ARthur.

Din exemplarul recoltat s-au cerut probe ADN și am cerut să fie analizate. Avem posibilitatea identificării. Pentru a compara acestor mostre cu ceva vom solicita informații de la acele organizații care au făcut monitorizare pentru a elimina orice dubiu.

  • Mi-aș dori ca acest trofeu să ajungă la muzeul cinegetic. Aceste trofee CITES nu pot părăsi teritoriul României.
  • Nu există o evidență clară a populației de urs. Nu există monitorizare și evaluare, nu există un sistem. Evenimentele nu sunt localizate, nu știm care sunt zonele în care sunt cele mai mari probleme, unde sunt cele mai multe atacuri. Nu știm unde au fost cele mai multe decese. Nu avem o hartă de risc.
  • Vom achiziționa un sistem informatic în care orice persoană poate încărca fotografii, poate sesiza evenimente. Turiști, fermieri, instituții publice vor putea interoga o bază de date națională și vor putea vedea ce zone sunt frecventate de urși.

În România a existat vânătoare la speciile protejate până în 2016. Până atunci a însemnat o sursă de venit pentru asociațiile de vânătoare. În ultimii cinci ani a dispărut această sursă de venit.

  • Este nevoie de o nouă abordare. Patrularea, estimarea populației, hrănirea acestor specii, intervenția – trebuie finanțate cumva, pentru că în caz contrar vom pierde paza și protecția acestor habitate naturale. Serviciile publice trebuie cumva remunerate.
  • Vom solicita sprijin Comisiei Europene, pentru că România are cea mai mare populație de urs brun. Suntem țara cu cea mai mare și cea mai valoroasă populație de urs brun.

În ultimii cinci ani au fost 4.900 de dosare de pagube generate de ursul brun. Au fost plătite peste 5 milioane de lei doar anul trecut drept despăgubiri. Peste 15 milioane din 2017 până acum.

  • Vom începe un dialog cu ministerul de Interne și ministerul Sănătății, astfel încât pentru ca statisticile privind persoanele atacate sau ucise să fie actualizate frecvent.
  • Sunt zeci de persoane decedate în urma acestor atacuri. Uciderile accidentale cresc de la an la an.
  • Prevenția trebuie să însemne protejarea vieții umane și prevenirea pagubelor.
  • Un exemplar care începe să intre în localitate nu se mai dezobișnuiește de asta. Acest urs de foarte multe ori a intrat în sat și s-a aprobat extragerea. Am văzut că sunt 22 de procese verbale de pagubă în localitatea respectivă. Zona aceea este frecventată de urși.
  • Nu avem posibilitatea audierii din acest punct de vedere, dar organele de cercetare penală vor stabili cum a ajuns prințul austriac în România. Este de competența organelor de cercetare, dar cu siguranță prințul avea legătură cu asociația de vânători cu care a făcut extragerea.

Nu avem documente legate de monitorizarea ursului Arthur, nici despre exemplarul care a intrat în sat. Există procesele verbale legate de pagube. Căutăm acum dovada monitorizării ursului. Nu există imagini din perioada monitorizării, există doar după ce a fost recoltat.

  • Fondul de vânătoare se suprapune parțială cu aria naturală. Extragerea s-a făcut la 200-300 de metri de prima casă, în afara ariei protajte.
  • Amânarea extragerilor în baza derogărilor este o problemă cu care s-a confruntat ministerul ani de zile. Nici limitarea la 60 de zile nu a fost suficient, așa că am trecut la 15 zile. Nu vor mai avea posibilitatea să facă altceva.
  • Trebuie să existe un management adecvat. Sunt zone în care a apărut ursul, acolo unde nici nu erau acum 20 de ani. Relocările trebuie să se întâmple. În caz de pericol, extragerile trebuie să fie aprobate. Nu putem să nu apărăm viața umană.

Trebuie să analizăm în mod corect de fiecare dată dosarele care vin la minister, să eliminăm devierea acestor intervenții în alt scop și să facem evaluarea, centralizarea populației.

  • Nu putem îngrădi toată țara cu gardurile electrice. Șura, saivanul, curtea mea pot. Dar copilul când pleacă la școală nu poate pleca cu gardul după el. Acolo unde sunt urșii pe stradă trebuie neapărat extragere. Gardul electric este o soluție, dar nu una permanentă.
  • Exemplarul a fost extras în apropierea localității. Dacă s-ar fi făcut sus, undeva în pădure, cu siguranță ar fi fost o problemă foarte mare. Dar extragerea s-a făcut în imediata învecinătate a localității. Este o derogare emis pentru un urs și s-a recoltat un mascul.

Exemplarul greșit, când este în curte, în șură sau localitate, nu știu ce înseamnă. Dacă ar fi fost so ursoaică cu pui era, într-adevăr, o problemă.

Luni, Virginijus Sinkevicius, comisarul european pentru mediu, a declarat că analizează acuzațiile care vin din partea unor ONG-uri, potrivit cărora un prinț din Liechtenstein a ucis un urs de talie mare în România, într-o partidă de vânătoare de trofee, care ar fi avut loc într-o arie protejată.

Procurorii din Covasna cercetează împrejurările în care a fost ucis ursul de către prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, după ce IPJ Covasna s-a autosesizat cu privire la acest caz în urma articolelor din presă. Dosarul penal este instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc, care face verificări pentru braconaj, vânarea în alte condiții decât cele ale derogărilor și uzul de armă fără drept.

Prințul Emanuel, 43 de ani, a primit aprobare de la Ministerul Mediului să împuște o ursoaică ce făcea pagube în gospodăriile oamenilor din localitatea Ojdula, dar a împușcat ursul greșit, cel mai mare urs brun din România, a acuzat organizația de mediu Agent Green. S-a întâmplat în luna martie, susține ONG-ul.

Vineri, prințul Emanuel von and zu Liechtenstein a transmis o scrisoare cotidianului austriac Kronen Zeitung în care a recunoscut că a fost la vânătoare în România, dar a precizat că a făcut-o în deplină legalitate și susține că nu Arthur ar fi animalul pe care l-a împușcat, ci un exemplar periculos pentru sătenii din Ojdula, iar asta se poate documenta cu imagini.

Barna Tanczos a anunțat că a schimbat regulile, în urma cazului Arthur, astfel încât străinii să nu mai poată fi chemați deloc să împuște urși în România.

Trofeul de vânătoare obținut după uciderea lui Arthur nu va pleca din România, a mai spus demnitarul, săptămâna trecută. Acesta a spus că scoaterea din țară a blănii şi craniului animalului reprezintă faptă penală.

 
 

Urmărește-ne pe Google News