ComenteazăIată zece probleme semnalate de Curtea de Conturi în raportul pe 2016, ultimul disponibil, în domeniul Sănătății.
Ministerul Sănătății nu a cheltuit 522 de milioane de lei
La Ministerul Sănătății, instituția a arătat că, în perioada 2011-2015, au rămas necheltuiți 522 de milioane de lei, bani cu care se puteau cumpăra 72 de aparate medicale de imagistică.
”S-a constatat menținerea, la finele anilor analizați, a unor sume neutilizate din venituri proprii în contul de disponibil (în medie de 180 milioane lei), situație care a atins cel mai înalt nivel la finele anului 2015, când disponibilul nealocat a fost de 522 milioane lei. Numai din disponibilul nealocat de 522 milioane lei se pot achiziționa 72 de aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preț mediu de 7,2 milioane lei, care reprezintă prețul de achiziție mediu realizat la nivelul unităților sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unități sanitare (spitale publice)”, se arată în raportul Curţii de Conturi.
A ratat fonduri nerambursabile de 1,4 miliarde de lei
Tot la Ministerul Sănătății, raportul arată că instituția nu a reușit să acceseze fonduri nerambursabile de 1,467 miliarde de lei, adică peste 318 milioane de euro, deoarece nu a reușit să strângă informațiile privind nevoile de infrastructură.
Alte 470 de milioane de lei, adică peste 100 de milioane de euro, nu au putut fi accesate prin Programul Operațional Regional (POR) pentru perioada 2007-2013.
Iar în perioada 2011-2015 s-a perimat un sistem informatic în valoare de 44,6 milioane de lei.
Iată ce spun inspectorii:
”Neimplicarea factorilor de decizie ai ordonatorului principal a condus atât la perimarea unui sistem informatic pentru care s-a achitat suma de 44.625 mii lei și care nu s-a finalizat, nu s-a implementat și nu a fost pus în funcțiune, cât și la ineficiența investițiilor de natura studiilor de fezabilitate achitate de către MS, în valoare de 114.839 mii lei.
Neluarea măsurilor de către MS cu privire la accesarea și derularea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă a condus atât la pierderea unor finanțări din fonduri europene, în valoare de 79.000 mii lei, cât și la neaccesarea de fonduri nerambursabile în valoare de 470.250 mii lei din Fondul regional (POR 2007-2013).
Neîntreprinderea de către MS a tuturor măsurilor necesare în vederea finalizării cartografierii și modelării serviciilor și infrastructurii în sănătate a condus la imposibilitatea accesării de fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 mii lei din Fondul regional (POR 2014-2020)”.
Fără concursuri pe posturile libere
Curtea de Conturi remarcă faptul că Ministerul Sănătății nu a organizat concursuri pentru posturile libere, în special în cazul directorilor de spitale.
”MS nu a organizat concursurile pentru ocuparea posturilor vacante la nivelul aparatului propriu, respectiv a posturilor de manager la entitățile aflate în subordinea acestuia;
– menținerea la nivelul ministerului a unor persoane angajate ale altor unități subordonate pentru desfășurarea activităților proprii acestuia, fără respectarea prevederilor legale;
– neaprobarea de către MS a Regulamentului de organizare și funcționare, respectiv a statelor de funcții pentru unitățile aflate în subordinea acestuia”, se arată în raport.
Bază aeriană
Documentul menționează și ”construirea cu titlu gratuit de către Fundația SMURD, pe terenul proprietate publică a statului aflat în administrarea MS, a unei baze aeromedicale, în valoare de 3.102 mii lei, și nepreluarea acesteia de la Fundația SMURD pentru a o înregistra în patrimoniul entității (DSP Constanța)”.
Decontări cu cântec
Documentul mai menționează ”neclarificarea sumelor înregistrate în contul „Decontări operațiuni în curs de clarificare”, în valoare de 41.802 mii lei (Institutul de Psihiatrie Socola, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale)”.
Practic, nu se știe pe ce s-au dus 41 de milioane de lei.
Compensații fără număr
Instituția de control a găsit și 3,7 milioane de lei date drept compensații, salarii de merit, gradații etc.
Astfel, Curtea de Conturi menționeză ”plata nelegală a unor cheltuieli reprezentând ore suplimentare, salarii de merit, cumul de funcții, sporuri, compensări în bani a zilelor de concediu de odihnă neefectuat și suplimentar, titlu științific de doctor, gradații cu ocazia angajării etc., indemnizații aferente concediului de odihnă acordat unor persoane angajate cu normă parțială, în valoare de 3.750 mii lei (SAJ: Buzău, Dolj, Mureș, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, Agenția Națională de Transplant București, DSP: Bacău, Sibiu, Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București, Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, Agenția Națională de Transplant București, Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare)”.
Lucrări supraevaluate
Raportul Curții de Conturi mai arată și cheltuieli aiurea:
”plata nelegală a unor prestări de servicii de dirigenție de șantier neefectuate, a unor situații de lucrări supraevaluate, cu prețuri diferite față de oferta contractată sau fără documente justificative, cheltuieli care nu au fost efectuate pentru obiectivul de investiții reparații capitale, reabilitare și extindere pavilion bolnavi, în valoare de 3.231 mii lei (Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca, DSP Alba, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, Spitalul de Recuperare Borșa, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale);
– plata eronată a unor cheltuieli de capital, de la titlul „Bunuri și servicii” (SAJ Suceava)”, conform documentului.
Ambulanțele și urgențele au rămas tot nedotate
Dacă lucrări supraevaluate s-au făcut, ambulanțele și unitățile de primiri urgențe au rămas tot fără dotări.
Potrivit Curții de Conturi: ”nu au fost dotate cu echipamente/aparatură medicală secțiile UPU/CPU din cadrul spitalelor subordonate Ministerului Sănătății, precum și ambulanțele aparținând serviciilor de ambulanță județene, cel puțin la nivelul minim legal precizat în prevederile legale incidente”.
Investiții finalizate în 19 ani
Raportul arată că unele investiții se fac în ritmul melcului, având nevoie de 15-19 ani pentru terminarea lor.
”Finalizarea unor obiective de investiții, care au fost inițiate sub coordonarea MS, au avut ca durată de realizare o perioadă mare, respectiv între 15 și 19 ani, ceea ce a avut consecințe asupra creșterii valorii obiectivelor și, implicit, asupra majorării resurselor alocate pentru finalizarea acestora”, conchide Curtea de Conturi.
Tot aici se menționează că ministerul nu a efectuat o analiză obiectivă a solicitărilor de resurse din partea unităților sanitare pentru achiziția de aparatură medicală și, astfel, a asigurat finanțarea investițiilor pentru un număr redus de spitale, ”deși a dispus de resurse importante din venituri proprii”.
Autoritățile nu știu starea spitalelor
De asemenea, ”la nivelul MS nu se cunoaște situația reală a dotărilor unităților sanitare, cel puțin pentru aparatura medicală de înaltă performanță, în vederea prioritizării, în continuare, a investițiilor de acest tip (aparatura medicală în valoare de circa 98,5 milioane lei a fost pusă în funcțiune/exploatare, uneori, cu întârzieri de peste 300 de zile sau nu a fost dată în exploatare)”.
Adică statul nu știe cât de dotate sunt propriile spitale.
Bonus: Avem prea puțini medici
Toată lumea știe că ne pleacă medicii și asistentele, dar care este cu adevărat imaginea dezastrului? Ne spune chiar Curtea de Conturi:
”În perioada 2011-2015, la nivel național, densitatea medicilor de familie a fost de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/1.000 de locuitori în zonele urbane, restul furnizorilor de servicii medicale lipsind din mediul rural. Conform cifrelor oficiale, România cheltuie mai puțin de 6% din PIB cu serviciile medicale (publice și private), comparativ cu media europeană de 8,5% și cu media de 9,8% a Uniunii Europene (toate statele membre).
Accesul la serviciile de sănătate este împiedicat și de lipsa cadrelor medicale. Numărul de medici și de asistenți medicali pe cap de locuitor este foarte scăzut în comparație cu media UE (248 de medici la 100.000 de locuitori, față de media UE de 347, și 601 asistenți medicali la 100.000 de locuitori, față de media UE de 836). Sistemul rămâne subfinanțat și centrat pe spitale și nu există nicio acțiune clară de a raționaliza infrastructura spitalicească și de a trece de la serviciile de îngrijire medicală cu internare la serviciile de îngrijire medicală ambulatorii și primare”.
Guvernul dă 95 de lei pe locuitor
Ministerul Sănătății a alocat pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, în perioada 2011-2015, aproximativ 5 milioane de lei pentru fiecare dintre cele 375 de spitale publice existente.
”Raportat la numărul de locuitori publicat de Institutul Național de Statistică pentru perioada 2011-2015 a rezultat faptul că Ministerul Sănătății a alocat, în medie, pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate aproximativ 95 de lei/locuitor, ceea ce înseamnă foarte puțin omparativ cu necesitățile imediate pentru dotarea infrastructurii în sănătate”, punctează inspectorii.
Libertatea a scris recent și de neregulile găsite de către Curtea de Conturi la Unifarm, dar oficialii companiei de stat spun că au contestat raportul.
Citește și:
INTERVIU/Mario Balint, jurnalistul cu 52 de luni în zone de conflict: ”S-a tras asupra mașinii noastre. Eram în direct la radio”