Luni, 27 aprilie, președintele Iohannis a anunțat că școlile din România nu se vor deschide până în septembrie.

Ca să-și justifice decizia, șeful statului a folosit un argument legat de ceea s-a întâmplat după ce, în Franța, unde școlile s-au redeschis experimental și cazurile de infecție au fost rapide și grave, ducând profesorii la Terapie Intensivă.

Declarația președintelui a urmat-o pe cea a ministrului sănătății Nelu Tătaru, făcută pentru Libertatea, care vorbea despre probleme din Franța după redeschiderea unor școli. Președintele Iohannis a spus: „Am dorit și să aflăm ce se întâmplă acolo unde experimental s-au deschis școlile. Avem un exemplu din Franța, unde într-o provincie s-a deschis experimental școala, și experimentul nu a decurs foarte bine”.

”După puține zile, zeci de elevi au fost testați pozitiv și mai mulți dascăli au ajuns, în doar câteva zile, la terapie intensivă. Deci, lucrurile nu sunt absolut deloc simple“ Klaus Iohannis

Ministerul Educației din Franța: ”Informațiile sunt false”

Prin corespondentul său din Franța, ziarul a întrebat Ministerul Educației de la Paris unde s-au redeschis experimental școlile și a crescut numărul de infecții cu COVID-19, iar răspunsul oficial al ministerului francez pentru Libertatea a fost: ”Nu sunt deschise școlile în Franța. Repet: Informațiile sunt false”.

Redacția a revenit cu o întrebare la Administrația Prezidențială din România. Le ce redeschidere de școli din Franța s-a referit președintele Iohannis când a argumentat păstrarea şcolilor închise în România?

Răspunsul Administrației Prezidențiale: ”Un studiu” și ”O situație întâlnită în Marea Britanie”

Răspunsul a sosit prompt.

”Referirea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la contextul epidemiologic francez se bazează pe informațiile primite de la Ministerul Educației și Cercetării, care au inclus și următoarele elemente:

  • Un studiu realizat, în intervalul 30 martie-4 aprilie 2020, de Institutul Pasteur, Universitatea Paris și Autoritatea de Sănătate Publică din Republica Franceză asupra elevilor și profesorilor din Departamentul Oise, o zonă în care au fost înregistrate îmbolnăviri și spitalizări cu COVID-19 în rândul elevilor și profesorilor. Conform acestui studiu, „formarea imunității de masă se realizează într-o perioadă lungă de timp și ridicarea măsurilor restrictive este un proces complex și de durată”.
  • O situație întâlnită în unitățile de Terapie Intensivă din Marea Britanie, unde sunt tratați copii cu reacții severe care pot fi datorate infecției cu coronavirus”.

Nu e o situație după redeschiderea unei școli, ci un studiu pe chestionare

Studiul la care face referire Administraţia Prezidenţială nu este nicidecum o situație ivită după redeschiderea unor şcoli.

Nu e nici măcar un studiu făcut după redeschiderea unor școli pentru a testa efectul relaxării acestei măsuri în pandemie.

În primul rând, se referă la o comunitate arondată unei școli, nu la o regiune sau la mai multe școli.

În al doilea rând, și mai important, studiul realizat de cei de la Institutul Pasteur în perioada ianuarie – 4 aprilie este un studiu de cohortă, retrospectiv. Ce înseamnă asta concret, în acest caz? 

Echipa de cercetători urmăreşte, privind în urmă până în luna ianuarie inclusiv, cum a evoluat epidemia cu coronavirusul la nivelul populaţiei unei comunități școlare: elevi, profesori, părinţi, fraţi şi surori, alt tip de personal al liceului.

Cei 661 de participanţi la studiu au fost rugaţi să completeze un chestionar standard, în care au dat detalii despre eventualele simptome pe care le-au experimentat din 13 ianuarie până la momentul realizării studiului: 30 martie- 4 aprilie. 

În acelaşi timp, rezultatele chestionarelor au fost completate cu rezultatele testelor de anticorpi. 

Cercetătorii au vrut practic să vadă în ce procent această cohortă, această comunitate bine definită practic, a obţinut imunitate şi s-a apropiat de imunitatea de grup. 

Din cei 661 de participanţi, doar 171 de oameni aveau anticorpii pentru noul coronavirus -şi asta după săptămâni întregi în care, înaintea impunerii măsurilor de lockdown, virusul circulase liber în comunitate.

Doar un sfert dobândise imunitate de grup

Pe parcursul a două luni şi jumătate practic, numai 25% din populaţie se infectase şi dobândise anticorpi pentru noul coronavirus.

Nouă dintre cei infectaţi fuseseră spitalizaţi, ceea ce duce la o rată a spitalizării de 5,3%. Iar la nivelul populaţiei studiate nu a fost înregistrat niciun deces.

Concluzia autorilor este că rata relativ mică a celor infectaţi şi cu anticorpi arată că obţinerea imunităţii de grup va dura mult, iar ridicarea restricţiilor va trebui făcută treptat şi va fi un proces complex.

Un studiu care nu poate fi citat la nivel de politici publice

Mai trebuie spus încă un lucru în legătură cu studiul la care face referire Administraţia Prezidenţială. 

Momentan, acesta se află în etapa de pre-print şi nici nu a trecut prin procesul de “peer-review”, deci nu a fost încă analizat de experţi independenţi. În medicina bazată pe dovezi, procesul de “peer-review” este esenţial pentru a asigura calitatea concluziilor la care a ajuns o cercetare şi a metodei folosite.

Prin urmare, un astfel de studiu – chiar dacă este realizat de Institutul Pasteur – nu poate încă să informeze o politică publică. 

Chiar şi în condiţiile vitezei cu care trebuie luate măsuri în cazul unei pandemii globale, atunci când autorităţile vor să îşi fundamenteze deciziile pe studii recent realizate, rămâne esenţial ca studiile să aibă obiectul invocat şi ca acestea să fi fost deja trecute prin procesul de “peer-review”. 

Momentan, este ca şi cum Klaus Iohannis ar invoca, drept argument suprem, o ciornă – şi încă pe un alt subiect decât cel la care face referire. 

Simptome din Marea Britanie

În privința exemplului din Marea Britanie, Administrația Prezidențială spune că Klaus Iohannis se referă la o știre BBC chiar de ieri, potrivit căreia au apărut noi simptome la copii, unele la cazurile celor infectați cu COVID-19, altele la cazurile unor copii neinfectați.

E neclar de ce Administrația Prezidențială folosește acest exemplu, în condițiile în care chiar și britanicii spun că nu există o determinare între COVID-19 și simptomele inflamatorii întâlnite, în cazuri foarte rare, de copii. 

Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!
 

Urmărește-ne pe Google News