Elena Udrea a fost pusă sub acuzare și plasată sub control judiciar în acest dosar pe 29 ianuarie 2015. Pe 4 februarie, același an, procurorii au cerut aviz pentru arestarea ei, iar pe 10 februarie au obținut un mandat de arestare preventivă. 7 zile mai târziu, Elena Udrea fost eliberată și plasată în arest la domiciliu.
”În anul 2013, pe fondul cercetărilor efectuate de Direcția Națională Anticorupție în legătură cu derularea contractului de licențiere Microsoft și a măsurilor asigurătorii dispuse față de un om de afaceri vizat de anchetă, Udrea Elena Gabriela ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiție. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani ar fi avut loc în mai multe tranșe în perioada iulie 2013 – februarie 2014”, arăta DNA într-un comunicat, în 2015.
Potrivit unor surse judiciare, procurorul de caz a clasat cazul din lipsă de probe, la dosar fiind doar denunțul lui Dinu Pescariu care a declarat că i-ar fi dat Elenei Udrea 500.000 de euro, scrie G4media.
Alte surse care au dorit să își păstreze anonimatul au precizat că această explicație privind clasarea cazului este greu de acceptat în condițiile în care, în februarie 2015, procurorul Iorga Moraru a obținut mandat de arestare pentru Elena Udrea, chiar și pentru 7 zile, de la judecători ÎCCJ precum Lavinia Lefterache sau Luciana Mera.
Marele dosar Microsoft, care viza 9 foști miniștri PSD și PDL, a fost clasat în februarie 2018, când Laura Codruța Kovesi era încă șefa DNA.
Elena Udrea nu poate răsufla ușurată pentru că pe numele ei mai sunt încă trei dosare de corupție pe rolul instanțelor, este vorba de Gala Bute, Hidroelectrica și finanțarea campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009.
În Gala Bute, ea a fost condamnată definitiv la 6 ani de detenție efectivă în iunie 2018, însă, între timp, fugise în Costa Rica.
A fost prinsă, dar până la urmă a venit singură în țară, după ce condamnarea ei a fost anulată ca urmare a deciziei CCR privind nelegalitatea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ.
După decizia CCR privind nelegalitatea completurilor de 3 judecători de la ÎCCJ, avocații ei au cerut și anularea sentinței de la fond, dar Înalta Curte a refuzat să rejudece dosarul de la zero și a sesizat Curtea de Justiție a UE.
Elena Udrea nu a fost singura care a scăpat de dosar. În 2018, DNA a transmis o listă cu cei care au scăpat de acuzații pentru că a intervenit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Era vorba de:
Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei şi cercetării în perioada 28 decembrie 2000-19 iunie 2003; 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009; ministrul educaţiei, cercetării şi inovării în perioada 2008-2012;
- Mihai-Nicolae Tănăsescu, ministru al finanţelor publice în perioada 2000 -2004
- Daniel Funeriu, fost ministru al educaţiei
- Petru Şerban Mihăilescu, ministru coordonator al SGG în perioada decembrie 2000 – octombrie 2003
- Dan Nica, fost ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei
- Adriana Ţicău, fost ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei
- Alexandru Athanasiu, fost ministru al educaţiei şi cercetării
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro