România într-un document al Comisiei Europene: în nicio altă ţară europeană nu mor atâţi oameni în urma unor boli din cauza cărora nu ar trebui să moară!

UPDATE: Sorina Pintea, fostul ministru al Sănătății, a comentat situația la Adriana Nedelea LA FIX

• În ultimii ani, speranța de viață de la noi a stagnat, ceea ce nu se întâmplă în alte țări. 
• Mortalitatea evitabilă ridicată şi numărul mare de decese din cauze care pot fi tratate arată nevoia urgentă de reformă a sistemului de sănătate.

Raportul “Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană”, lansat astăzi de Comisia Europeană, pictează un tablou foarte sumbru în profilul de ţară pentru România. Cu atât mai sumbru, cu cât este adevărat şi susţinut de cifre.

Astfel, cheltuielile în ceea ce priveşte sănătatea au atins un nivel minim istoric şi sunt mult sub nivelul celor din oricare alt stat membru UE, atât pe cap de locuitor, cât şi ca procent din PIB.

România dă pe sănătate 5,2% din PIB (pentru nivelul anului 2017), foarte puţin faţă de media europeană: 9,8% din PIB. 

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

Pe ce dăm banii: covârşitor spre spitale, prea puţin pe prevenţie

Subfinanţarea sistemului subminează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populaţiei, iar provocarea se va accentua pur şi simplu, pe măsură ce tendinţa de îmbătrânire a populaţiei se va îngroşa, iar baza de resurse se va micşora.

Apoi, trebuie să ne uităm pe ce dăm banii. Bugetele de sănătate ale României au mers şi merg în continuare către spitale: 42% în prezent, semnificativ mai mult decât media UE: 29%.

Astfel, asistenţa medicală primară şi comunitară sunt în continuare subdezvoltate. Ineficienţa serviciilor de sănătate, inclusiv oferta excedentară de paturi de spital şi integrarea deficitară a serviciilor de asistenţă, agravează această problemă.

Pentru prevenţie România cheltuie incredibil de puţin: 18 euro de persoană pe an – adică 1,7% din totalul cheltuielilor cu sănătatea!

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

Rezultatul este evident: pe de o parte, supraîncărcarea bugetară a sistemului de sănătate, pe de altă parte, o populaţie mai bolnavă şi mai greu de tratat.

Sistemul  medical este cel mai sărăcit din UE şi la resursa umană

Avem al treilea cel mai mic număr de medici pe cap de locuitor din toate statele membre UE, arată documentul Comisiei Europene şi al OCDE. 

Chiar dacă forţa de muncă în domeniul sănătăţii a crescut în ultimul deceniu, deficitul de forţă de muncă rămâne critică.

Rata calculată pentru anul 2017 în România era de 2,9 medici practicieni la 1.000 de locuitori, media europeană fiind de 3,6 medici la 1.000 de locuitori.

Cât de performant este sistemul de sănătate?

Speranţa de viaţă în România a crescut cu mai mult de patru ani din 2000 până astăzi: de la 71,2 ani în 2000 până la 75,3 ani în 2017. Totuşi, încă există mari disparităţi legate de gen şi de educaţie: bărbaţii educaţi din România trăiesc, în medie, cu 10 ani mai mult decât cei cu mai puţină educaţie. 

Mortalitatea din cauze prevenibile şi tratalitate este extrem de înaltă în România. Avem un număr aproape dublu de decese din cauze prevenibile faţă de media europeană 310 faţă de 161 la 100.000 de locuitori (suntem pe locul 4 în această privinţă, după Lituania, Letonia şi Ungaria). 

Recomandări

Putin e „ca bunicul meu care se îmbată la o petrecere de familie și îi deranjează pe toți”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (III)

Cât despre mortalitatea din cauze tratabile, conducem, din păcate, clasamentul european: 208 de decese la 100.000 de locuitori, faţă de media UE: 93. 

Boala cardiovasculară rămâne principala cauză de deces,  în vreme ce mortalitatea prin cancer este, la rândul ei, în creştere.

Peste jumătate din bărbaţii români consumă excesiv alcool

Factorii de risc comportamentali, precum sedentarismul sau mâncarea proastă, sunt larg răspândiţi şi reprezintă o ameninţare gravă pentru sănătatea populaţiei.

Chiar dacă rata obezităţii la adulţi este printre cele mai scăzute din UE, obezitatea la copii a crescut semnificativ în ultimii ani. 

Peste 30% dintre bărbaţi fumează, la fel şi 8% din femei.

În plus, mai mult de jumătate din bărbaţii români consumă excesiv alcool. 

Rata de consum excesiv de alcool, la populaţia generală, este de 35%, mult mai mare decât cea europeană: 20%. 

Pentru a scădea numărul de decese evitabile, este nevoie de politici de sănătate serios şi angajament politic. 

Să rezumăm:

• Alimentaţia proastă, sedentarismul, fumatul şi consumul excesiv de alcool sunt printre cei mai importanţi factori care ameninţă sănătatea populaţiei.
• Aproape jumătate din toate decesele din România sunt atribuibile unor factori de risc comportamentali. 
• România cheltuie doar 18 euro pe cap de locuitor cu prevenţia, adică numai 1,7% din totalul cheltuielilor cu sănătatea. 

Raportul Comisiei Europene:

Urmărește-ne pe Google News