Pe o scena politica dominata de PSD, in mod firesc, aparitia unui nou partid ar trebui salutata. Din pacate, formatiunea politica nascuta de fostul presedinte Emil Constantinescu si apropiatii sai e un fel de Olandezul Zburator al apelor politicii dambovitene. Cele cateva imagini difuzate de televiziuni de la adunarea – sau, ma rog, congresul de constituire – a noului partid au aratat cativa indivizi care stiau sa latre cam un singur lucru: „jos PSD”. Sa-mi fie cu iertare, dar astfel de mesaje electorale par acum desprinse din anii interbelici, probabil perioada de timp in care rataceste, de fapt, fara sa stie si noul partid. Sigur ca ruptura de prezent se manifesta doar la partea cu ideologia, partidul avand totusi in prezidiu si cativa oameni care au stiut sa foloseasca foarte bine economia de tranzitie pentru a-si burdusi buzunarele, atunci cand pe scaunul de la Cotroceni se lafaia Constantinescu.
Motivele deciziei acestuia de a-si crea o formatiune politica nu cred ca sunt foarte subtile sau ar merita niscaiva analize politice. Rupt complet de realitate, ca si in anii in care a condus destinele acestei tari, Constantinescu crede ca ar putea fi de folos Romaniei, fara sa invete nimic din zicala „cand doi iti spun ca esti beat, te duci la culcare”.
Din nefericire, aparitia noului partid nu face altceva decat sa intareasca imaginea PSD, de partid la umbra caruia nu poate creste numic. Nimic valoros.

 
 

Urmărește-ne pe Google News