13 comentarii- 2,2 miliarde de oameni din întreaga lume nu au acces la apă potabilă gestionată în condiții de siguranță, iar peste 4,2 miliarde de oameni nu dispun de instalații sanitare sigure, potrivit ONU. Schimbările climatice agravează situația, prin creșterea numărului de inundații și secete. 80% din apele uzate din lume se întorc în ecosistem fără a fi tratate sau reutilizate, iar 70% din suprafața naturală a zonelor umede a fost distrusă, dispărând, totodată, mai multe specii de animale, arată același raport.
„Dunărea are potențialul de a se vindeca în cazul unor poluări accidentale”
În cadrul proiectului realizat de Strop de rouă s-au prelevat peste 100 de probe din râurile celor mai importante bazine hidrografice din România; Dunărea, Bazinul Transilvaniei, Someșul Mic, Prut, Cricovul Sărat. Dintre acestea, doar în bazinul Dunării, majoritatea probelor au indicat parametri normali, pe când în celelalte bazine, valorile analizate arată că sunt necesare intervenții în ceea ce privește poluarea sau deversarea de substanțe.
Pe cursul Dunării, majoritatea afluenților au înregistrat temperaturi mai mari decât cele normale, fapt care poate duce la dezvoltarea plantelor și microorganismelor în exces care poate scădea oxigenul din apă. În rest, Dunărea se prezintă în parametri normali și are „potențialul de a se vindeca în cazul unor poluări accidentale”, potrivit Strop de rouă.
Cu toate acestea, un studiu a arătat că pe Dunăre sunt transportate zilnic aproximativ 4,2 tone de deșeuri, unele dintre acestea ajungând și în apele din România.
Râurile Târnava și Olt din Bazinul Transilvaniei au valori care depășesc limitele, fiind identificată în cadrul proiectului și o deversare a unei substanțe poluante în zona localității Feldioara. De asemenea, activitățile de agricultură care nu respectă standardele duc ca în zona acestui bazin, apa potabilă din izvoare și fântâni să conțină o cantitate mai mare de nitriți și nitrați. Nitriții și nitrații sunt compuși chimici care se găsesc în apă, însă peste anumite valori, ei pot deveni periculoși, în special în cazul copiilor.
Peștii nu supraviețuiesc în unele râuri din România, din cauza poluării
În Cluj-Napoca, poluarea mediului se poate observa prin valorile obținute pe cursul Someșului Mic, unde pH-ul, turbiditatea, salinitatea și ORP-ul (potențialul antioxidant care ajută corpul în neutralizarea acidității) nu corespund marjelor permise pentru dezvoltarea faunei acvatice. În zonă există și un miros specific poluării, scriu cei de la Strop de rouă.
Râul Bahlui din bazinul Prutului este atât de poluat, încât peștii nu supraviețuiesc aici. Cercetătorii au identificat deversări de materiale de construcții și dejecții de la fermele din zonă care distrug în timp ecosistemul apelor.
Și în râul Cricovul Sărat din bazinul Cricovului Sărat s-au identificat deversări ale unor materiale de construcții sau de la activități de agricultură, care afectează viața plantelor și animalelor din acest ecosistem.
Albiile râurilor devin gropi de gunoi
Un fenomen întâlnit în cadrul proiectului este transformarea albiei râurilor în „gropi de gunoi”, scrie Infoclima. „De la scaune auto la anvelope de mașini, cărucioare, tot ce înseamnă lucruri casnice sau chiar obiecte personale” sunt aruncate în apropierea râurilor și contribuie la poluarea acestora.
Printre soluțiile care se pot implementa pentru îmbunătățirea calității apelor se numără instalarea unor bariere plutitoare de colectare a deșeurilor, aplicații de monitorizare și de sesizare a gropilor de gunoi ilegale sau acțiuni de igienizare a albiilor râurilor, mai scrie Infoclima.