Relaţiile dintre Rusia şi NATO sunt tot mai tensionate pe zi ce trece. Cele două beligerante îşi aruncă una alteia vorbe grele, nici una dintre ele nedorind să lase impresia că se teme de cealaltă.
Faptul că administraţia de la Kremlin a anexat Crimeea, dar şi că separatiştii din regiunile Doneţk şi Lugansk vor să se rupă de Ucraina şi să se alăture Rusiei confirmă, în opinia occidentalilor, că proruşii sunt susţinuţi de Moscova. Acest lucru îi face pe liderii europeni să impună noi sancţiuni împotriva Kremlinului.
Chiar dacă Vladimir Putin a declarat că trupele ruseşti s-au retras de la graniţa cu Ucraina, liderii NATO nu s-au lăsat înşelaţi.
Şi-au întărit apărarea
Iar Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, susţine că tensiunile din această zonă au fost cauzate de acţiunile militare ale Federaţiei Ruse. Tocmai de aceea, Rasmussen a afirmat că aliaţii au întărit măsurile de apărare colectivă împotriva unei eventuale invazii din răsărit.
“Trebuie să ne asigurăm că forţele militare sunt pregătite pentru orice eventualitate şi, evident, acesta este şi un semnal clar pe care îl transmitem potenţialilor agresori, şi anume nici să nu se gândească să agreseze un aliat NATO. Vă pot asigura că suntem pregătiţi să apărăm fiecare bucăţică a teritoriului NATO”, a declarat secretarul general.
Anders Fogh Rasmussen ocupă funcţia de secretar general NATO din 1 august 2009. Anterior a fost prim-ministru al Danemarcei (din 2001 până în 2009) şi şeful Partidului Liberal. De cealaltă parte, Rusia ameninţă cu sistarea livrărilor de gaze către Europa via Ucraina.
Vladimir Putin, preşedintele Rusiei: «Tăiem gazul spre Europa!»
“L-am informat pe Rasmussen în legătură cu cea mai recentă ameninţare: oprirea livrărilor de gaze via Ucraina, de la 1 iunie. Mai multe state membre UE, între care Slovacia, România, Ungaria sau Bulgaria, au fost informate de preşedintele Putin că nu vor exista livrări către Europa dacă Ucraina nu îşi plăteşte factura până la 1 iunie”, a declarat Fico.
Europa importă circa 30% din necesarul de gaze din Rusia, iar jumătate din această cantitate tranzitează Ucraina. Specialiştii susţin că Rusia nu-şi permite să piardă peste 100 de miliarde de dolari prin această acţiune şi că ameninţarea lui Putin nu se va concretiza.