ComenteazăȘi asta înainte de producerea celui mai grav cutremur care a lovit regiunea în ultimele decenii, scrie The Guardian.
Clădirile cădeau singure înainte de cutremur
În medie, în fiecare an se produc până în 20 de cutremure cu magnitudinea de peste 7 grade în lume, ceea ce face ca seismul de 7,8 grade de luni, 6 februarie, să fie unul grav.
Regiunea cea mai afectată din Siria – zona de nord care se învecinează cu Turcia – fusese deja decimată de ani de război și de bombardamente aeriene care au distrus case, spitale și clinici.
Clădirile din Alep – centrul comercial al Siriei de dinainte de război – se prăbușesc frecvent din cauza infrastructurii dărăpănate, care a suferit din cauza lipsei de supraveghere în timpul războiului. În ianuarie, 13 persoane au fost ucise când o clădire rezidențială de cinci etaje s-a prăbușit în oraș.
Alep a dus greul ofensivei combinate ruso-siriene împotriva zonelor controlate de rebeli, confruntându-se cu bombardamente aeriene neîncetate până când grupurile de rebeli au fost alungate în urmă cu șase ani, iar guvernul l-a recucerit.
De atunci, mulți sirieni locuiesc în clădiri avariate, deoarece nu a existat o reconstrucție sistematică a zonelor rezidențiale. Serviciile de stat rămân minime.
Cum poate ajunge ajutorul în zonele în nevoie
ONU spune că deteriorarea drumurilor, lipsa combustibilului și vremea aspră din timpul iernii vor îngreuna acest lucru.
Provincia Idlib, în nord-vestul țării, a fost una dintre zonele cele mai afectate de cutremur. Idlib este ultima enclavă deținută de rebeli din țară. După mai mult de un deceniu de lupte, milioane de refugiați s-au stabilit în această regiune, care rămâne în afara controlului guvernamental.
„Infrastructura este avariată, drumurile pe care obișnuiam să le folosim pentru munca umanitară sunt deteriorate, trebuie să fim creativi în ceea ce privește modul în care să ajungem la oameni… dar lucrăm din greu”, a declarat coordonatorul rezident al ONU, El-Mostafa Benlamlih, pentru agenția de presă Reuters, citată de The Guardian.
De asemenea, guvernul de la Damasc nu permite intrarea ajutoarelor în regiune decât printr-un singur punct de trecere a frontierei. Asociația Siriană pentru Demnitatea Cetățenilor a declarat că toate punctele de trecere trebuie deschise în regim de urgență.
Siria s-a împotrivit permiterii ajutorului într-o regiune care deservește peste 4 milioane de persoane, deoarece consideră că ajutorul subminează suveranitatea siriană și reduce șansele sale de a recâștiga controlul asupra regiunii.
„Zonele cele mai afectate de cutremur din interiorul Siriei par să fie conduse de opoziția controlată de Turcia, și nu de guvernul sirian”, a declarat Mark Lowcock, fostul șef al departamentului pentru afaceri umanitare al ONU. „Va fi nevoie de consimțământul Turciei pentru a face să ajungă ajutoarele în acele zone. Este puțin probabil ca guvernul sirian să facă multe pentru a ajuta”.
Care era situația în nordul țării înainte de cutremur?
Liniile de front ale războiului din Siria au fost în mare parte înghețate timp de ani de zile, dar o criză economică tot mai profundă a dus la penurie de combustibil, la creșterea întreruperilor de energie electrică și la creșterea lipsurilor.
ONU estimează că peste 4 milioane de persoane din nord-vestul Siriei – multe dintre ele strămutate din cauza conflictului și care trăiesc în tabere – depind de ajutorul transfrontalier pentru supraviețuirea lor zilnică.
În trecut, opoziția l-a acuzat pe președintele Siriei, Bashar al-Assad, că a reținut serviciile din districtele în care a izbucnit rebeliunea împotriva sa, pentru a-i pedepsi pe locuitori.
În plus, zeci de persoane au fost ucise în urma unei epidemii de holeră care a fost atribuită în parte infrastructurii prăbușite a țării.
Va fi nevoie de o creștere a ajutorului pentru Siria?
Chiar înainte de producerea cutremurului, Organizația Națiunilor Unite a declarat că numărul persoanelor care au nevoie de sprijin umanitar este mai mare decât în orice moment de la începutul războiului, 70% din populație având nevoie de ajutor.
Săptămâna trecută, Programul Alimentar Mondial a avertizat că rata foametei în Siria a atins cel mai ridicat nivel de la începutul războiului; 2,9 milioane de persoane riscă să alunece în foamete, în timp ce alte 12 milioane nu știu de unde vor primi următoarea masă, a declarat agenția ONU.
ONU estimează că 90% din cele 18 milioane de persoane din Siria trăiesc în sărăcie, economia fiind afectată de conflict, secetă și pandemia de COVID-19, precum și de consecințele prăbușirii financiare din Libanul vecin.
Benlamlih spune că cutremurul nu va face decât să înrăutățească situația. „Sunt aceiași oameni – suferă și mai mult”, spune el.
Dar, în ciuda crizelor continue prin care majoritatea sirienilor sunt nevoiți să treacă, sprijinul internațional rămâne subfinanțat. ONU a primit mai puțin de jumătate din suma de 4,4 miliarde de dolari (3,7 miliarde de lire sterline) de care avea nevoie din partea donatorilor pentru a face față nevoilor în creștere în 2022, iar dacă această tendință continuă, Benlamlih a declarat că perspectivele de redresare din criza siriană ar putea scădea.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!