Războiul din Ucraina, a doua zi. Armata ucraineană a rezistat unei ofensive majore, pe mai multe fronturi. Confruntări armate la Kiev și în orașele majore ale țării

Câteva clipuri video care surprind situația din Kiev din ultimele ore.

A video from the #Lobanovsky Avenue in #Kyiv pic.twitter.com/s5UzXqndvf
— NEXTA (@nexta_tv) February 26, 2022
 

⚡️Very loud explosion in #Kyiv

Presumably a rocket in the vicinity of #Zhulyany airport pic.twitter.com/aW8dYidm88
— NEXTA (@nexta_tv) February 26, 2022
 

⚡️#Kyiv at dawn 

Fire in the area of the zoo, where there was fighting pic.twitter.com/tEhzkOCEfA
— NEXTA (@nexta_tv) February 26, 2022
 

BBC anunță informații cum că mai multe rachete ar fi fost lansate spre Ucraina de pe Marea Neagră.

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

Există și informații despre raiduri aeriene, care sugerează o nouă escaladare a situației.

Ministrul ucrainean de Externe a postat pe Twitter o imagine cu un bloc din Kiev lovit de o rachetă. „Kiev, orașul nostru minunat, a supraviețuit unei alte nopți, sub atacurile terestre și cu rachete ale Rusiei. Una dintre ele a lovit o clădire de apartamente din Kiev. Cer lumii: izolați complet Rusia, expulzați ambasadorii, ruinați-le economia. Opriți criminalii de război!”, a scris Dmitro Kuleba pe Twitter.

Kyiv, our splendid, peaceful city, survived another night under attacks by Russian ground forces, missiles. One of them has hit a residential apartment in Kyiv. I demand the world: fully isolate Russia, expel ambassadors, oil embargo, ruin its economy. Stop Russian war criminals! pic.twitter.com/c3ia46Ctjq
— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) February 26, 2022
 

Mai multe detalii despre blocul lovit, inclusiv un video care pare că surprinde momentul impactului.

A fost o noapte de lupte grele între armata ucraineană și forțele ruse care au lansat o ofensivă majoră pe mai multe fronturi, inclusiv în Kiev.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

În vreme ce există informații că rușii au preluat controlul în orașul Melitopol, aflat în sud-est, între Crimeea și importantul port Mariupol, de la Marea Azov, orașele majore ale țării rezistă, inclusiv Mariupol, Harkov, Odesa și Kiev.

BBC citează armata ucraineană care a anunțat că 3.500 de militari ruși au fost uciși până acum și 200 au fost luați prizonieri. Rusia nu a anunțat până acum pierderi de vieți.

Kievul a mai spus că Rusia a pierdut 14 avioane, 8 elicoptere, 102 tancuri. Informațiile nu au putut fi verificate.

În schimb, surse ale serviciilor de informații americane citate de agenția Associated Press au confirmat că două avioane de transport de trupe au fost doborâte.

Un Il-76 a fost doborât lângă Vasilkov, scena unor lupte grele în această noapte, la 40 de km de Kiev. Nu se știe câți militari erau în el, dar avionul poate transporta până la 125 de oameni.

Un alt avion de transport a fost doborât lângă Bila Șerkva, la 85 de kilometri de Kiev.

Moscova nu a comentat pe această temă.

Președintele Volodimir Zelenski a ieșit sâmbătă dimineață pe străzile Kievului, după o noapte grea pentru țară, și a anunțat că ucrainenii nu vor depune armele. I-a îndemnat totodată pe cetățeni să nu creadă informațiile false răspândite pe rețelele sociale.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

„Există multe informații false care spun că am cerut armatei să depună armele și că există o evacuare. Sunt aici, nu vom depune armele. Ne apărăm țara”, a spus Zelenski. Mai multe detalii despre mesajul preșdintelui.

Не вірте фейкам. pic.twitter.com/wiLqmCuz1p
— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 26, 2022
 

Locuitorii Kievului dintr-un adăpost cântă imnul țării, în timp ce afară se dau lupte grele pe străzi.

People singing the Ukrainian Anthem in a bomb shelter in Cherkasy #Ukraine pic.twitter.com/LVh7PF2wNi
— Michael A. Horowitz (@michaelh992) February 26, 2022
 

Într-o stație de metrou, oamenii au amenajat un ecran pe care copiii care se adăpostesc de bombe să poată urmări desene animate.

Palats Ukraina metro station in #Kyiv. People have set up screens to air cartoons for children pic.twitter.com/EXUjMFQFfA
— Michael A. Horowitz (@michaelh992) February 25, 2022
 

Washingtonul a oferit ajutor pentru evacuarea președintelui Volodimir Zelenski din Kiev, pentru a-i salva viața, dar acesta a refuzat deocamdată, scrie Washington Post.

Zelenski a promis că va rămâne în capitală, în ciuda faptului că ar fi fost desemnat drept „ținta numărul 1” a forțelor ruse, potrivit informațiilor anunțate chiar de președinte.

CIA l-a avertizat pe Zelenski în mod repetat, în ultimele săptămâni, că este vizat în mod direct de Moscova, a mai scris Washington Post, citând oficiali americani și ucraineni.

CNN a publicat o hartă care arată, cu roșu, zonele controlate în acest moment de forțele ruse.

Autoritățile din Kiev au anunțat că lupta pentru capitală se duce acum pe străzile orașului. Oficialii au mai avertizat rezidenții să rămână adăposturi și să nu se apropie de ferestre.

Mulți localnici sunt oricum în adăposturi, subsoluri sau stații de metrou, unde au și petrecut toată noaptea. Tirurile de artilerie s-au auzit timp de multe ore, fără oprire, iar sirenele au sunat constant.

O explozie a fost auzită lângă Maidan, în centrul orașului. Alte explozii s-au auzit în cartierul Troieșcina din estul capitalei.

Lupte grele s-au dat și în Vasilkov, o localitate din sudul orașului, lângă un aeroport.

O hartă realizată de publicația rusă Novaia Gazeta arată situația din Kiev la primele ore ale dimineții, mai exact, unde au loc luptele confirmate și unde sunt raportate explozii și focuri de armă:

• bulină roșie: zone bombardate

• pătrat roșu: confruntări armate

• în zonele hașurate cu culoare deschisă se aud explozii

• în zonele hașurate cu culoare închisă se aud focuri de armă.

„O perturbare majoră” a internetului a fost înregistrată la Kiev, transmite GigaTrans, furnizorul de internet principal al Ucrainei, relatează The Guardian.

„În timp ce conectivitatea rămâne disponibilă prin alte rute, incidentul este probabil să aibă un impact semnificativ asupra infrastructurii, limitând capacitatea cetățenilor de a comunica”, se arată în comunicatul transmis de GigaTrans.

Întreruperile telecomunicațiilor din Ucraina au fost atribuite până acum unor pene de curent, dar și atacurilor cibernetice.

Până acum există încă contacte din Kiev, inclusiv postări pe rețelele sociale, imagini și fotografii, iar unii dintre cei care postează din oraș spun că nu au avut probleme, așa că extinderea perturbării pare încă neclară.

⚠️ Confirmed: Real-time network data show a major disruption to #Ukraine‘s internet backbone provider GigaTrans, which supplies connectivity to many other networks. The incident comes as heavy fighting is reported in #Vasylkiv and #Kyiv 📉

📰 Background: https://t.co/S0qJQ7CbNv pic.twitter.com/EksnZjs9Ay

— NetBlocks (@netblocks) February 26, 2022

Luptele au loc în estul, vestul și sudul Kievului, potrivit mai multor rapoarte, notează The Guardian. „Toate acestea se întâmplă acum în interiorul orașului”, raportează și un jurnalist de la CNN.

Explozii au fost văzute și auzite explozii în câteva părți ale capitalei ucrainene.

🗣🇺🇦The Kyiv skyline just now#Kiev #ukraine pic.twitter.com/Dyl34Z1nkF

— Endrit Kabashi 📰 (@donthemr) February 26, 2022

Agenția de presă Interfax Ukraine relatează că forțele ruse au încercat să atace o stație de generare a energiei electrice, în timp ce armata ucraineană transmite că a respins un atac asupra unei baze armatei din Kiev, potrivit Reuters.

Guvernul ucrainean mai spune că a oprit avansarea Rusiei pe un bulevard care trece pe lângă stația de metrou Beresteiska, unde au fost raportate și lupte grele.

Presa ucraineană a transmis că s-au auzit focuri de armă și sirene pe străzile din Kiev, în a treia zi de război dintre Rusia și Ucraina.

Totodată, și martori citați de agenția Reuters au raportat că au auzit focuri de armă intense din partea de vest a Kievului, în timp ce oamenii au fugit în adăposturi. Autoritățile le-au spus locuitorilor să pregătească bombe cu benzină pentru a apăra capitala Ucrainei.

Totul, în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a cerut armatei ucrainene să răstoarne conducerea și să discute termenii păcii, a relatat Reuters.

Preşedintele Ucrainei, Volomir Zelenski, a transmis în noaptea de vineri spre sâmbătă un mesaj ucrainenilor, cărora le-a spus că trebuie să reziste în fața unui nou atac al Rusiei și că nu trebuie pierdut controlul asupra capitalei Kiev.

„Noaptea aceasta va fi cea mai grea. Inamicul va năvăli și va face tot posibilul să rupă rezistența. Trebuie să rezistăm. Noaptea va fi foarte grea, va fi mai grea decât ziua”, a spus Zelenski într-o declarație de presă.

Ucraina și Rusia discută despre stabilirea unui loc și a unei date pentru negocieri diplomatice, a anunțat vineri seară Sergii Nykyforov, purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, într-o postare pagina sa de Facebook, potrivit Reuters.

„Trebuie să neg informațiile potrivit cărora am refuzat să dialogăm. Ucraina a fost și rămâne pregătită să discute despre încetarea focului și pace. Aceasta a fost poziția noastră constantă”, a scris Sergii Nykyforov.

Am fost de acord cu propunerea președintelui Federației Ruse. Chiar la acest moment, părțile se consultă cu privire la locul și ora procesului de negociere. Cu cât negocierile încep mai repede, cu atât vor fi mai multe șanse de restabilire a vieții normale”, a precizat purtătorul de cuvânt al lui Zelenski.

Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă vineri seară, pentru a doua zi consecutiv, la Tbilisi, capitala Georgiei, condamnând decizia președintelui rus Vladimir Putin de a invada Ucraina.

Mitingul de susținere pentru Ucraina s-a desfășurat în fața administrației guvernamentale a Georgiei și a fost organizat de partidele de opoziție și de susținătorii acestora.

Unii participanți – din cei 30.000 de oameni cât se estimează că s-au adunat – au scandat sloganuri împotriva actualului guvern georgian, după ce partidul de guvernământ a spus că nu se va alătura sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, relatează BBC.

Tbilisi, Georgia right now! ❤️ Glory to free Ukraine! Stay strong my friends! We fight against same enemy and the evil will definitely be destroyed! 🇺🇦🇬🇪

Credits to: RadioTavisupleba #WeStandWithUkraine #SlavaUkraine pic.twitter.com/p55kQ6Zytc

— Mariam Lekiashvili (@mariamisays) February 25, 2022

Într-un scurt mesaj publicat pe Twitter, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a mulțumit georgienilor pentru curajul de a protesta față de regimul de la Kremlin.

„Georgieni incredibili care înțeleg că prietenii trebuie susținuți! Sunt recunoscător tuturor celor din Tbilisi și din alte orașe care au venit în sprijinul Ucrainei și împotriva războiului. Într-adevăr, sunt momente când cetățenii nu sunt Guvernul, ci mai buni decât Guvernul”, a transmis Zelenski.

Incredible Georgian people who understand that friends must be supported! 🇬🇪🇺🇦 Grateful to everyone in Tbilisi and other cities who came out in support of Ukraine and against the war. Indeed, there are times when citizens are not the Government, but better the Government.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 25, 2022

Premierul canadian Justin Trudeau a anunțat vineri un set de sancțiuni împotriva Rusiei, care includ impunerea de sancțiuni împotriva președintelui rus Vladimir Putin, a șefului său de cabinet, Anton Vaino, și a ministrului de Externe, Serghei Lavrov, relatează CNN.

„Canada anunță al treilea nostru set de sancțiuni severe și coordonate. În primul rând, vom impune sancțiuni președintelui Putin și colegilor săi arhitecți ai acestui război barbar, șefului său de cabinet și ministrului de Externe, Serghei Lavrov”, a declarat Trudeau.

„În plus, confirm sprijinul Canadei de a elimina Rusia din sistemul de plăți SWIFT, o componentă critică a sistemului bancar global”, a adăugat el.

Excluderea băncilor rusești din sistemul SWIFT, o rețea de înaltă securitate care conectează mii de instituții financiare din întreaga lume, „i-ar îngreuna și mai mult președintelui Putin posibilitatea de a-și finanța brutalitățile”, potrivit lui Trudeau.

„Canada anunță, de asemenea, că va impune sancțiuni suplimentare Belarusului și liderilor săi pentru că l-a încurajat pe președintele Putin să invadeze o națiune liberă și suverană”, a precizat premierul canadian.

Potrivit lui Trudeau, aceste sancțiuni vor viza 57 de persoane și se adaugă „zecilor de sancțiuni puternice existente deja, care au fost impuse regimului lui Alexander Lukașenko pentru încălcările repetate și sistematice ale drepturilor omului și pentru deceniile de oprimare a propriului popor”.

Civilii din Kiev relatează că se aud sirene care avertizează cu privire la un raid aerian care are loc în capitală și că mai multe rachete au fost trase, scrie The Guardian.

„Avertizare de raid aerian la Kiev. S-au tras și rachete asupra capitalei. Am numărat trei lovituri mari în ultimele cinci minute. Privesc de la fereastra mea și văd cerul luminându-se; un vuiet de explozii răsună prin oraș”, a scris pe Twitter reporterul Christopher Miller, de la Buzzfeed News.

🚨 Air raid warning in Kyiv. And missiles being fired on the capital. Ive counted three large strikes in past five minutes. Watching from my window and seeing the sky light up; roar of explosions reverberating across the city.

— Christopher Miller (@ChristopherJM) February 25, 2022

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a anunțat că eliminarea Rusiei din sistemul internațional de plăți bancare SWIFT rămâne o variantă pentru sancționarea Moscovei, relatează BBC.

„Nu am luat niciodată această opțiune de pe masă și cu siguranță nu o vom exclude astăzi”, a afirmat Psaki.

Sistemul SWIFT permite transferul ușor și rapid de bani peste granițe și conectează 11.000 de bănci și instituții financiare din peste 200 de țări.

Psaki a fost întrebată și despre dialogul purtat cu China cu privire la situația din Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a precizat că nu este momentul pentru poziții „echivoce” sau pentru „a aștepta să vedem ce se întâmplă mai departe”.

Întrebată dacă statul chinez are o poziție „echivocă”, Psaki a răspuns că „fiecare țară ar trebui să se gândească de ce parte a istoriei vrea să fie”.

Casa Albă a anunțat că SUA intenționează să se alăture Uniunii Europene și Regatului Unit pentru a-i sancționa pe președintele rus Vladimir Putin și pe ministrul de externe Serghei Lavrov, relatează BBC.

Adresându-se reporterilor la briefingul zilnic de vineri, secretarul de presă de la Casa Albă Jen Psaki a declarat că SUA, „în conformitate cu decizia aliaților noștri europeni”, îi vom sancționa pe Putin, Lavrov și pe „alți membri ai echipei de securitate națională a Rusiei”.

Dacă sancțiunile stabilite de Bruxelles și Londra presupun o înghețare a activelor Psaki a precizat că măsurile pregătite de Washington vor include și interdicții de călătorie, însă mai multe detalii vor fi oferite în orele următoare.

Imaginile din satelit colectate vineri arată peste 90 de elicoptere aliniate pe 8 kilometri de drum într-o zonă rurală din Belarus, la mai puțin de 150 de kilometri de capitala ucraineană Kiev.

Este vorba atât despre elicoptere de atac, cât și despre elicoptere de transport, aceleași tipuri văzute joi în atacul Rusiei asupra unui aeroport din apropierea Kievului, relatează New York Times.

Decizia de a poziționa aparatele de zbor de-a lungul unui drum aproape de Ucraina în loc de o bază militară pare menită să faciliteze desfășurarea rapidă, notează sursa citată.

„Le oferă acestor piloți mult mai multă capacitate de a intra în unele dintre principalele linii de front ale Rusiei, cum ar fi Kievul”, spune Tom Bullock, analist în cadrul Janes, o companie globală de informații open-source pe teme militare.

În imagini publicate pe Twitter de jurnalistul și scriitorul Maksym Eristavi se poate vedea cum o prezentatoare de televiziune transmite de la un pupitru de știri aflat într-un adăpost subteran.

„Suntem forțați să transmitem dintr-un buncăr pentru că Rusia ne bombardează orașele. Ne ascundem de rachetele rusești. Ne ascundem de Putin și de agresivitatea lui”, transmit jurnaliștii.

“we are forced to broadcast from a bunker because russia bombs our cities. we are hiding from russian rockets. we are hiding from putin and his aggression”

ukrainian journalists swap tv studios for bomb shelters in kyiv but keep reporting. the stamina ✊🏼 pic.twitter.com/nr0x9TQh6C

— maksym.eristavi 🏳️‍🌈 (@MaximEristavi) February 25, 2022

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat vineri că se elaborează o legislație care va duce „la închiderea spațiului aerian pentru companiile aeriene ruse”.

La rândul său, ministrul transporturilor din Republica Cehă, Martin Kupka, a declarat că țara va opri operațiunile tuturor transportatorilor ruși pe teritoriul său de sâmbătă, 26 februarie.

„Începând de la miezul nopții de astăzi, oprim operațiunile tuturor transportatorilor aerieni ruși pe teritoriul ceh”, a anunțat oficialul pe Twitter.

Decizia celor două state din centrul Europei vine după ce joi Regatul Unit a anunțat că interzice avioanele rusești civile din spațiul său aerian.

Compania Ucraineană de Căi Ferate a anunțat vineri că mai multe trenuri comerciale vor circula din capitală către zona de vest a țării. Este vorba despre trenuri suplimentare care vor pleca de la gara principală și de la o gară de la periferia Kievului, potrivit CNN.

Trenurile vor avea ca destinație orașele Rahiv, Ujhorod, Truskavets, Vorokhta, Kovel, Cernăuți și Lviv.

Compania a oferit câteva detalii în legătură cu circulația acestor trenuri:

• Locurile din tren vor fi disponibile pe principiul primul venit, primul servit.
• Se va acorda prioritate copiilor, femeilor și persoanelor cu mobilitate redusă.
• Din cauza circumstanțelor, sunt posibile întârzieri ale trenurilor.

De asemenea, compania le-a cerut celor care călătoresc în trenurile speciale să nu dezvăluie locațiile lor și să nu fie surprinși dacă va fi folosit iluminatul de urgență.

„Cu cât trenul arată mai puțin ca o ghirlandă, cu atât călătoria este mai sigură”, au transmis reprezentanții Companiei de Căi Ferate.

Numărul ucrainenilor care au plecat din țară fugind din calea războiului a depășit 50.000, potrivit Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Filippo Grandi, citat de CNN.

Cei mai mulți s-au îndreptat către Polonia și Republica Moldova.

„Peste 50.000 de refugiați ucraineni au fugit din țara lor în mai puțin de 48 de ore – majoritatea în Polonia și Moldova – și mulți alții se îndreaptă către granițe”, a precizat Grandi într-un mesaj publicat pe Twitter.

Agenția Națiunilor Unite pentru refugiați estima cu o zi în urmă că zeci de mii de persoane vor fi strămutate în contextul invaziei ruse în Ucraina.

Primarul din Kiev, fostul campion la box la categoria grea Vitali Klitschko, spune că au fost semnalate cinci explozii în capitala Ucrainei, unele dintre ele fiind auzite în apropierea unei centrale electrice din nordul orașului, potrivit BBC.

„Situația de acum – fără exagerare – este amenințătoare pentru Kiev”, a precizat Klitschko, adăugând că noaptea care urmează va fi „foarte grea”.

Uniunea Europeană i-a adăugat pe lista persoanelor sancționate pe președintele rus Vladimir Putin și pe ministrul de externe Serghei Lavrov, a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, într-o conferință de presă care a avut loc vineri, după Consiliul Afacerilor Externe al UE de la Bruxelles, potrivit CNN.

„Acesta este rezultatul final al discuției care nu s-a încheiat ieri la Consiliul European și care a fost decis astăzi de ambasadori și miniștri. Așadar, președintele Putin și ministrul de externe Lavrov sunt pe lista persoanelor sancționate împreună cu restul membrilor Dumei care susțin această agresiune”, a declarat Josep Borrell.

Șeful diplomației europene a amintit că până acum singurii lideri mondiali care au fost sancționați de Uniunea Europeană erau președintele sirian Bashar al-Assad și președintele belarus Aleksandr Lukașenko.

„Și acum Putin”, a adăugat Josep Borrell.

Premierul Marii Britanii Boris Johnson a anunțat vineri introducerea ”iminentă” de sancțiuni împotriva președintelui rus Vladimir Putin și a ministrului său de externe Serghei Lavrov, la o zi după un nou set de sancțiuni instituit de Londra, relatează CNN.

Anunțul lui Johnson reprezintă un ecou al măsurilor anunțate de UE care îl vizează pe liderul rus.

Tot vineri, în discuția prin videoconferință cu liderii NATO, Boris Johnson i-a îndemnat pe aceștia să ia măsuri imediate pentru excluderea Rusiei din sistemul SWIFT, ”pentru a provoca durere maximă președintelui Putin și regimului său”.

Johnson a mai estimat că „ambițiile lui Putin s-ar putea să nu se oprească aici” și că atacul rusesc asupra Ucrainei este „o criză euro-atlantică cu consecințe globale”.

„Prim-ministrul a adăugat că lumea trebuie să se asigure că președintele Putin va eșua în acest act de agresiune. Ucraina a arătat o rezistență puternică”, se menționează într-un comunicat transmis de Downing Street.

Pentru prima dată, Forța de reacție rapidă a NATO a fost activată ca măsură defensivă de răspuns la invazia în curs de desfășurare a Ucrainei de către Rusia.

Comandantul suprem aliat al NATO, generalul Tod Wolters, a activat forța multinațională formată din forțe terestre, aeriene, maritime și operațiuni speciale ale aliaților care se pot desfășura rapid în sprijinul alianței, relatează CNN.

Activarea trupelor de răspuns nu înseamnă că vreo trupă americană sau NATO va intra în Ucraina, care nu este membră a alianței.

„Ele reprezintă o forță flexibilă, credibilă în luptă, care poate fi folosită în mai multe moduri și le folosim pe deplin agilitatea”, a precizat generalul Tod Wolters.

Forța nu a fost desfășurată încă, fiind în așteptare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a publicat vineri seară pe Facebook un videoclip în care apare în afara administrației prezidențiale de la Kiev pentru a spulbera zvonurile că ar fi fugit din capitală, relatează The Guardian.

Purtând haine în stil militar, Zelenski este alături de prim-ministrul Denis Şmihal, șeful de personal și alți consilieri.

”Suntem cu toții aici. Armata noastră este aici. Cetăţenii din societate sunt aici. Suntem cu toții aici pentru a ne apăra independența, țara noastră și va rămâne așa”, le-a transmis Zelenski ucrainenilor.

Cei 30 de lideri NATO au stablit în cadrul unui summit virtual prezidat de secretarul general Jens Stoltenberg, că mai multe trupe vor fi desfășurate pe flancul estic al Alianței.

”Nimeni nu ar trebui să se lase păcălit de barajul de minciuni al guvernului rus. Acum facem desfășurări suplimentare semnificative de forțe defensive în partea de est a alianței”, se menționează în declarația comună a liderilor NATO, citată de The Guardian.

De asemenea, secretarul general al NATO a făcut un apel la Rusia să „oprească acest război absurd” și să revină pe calea diplomației. La finalul reuniunii de urgență a NATO de vineri, Jens Stoltenberg a subliniat din nou că Alianța sprijină Ucraina, iar membrii NATO beneficiază de ”garanții de securitate absolute”. Totodată, oficialul a avertizat că ”obiectivele Kremlinului nu sunt limitate la Ucraina”.

”Cerem Rusiei să oprească acest război fără sens, să înceteze atacurile, să retragă toate forțele din Ucraina, să se întoarcă pe drumul diplomației și să renunțe la agresiune”, a declarat Stoltenberg.

Șeful NATO a continuat: „Obiectivele Kremlinului nu sunt limitate la Ucraina. A cerut obligații legale ca să renunțăm la extinderea NATO și să retragem forțele și echipamentele din țările care au aderat după 1997. Ne confruntăm cu o nouă normalitate în securitatea europeană”.

În acest context, Jens Stoltenberg a precizat că aliații NATO sunt gata să ofere sprijin Ucrainei.

”Ce vedem acum este o invazie în toată puterea cuvântului, de la sol, din aer și de pe apă. Vedem că se mută spre Kiev, vedem retorica, mesajele, care indică puternic că scopul lor este să dea jos guvernul ales democratic la Kiev”, a afirmat oficialul.

Totodată, Stoltenberg a subliniat că ”în privința aliaților, oferim garanții de securitate absolute. Conform articolului 5, un atac asupra unuia va fi un atac asupra tuturor. Nu putem avea o criză și mai mare în Europa, în care Rusia să amenințe sau să atace un aliat NATO. Suntem gata să protejăm fiecare aliat NATO”.

”În privința atacurilor cibernetice, încercăm să aplicăm mecanisme de reducere a riscurilor. Atacurile cibernetice pot declanșa articolul 5”, a mai precizat Jens Stoltenberg.

Roberta Metsola, șefa Parlamentului European, a cerut vineri ca Rusia să fie decuplată de la sistemul SWIFT de plăți interbancare.

”Este corect ca UE să adopte sancțiuni masive, fără precedent și severe împotriva Rusiei. Avem nevoie de mai mult și trebuie să fie mai extinse, inclusiv excluderea Rusiei din sistemul SWIFT și sancțiuni individuale dure”, a scris Roberta Metsola pe Twitter.

Europe is freedom & democracy. This is our strength. We must stand for #Ukraine – for our values – even if this comes at a cost.

Our resolve will not be watered down by Kremlin aggression that looks back at spheres of influence instead of forward to circles of cooperation

1/3

— Roberta Metsola (@RobertaMetsola) February 25, 2022

Pe de altă parte, Germania se opune acestei măsuri. Din punctul de vedere al purtătorului de cuvânt al Guvernului Federal german, Steffen Hebestreit, excluderea Rusiei din SWIFT ar fi un proces dificil de pus în practică din punct de vedere tehnic și ar avea un imact asupa tranzacțiilor Germaniei, relatează Reuters, potrivit News.ro.

„Oprirea SWIFT ar necesita o pregătire tehnică complexă şi ar avea efecte puternice şi asupra transferurilor de plăţi în Germania, precum şi pentru firmele germane, în tranzacţiile cu Rusia”, a declarat Steffen Hebestreit, adăugând că obiecții au fost exprimate și de Italia şi Franţa.

Autoritatea de reglementare a comunicațiilor din Rusia, Roskomnadzor, a transmis că decizia de „limitare parțială” a accesului la Facebook reprezintă un răspuns la restricțiile impuse de Facebook asupra mai multor conturi de media rusești pro-Kremlin, relatează The Guardian.

Potrivit sursei citate, încă nu este clar ce vor presupune aceste restricții.

Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) a anunțat vineri că Rusiei i s-a interzis participarea la Eurovision Song Contest.

Decizia „reflectă îngrijorarea că, în lumina crizei fără precedent din Ucraina, înscrierea Rusiei în concursul din acest an ar duce la discreditarea competiției”, a transmis organismul european, care produce concursul, printr-un comunicat.

Mai multe detalii despre acest subiect

Statement from @EBU_HQ regarding Russia’s participation in the Eurovision Song Contest 2022.https://t.co/HmKJdqVE4J pic.twitter.com/tVH6yFxzbq

— Eurovision Song Contest (@Eurovision) February 25, 2022

Consiliul format din 47 de națiuni a anunțat că Rusia a fost suspendată cu „efect imediat” din Comitetul de Miniștri și Adunarea Parlamentară a organizației, vineri, relatează The Guardian.

„În conformitate cu Statutul Consiliului Europei, Comitetul Miniștrilor a decis astăzi să suspende Federația Rusă de la drepturile sale de reprezentare în Comitetul Miniștrilor și în Adunarea Parlamentară, cu efect imediat, ca urmare a atacului armat al Federației Ruse asupra Ucrainei”, se menționează într-un comunicat al Consiliului Europei.

Mai multe despre acest subiect

Rusia transmite un avertisment Finlandei cu privire la o posibilă aderare la Alianța Nord-Atlantică.

”Aderarea Finlandei la NATO ar avea repercusiuni militare și politice grave”, este mesajul publicat pe contul oficial de Twitter al Ministerului rus de externe.

”Considerăm angajamentul guvernului finlandez față de o politică militară de nealiniere ca un factor important în asigurarea securității și stabilității în nordul Europei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului rus al externelor, Maria Zaharova.

💬#Zakharova: We regard the Finnish governments commitment to a military non-alignment policy as an important factor in ensuring security and stability in northern Europe.

☝️Finlands accession to @NATO would have serious military and political repercussions. pic.twitter.com/eCY5oG23rL

— MFA Russia 🇷🇺 (@mfa_russia) February 25, 2022

Într-o videoconferință de joi seară cu liderii UE, președintele Ucrainei le-ar fi spus acestora că aceasta „ar putea fi ultima dată când mă vedeți în viață”, potrivit unor surse citate de site-ul american Axios.

Prim-ministrul suedez Magdalena Andersson, care a participat la videoconferință, a declarat agenției de presă TT că, atunci când liderii UE și-au luat rămas bun de la Zelenski, au știut că s-ar putea să nu-l mai vadă.

Afirmația liderului ucrainean vine în contextul în care forțele ruse au intrat în Kiev și au bombardat mai multe zone ale capitalei.

Rămas la Kiev, Zelenski a declarat joi seară că, potrivit informațiilor sale, el ar fi ținta nr. 1, iar familia sa, ținta nr. 2.

Mai multe despre acest subiect

Președintele rus Vladimir Putin a îndemnat armata ucraineană să întoarcă armele împotriva Guvernului de la Kiev pe care l-a etichetat drept „o bandă de dependenți de droguri și neonazişti care s-au cazat la Kiev și au luat ostatic întregul popor ucrainean”, relatează The Guardian.

Adresându-se armatei ucrainene într-un mesaj televizat, Putin a cerut armatei „să preia puterea în propriile mâini”.

”Se pare că ne va fi mai ușor să fim de acord cu voi decât această bandă de dependenți de droguri și neo-naziști”, a declarat președintele rus, referindu-se la conducerea de la Kiev.

Totodată, Putin a acuzat din nou conducerea ucraineană că a fost implicată în „genocid” în regiunea Donbas din estul Ucrainei.

”Luptăm cu grupuri naționaliste care sunt direct responsabile pentru genocidul din Donbas și vărsarea de sânge a civililor pașnici din cele două republici”, a mai spus liderul de la Kremlin.

Mai multe despre acest subiect

Un consilier al președintelui ucrainean a declarat pentru CNN că Kievul ia în considerare propunerea de a negocia la Minsk cu Rusia pe tema neutralității Ucrainei.

Un pas spre diplomație și spre detensionarea conflictului? Greu de spus și deocamdată greu de crezut, ținând cont de faptul că ofensiva rusească continuă în Ucraina.

Kremlinul a anunțat mai devreme că Rusia este gata să discute cu Ucraina, în Minsk, scrie RIA Novosti.

Dar a spus că subiectul discuțiilor ar trebui să fie neutralitatea Ucrainei, care trebuie să includă demilitarizare.

Propunerea inițială a aparținut chiar președintelui Zelenski.

Înarmat și înconjurat de forțele de apărare, fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a vorbit cu CNN în această dimineață de pe străzile Kievului. El a declarat că ucrainenii sunt gata să-și apere țara și l-a numit pe Putin „nebun” pentru că a venit să omoare ucraineni.

„Toată lumea ar trebui să înțeleagă, Putin nu a declarat război Ucrainei. Putin a declarat război întregii lumi”, a spus el. „E pur și simplu nebun. El este pur și simplu malefic să vină aici să-i omoare pe ucraineni”, a spus Poroșenko.

Ce a mai spus Petro Poroșenko

Rusia a reușit să preia din nou controlul asupra unui aeroport strategic din vestul Kievului – Antonov, din localitatea Hostomel. Trupele ruse au mai reușit la un punct să controleze acest aeroport, dar ucrainenii au lansat cu succes un contra-atac. Atât Moscova, cât și Kievul au confirmat noul deznodământ.

În acest timp, în Kiev, și civilii se pregătesc de luptă. Potrivit autorităților, în jur de 18.000 de arme de foc au fost distribuite rezidenților.

Zeci de mii de oameni din Kiev iau arme și cocktailuri Molotov. Asta dincolo de militari. Nu am nicio idee cum ar trebui rușii să captureze orașul. Rezistența este nebună, a scris un jurnalist al publicației Kyiv Post.

Tens of thousands of people in Kyiv are getting firearms and Molotovs. 
Thats along with the military. I have absolutely no idea how Russians are supposed to take this city. Resistance is insane.
— Illia Ponomarenko (@IAPonomarenko) February 25, 2022
 

Kremlinul a anunțat că Rusia este gata să discute cu Ucraina, în Minsk, scrie RIA Novosti.

Dar a spus că subiectul discuțiilor ar trebui să fie neutralitatea Ucrainei, care trebuie să includă demilitarizare.

Președintele Ucrainei a spus repetat până acum că îl invită pe Vladimir Putin la dialog, inclusiv despre neutralitate, dar că nu a primit răspuns.

Este neclar dacă Rusia va fi dispusă să oprească ofensiva pentru a face loc discuțiilor.

Deocamdată, Moscova nu a dat semne că ar opri atacul.

UE a decis să înghețe activele președintelui Vladimir Putin și ale ministrului de Externe Serghei Lavrov, acest lucru însemnând blocare de conturi și a proprietăților deținute în statele membre, scrie Financial Times.

Este neclar dacă cei doi au totuși active substanțiale în UE. Gestul ar putea fi unul simbolic important.

Mai jos avem două hărți care ne pot ajuta să înțelegem mai bine situația. În primul rând, Kiev. Aici avem o hartă realizată de publicația rusă Novaia Gazeta:

• bulină roșie: zone bombardate

• pătrat roșu: confruntări armate

• în zonele hașurate cu culoare deschisă se aud explozii

• în zonele hașurate cu culoare închisă se aud focuri de armă.

Apoi, avem Ucraina în general, cu o hartă realizată de Washington Post, care arată direcțiile de atac ale trupelor terestre rusești.

Și încă una, realizată tot de Washington Post, care arată, aproximativ, toate locurile unde au avut loc până acum ciocniri și explozii:

Președintele ucrainean l-a îndemnat pe Putin să se așeze la masa negocierilor, dar a asigurat în același timp că forțele militare ale țării vor lupta până la capăt, notează Reuters.

Zelenski a spus că Europa nu a reacționat sufieicnet de ferm pentru a ajuta Ucraina.

A avut și un mesaj către armata țării: „Voi sunteți tot ce avem”, le-a spus el.

Dar și către cetățenii europeni, pe care i-a îndemnat să protesteze pentru a forța guvernele să acționeze mai decisiv.

Surse ale serviciilor secrete americane se tem că Kievul ar putea să cadă în maxim câteva zile sub controlul Rusiei, scrie CNN.

Analiza este neschimbată de altfel încă dinainte de debutul invaziei.

În acest moment, forțe importante rusești se află la câteva zeci de kilometri de centrul orașului, iar o parte din militari au ajuns și într-un cartier din nord, unde duc lupte cu forțele ucrainene.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova va accepta să discute cu Kievul doar după ce ucrainenii depun armele.

„Suntem pregătiţi pentru negocieri, în orice moment, de îndată ce forţele armate ucrainene vor asculta apelul nostru şi vor depune armele”, a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă.

Lavrov a mai spus că Moscova nu vrea ca „neonaziştii” să guverneze Ucraina.

Crater left by an explosion just beside an apartment block in Kyiv. 

Locals say there are no military targets in the area. Windows at a nearby kindergarten and tax office blown out too. pic.twitter.com/6d1ej1Goau
— Emma Graham-Harrison (@_EmmaGH) February 25, 2022
 

Așa arată un crater lăsat de explozia unei rachete, aproape de un bloc de apartamente din Kiev, scrie o jurnalistă The Guardian.

Localnicii spun că nu există ținte militare în zonă. Efectele asupra clădirii sunt evidente. În plus, geamurile unei grădinițe din apropiere au explodat.

Biroul ONU pentru Drepturile Omului a anunțat că cel puțin 25 de persoane au murit, iar 102 au fost rănite în urma atacurilor aeriene ale Rusiei.

Purtătoarea de cuvânt a ONU a spus că cel mai probabil este vorba despre o subestimare.

Președintele Zelenski a declarat joi că în total, cel puțin 137 de ucraineni au murit în prima zi a invaziei.

CNN anunță că ucrainenii au reușit să îi împingă pe ruși înapoi, pe un pod din regiunea Herson, în sudul țării, aproape de Crimeea.

Kremlinul a făcut o serie de anunțuri, preluate de Reuters. Putin se va întâlni cu Consiliul de Securitate al ONU azi și va avea câteva discuții telefonice.

Rusia îl recunoaște pe Volodimir Zelenski drept președinte. Ministrul de Externe Serghei Lavrov declarase mai devreme că Rusia nu recunoaște guvernul de la Kiev ca unul democratic.

Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov nu a comentat cu privire la o posibilă negociere a lui Putin cu Zelenski, dar a semnalat că este conștient de intenția acestuia din urmă de a discuta o posibilă neutralitate a Ucrainei.

Peskov a spus că Moscova va analiza propunerea, dar a adăugat că așteptările Rusiei de la Ucraina sunt neschimbate.

Peskov a mai spus că sancțiunile Vestului nu vor genera probleme și că se așteaptă ca relația să se normalizeze în timp.

Nu a precizat însă nimic despre durata operațiunii Rusiei în Ucraina.

Primarul orașului Harkov, din vestul țării, le-a cerut rezidenților să se adăpostească în stații de metrou, în adăposturi împotriva bombelor și subsoluri.

Al doilea oraș ca mărime al țării este în mod particular vulnerabil, fiind foarte aproape de granița rusă.

Mai devreme, Reuters a citat un martor ocular care a auzit explozii puternice și sirene care anunțau lovituri aeriene.

Forțele ruse se află în acest moment în districtul Obolon, din nordul capitalei Kiev, unde sunt angajate în confruntări cu forțele ucrainene, scrie publicația Kyiv Independent.

Ministerul Apărării le-a cerut localnicilor să nu își părăsească casele și să pregătească cocktailuri Molotiv.

Cartierul este la aproximativ 10 kilometri de centrul orașului.

Orașul Sumi din nord-estul Ucrainei a fost preluat de forțele ruse, a declarat un localnic pentru The Guardian.

„Tot traficul din oraș s-a oprit, iar pe străzi se pot vedea vehicule militare rusești. Dacă cetățenii nu trag în ruși, ei nu ripostează. Au sosit ieri înainte de ora prânzului, când am auzit împușcăturile. E liniște acum. Până acum sunt doar soldați ruși și nu fac nicio proclamație”, a declarat Sasha, un veterinar în vârstă de 33 de ani.

El a precizat că locuitorii au petrecut ziua de ieri ascunși în pivnițe și adăposturi. „Nu știu ce se va întâmpla și sunt foarte speriat. Cred că rușii vor o nouă Uniune Sovietică și ne vor ca parte a acesteia, dar nimeni nu vrea asta”, a declarat el.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konașenkov, a declarat că, de joi dimineață, forțele ruse au distrus 118 instalații militare în Ucraina, inclusiv 11 aerodromuri militare și 13 sisteme de rachete sol-aer.

El a adăugat că Rusia a doborât cinci avioane militare ucrainene, un elicopter și cinci drone și că peste 150 de militari ucraineni s-au predat

Rusia restricționează utilizarea spațiului său aerian pentru toate zborurile britanice, inclusiv de tranzit, relatează postul de știri rus Ria Novosti.

Decizia vine după ce guvernul britanic a anunțat că transportatorul național rus Aeroflot va fi interzis în spațiul aerian britanic, într-un pachet amplu de sancțiuni anunțat joi.

Decizia Moscovei ar putea perturba traficul aerian între Europa și Asia.

Filmări apărute pe rețelele de socializare arată tancuri ce par a fi tancuri rusești în timp ce se deplasează prin Kiev. BBC a putut confirma că imaginile sunt din cartierul Obolon, situat la nord de centrul capitalei ucrainene.

Оболонь pic.twitter.com/24JiKGx0yO

— Алчевськ UA🇺🇦 (@AlchevskUA) February 25, 2022

Chiar în ultima oră, Ministerul Apărării a confirmat că forțele ruse au intrat în cartierul rezidențial.

An armed #Russia‘s vehicle ran over a civilian car just on the streets of Obolon district in Kyiv.#Ukraine pic.twitter.com/JgbshmBEhN

— Alexander Khrebet/Олександр Хребет (@AlexKhrebet) February 25, 2022

Un oficial din Ministerul de Interne de la Kiev a precizat că forțele armate ruse au țintit zeci de locații civile, în ciuda afirmațiilor oficiale că nu va ataca populația civilă.

„Rusia spune că nu țintește obiective civile, dar 33 de locații civile au fost lovite în ultimele 24 de ore”, a declarat Vadim Denysenko pentru Reuters.

Soldații ruși se află acum la Kiev, au confirmat mai mulți oficiali ucraineni pe Twitter. Ministerul Apărării al Ucrainei a transmis că „inamicul” se află în districtul Obolon.

Oficialii i-au încurajat pe localnici să confecționeze cocktailuri Molotov pentru a riposta, sfătuind totodată să caute adăpost. „Locuitori pașnici – fiți atenți. Nu părăsiți casa!”

Corespondenții BBC de la Kiev au precizat că au auzit focuri de armă și explozii mai puternice, dar nu pot verifica independent de unde provin.

Armata ucraineană spune că forțele armate sunt angajate în lupte la periferia capitalei Kiev, în Dymer și Ivankiv, unde au avansat un număr mare de vehicule blindate rusești. Ucrainenii precizează au distrus un pod de pe râul Teteriv pentru a împiedica avansarea forțelor ruse.

Trupele ucrainene încă au controlul asupra unui aedrom de marginea orașului care ar putea deveni „un pod aerian” pentru armata rusă la Kiev, dacă trupele ruse l-ar ocupa.

În timp ce trupele ruse înaintează spre Kiev, tot mai multe surse anunță că în capitala ucraineană se aud focuri de armă, potrivit BBC.

Sound of gunfire in residential suburbs of Kyiv… Video via @bazabazon pic.twitter.com/Y39uZ9eRU7

— Christo Grozev (@christogrozev) February 25, 2022

Un consilier al minisrului ucrainean de Interne a avertizat că astăzi va fi cea mai grea zi pentru Ucraina întrucât Rusia încearcă să pătrundă până la Kiev cu coloane de tancuri care coboară spre capitală dinspre nord-est și nord-vest.

O sursă din serviciile de inteligență a declarat pentru Ukrainska Pravda că planul Rusiei este de a prelua un aeroport major din Kiev și controlul traficului aerian pentru a permite aterizarea a 10.000 de soldați, distragând atenția armatei ucrainene cu atacuri la graniță.

Ulterior, potrivit rusei publicației ucrainene, Rusia intenționează să saboteze electricitatea și comunicațiile Kievului pentru a provoca panică întrucât un exod de refugiați poate preveni deplasarea forțelor armate ucrainene.

Ultimul pas al planului prevede preluarea contrului asupra clădirilor guvernamentale și a parlamentului și capturarea conducerii țării pentru a-i forța să semneze un acord în condițiile Rusiei, iar ulterior aducerea de lideri pro-ruși și divizarea țării.

Mulți locuitori din Kiev s-au adăpostit în timpul nopții în stațiile de metrou, care sunt și adăposturi. Înghesuiți pe trepte sau în vagoane, oamenii au așteptat ca sirenele să nu mai răsune în oraș.

Vedeți mai jos câteva poze din timpul nopții de la metroul din Kiev:

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Ministrul britanic al apărării a declarat că, potrivit serviciilor secrete britanice, Rusia intenționează să invadeze în întregime Ucraina, dar armata rusă nu a reușit să-și îndeplinească obiectivele în prima zi a invaziei.

Ben Wallace a spus că estimează că Rusia a pierdut peste 450 de soldați, iar armata rusă nu și-a îndeplinit obiectivele majore în prima zi a invaziei sale.

„Este puțin probabil ca Rusia să-și fi atins obiectivele militare planificate în prima zi. Forțele ucrainene au prezentat o rezistență acerbă pe toate axele de înaintare a Rusiei”, a transmis Wallace.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că armata rusă vizează zone civile la Kiev şi a salutat „eroismul” ucrainenilor în faţa invaziei ruse, dând asigurări totodată că soldaţii vor face „tot posibilul” pentru a apăra ţara, informează AFP.

„În această noapte, ei (ruşii – n.r.) au început să bombardeze cartiere civile. Asta ne aminteşte de (ofensiva nazistă din) 1941”, a spus Zelenski într-un video difuzat pe reţelele de socializare, pronunţând această frază în rusă pentru a le atrage atenţia cetăţenilor ruşi.

Autorităţile ruse „spun că zonele civile nu sunt ţinte, însă este încă una dintre minciunile lor. În realitate, ele nu fac nicio distincţie”, a adăugat el, în ucraineană.

„Ucrainenii dau dovadă de eroism”, a spus Zelenski. Declanşând invazia de joi, ruşii „au crezut că forţele noastre sunt obosite, însă nu suntem obosiţi”, a afirmat el.

„Toate forţele (ucrainene) vor face tot posibilul” pentru a apăra Ucraina, a subliniat şeful statului.

Rusia va trebui „să discute” cu Ucraina „mai devreme sau mai târziu” pentru a pune capăt luptelor, a mai declarat preşedintele ucrainean, în contextul în care capitala Kiev este vizată de bombardamente ruse.

„Rusia va trebui să discute cu noi mai devreme sau mai târziu. Să vorbească despre modul în care am putea pune capăt luptelor şi opri invazia. Cu cât această discuţie va începe mai repede, cu atât mai reduse vor fi pierderile pentru Rusia însăşi”, a declarat Zelenski.

El a mai atras atenţia că agresiunea neîntreruptă a Rusiei asupra ţării sale arată că sancţiunile impuse Moscovei de Occident nu sunt suficiente.

De asemenea, Zelenski şi-a exprimat regretul că lumea continuă să observe de la distanţă ce se întâmplă în Ucraina.

„Ne apărăm țara singuri. Ca ieri, cele mai puternice forțe ale lumii se uită de departe”, a spus Zelenski.

Libertatea a relatat AICI, LIVE TEXT, evenimentele de joi și din prima parte a zilei de vineri din Ucraina

Urmărește-ne pe Google News