Război în Ucraina, ziua 328 | Ucraina anunță că a încheiat operațiunile de la Dnipro: 45 de morți și încă 19 dispăruți

Premierul spaniol a subliniat marți necesitatea unității europene pe termen lung în sprijinirea Ucrainei, informează CNN.

Într-un interviu acordat postului american de televiziune, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, premierul Pedro Sánchez a declarat că prețul războiului Rusiei împotriva poporului ucrainean a fost unul ridicat.

„Ei trebuie să simtă solidaritatea, empatia și angajamentul întregii Uniuni Europene. Vom fi alături de ucraineni atâta timp cât va fi nevoie”, a afirmat șeful guvernului de la Madrid.

Întrebat dacă Putin a fost slăbit în urma ajutorului acordat Ucrainei de către UE, Sánchez a spus că are impresia că așa este.

Anterior în cursul zilei de marți, premierul spaniol i-a avertizat pe delegații prezenți la forum că este crucial ca UE „să lupte împotriva semințelor putrede pe care Putin le-a plantat în propriile noastre țări”.

Președintele rus are aliați în Europa care își ascund simpatiile și legăturile cu Putin și care trebuie împiedicați să distrugă UE din interior, a declarat Sánchez.

În discursul său de la Forumul de la Davos, el s-a angajat să lupte împotriva acestora cu aceeași convingere cu care ucrainenii luptă împotriva forțelor rusești, dar cu arme diferite.

Ministerul britanic al Apărării a respins marți, în cea mai recentă actualizare a informațiilor privind invazia rusă din Ucraina, afirmațiile Moscovei potrivit cărora o rachetă de apărare antiaeriană ucraineană ar fi fost responsabilă pentru distrugerea unui bloc de apartamente din orașul Dnipro, care a dus la moartea a cel puțin 45 de oameni, scrie Al Jazeera.

„O rachetă anti-navă de mari dimensiuni AS-4 KITCHEN, lansată de la bordul unui bombardier mediu Tu-22M3 BACKFIRE, a lovit foarte probabil un bloc de apartamente din orașul Dnipro, ceea ce a dus la moartea a cel puțin 40 de persoane”, scrie în evaluarea Ministerului Apărării de la Londra.

Racheta „KITCHEN este cunoscută ca fiind foarte imprecisă atunci când este folosită împotriva țintelor terestre, deoarece sistemul ei de ghidare radar nu este performant în diferențierea țintelor din zonele urbane”, a adăugat evaluarea ministerului britanic.

Un oficial ucrainean de rang înalt a acuzat Rusia că a efectuat cea mai mare parte din cele peste 2.000 de atacuri cibernetice asupra Ucrainei în 2022, vorbind la o conferință de presă despre care a spus că a fost la rândul ei întârziată din cauza unui atac cibernetic, relatează Al Jazeera.

Oficialul ucrainean, Iuriy Schygol, le-a spus reporterilor că conferința sa transmisă în direct trebuit să înceapă cu 15 minute întârziere din cauza unui atac informatic al rușilor, deși nu a detaliat și nu a prezentat dovezi în sprijinul afirmației sale.

În timpul briefingului de presă, Schygol, care este șeful Serviciului de stat pentru comunicații speciale și protecția informațiilor, a declarat că Ucraina a fost afectată de 2.194 de atacuri cibernetice în 2022, dintre care 1.655 au avut loc după invazia rusă care a început pe 24 februarie.

„În esență, toți hackerii care colaborează cu Rusia, cei mai mulți dintre ei nici măcar nu-și ascund afilierea… toți sunt finanțați de FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, fostul KGB, n.r.), sunt în serviciul militar sau sunt angajați ai acestor agenții” de informații, a spus el.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Moscovei cu privire la acuzațiile aduse de Schygol.

Departamentul american al Apărării a confirmat marți că „peste 90-100 de ucraineni” au sosit cu toții la Fort Sill, Oklahoma, și au început antrenamentul pe sistemul de rachete Patriot, informează CNN.

Luni, baza armatei americane a anunțat că trupele ucrainene au sosit în locație pentru a începe să fie instruiți.

Fort Sill găzduiește Centrul de Excelență în Tiruri, unde SUA desfășoară antrenamente pentru sitemele Patriot pentru propria armată și pentru alte țări.

„Aceiași instructori care predau SUA, aliaților și națiunilor partenere vor conduce antrenamentul ucrainenilor, iar aceste cursuri nu vor afecta misiunile de antrenament în derulare la Fort Sill”, a precizat baza militară americană, într-o declarație.

Instruirea va dura „câteva luni” pe sistemul avansat, dar complex, de apărare antiaeriană cu rază lungă de acțiune, potrivit oficialilor Pentagonului. Nu este clar cât de mult poate armata SUA să accelereze programul de pregătire.

Olanda intenționează să se alăture SUA și Germaniei pentru a trimite Ucrainei un sistem de apărare antirachetă Patriot, a confirmat marți, 17 ianuarie, premierul olandez Mark Rutte în timpul unei întâlniri cu președintele american Joe Biden, la Casa Albă, potrivit CNN.

„Avem intenția de a ne alătura la proiectul derulat cu Germania în ceea ce privește Patriot, deci sistemul de apărare antiaeriană. Cred că este important să ne alăturăm acestui proiect”, a spus Rutte, adăugând că a discutat deja această chestiune cu cancelarul german Olaf Scholz și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Nu putem accepta niciodată ca Putin și Rusia să scape basma curată cu asta (cu vinovăția pentru crimele de război, n.r.), așa că este responsabilitatea noastră ca ei (rușii, n.r.) să ajungă în fața instanței”, a precizat Rutte.

Mai multe detalii: Mark Rutte anunță, de la Casa Albă, că Olanda va trimite Ucrainei un sistem de rachete Patriot

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat marți că a depistat doi agenți ruși în regiunea centrală Poltava, informează The Kyiv Independent.

Potrivit SBU, cei doi bărbați, care se mutaseră în Poltava din estul Ucrainei, încercau să strângă informații despre bunurile de infrastructură critică din regiune, precum și despre forțele care le apără.

Aceștia ar fi căutat locațiile instalațiilor de apărare antiaeriană ale Ucrainei, ale sistemelor HIMARS și ale obuzierelor M777 și aveau ordin să distrugă bunurile militare ucrainene, fiecăruia fiindu-i oferită o recompensă de 20.000 de dolari.

Cândva o organizație obscură a cărei existență era neconfirmată, faimosul grup rus de mercenari Wagner, al cărui profil a crescut exponențial de anul trecut, când a început războiul din Ucraina, a fost înregistrat ca societate pe acțiuni în cel de-al doilea oraș ca mărime al Rusiei, Sankt Petersburg, relatează marți serviciul în limba rusă al BBC, preluat de The Moscow Times.

O societate pe acțiuni numită „PMC Wagner Center” a fost înregistrată acum în Sankt Petersburg, potrivit BBC, care a stabilit, de asemenea, că până acum nu a existat niciodată o entitate juridică numită Wagner înregistrată oficial în Rusia.

În documentele de înregistrare ca persoană juridică, PMC Wagner Center și-a descris activitățile, acestea incluzând consultanță în afaceri și management, publicații, mass-media, dezvoltare științifică și închirierea de nave și avioane.

Mai multe detalii: Grupul de mercenari Wagner a devenit entitate juridică în Rusia. Acționarii „companiei” nu au fost dezvăluiți

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat marți că Rusia ar putea fi nevoită să restricționeze unele exporturi pentru a menține rezervele alimentare stabile în perioada de iarnă, relatează Sky News.

Cu toate acestea, el nu a oferit alte detalii despre aceste planuri.

De asemenea, nu este clar dacă Putin a sugerat că Rusia, care a oprit livrările de gaze către unele dintre țările pe care le consideră „neprietenoase”, ar putea limita exporturile de produse alimentare majore, cum ar fi cerealele.

Într-o declarație televizată, Putin a spus că industria agricolă a avut o contribuție semnificativă la rezistența economiei rusești.

El a adăugat: „Trebuie, desigur, să permitem acestui sector să funcționeze”. „Să facă profit, astfel încât să poată investi în rezultatul recoltei din 2023(…), în procesare, în creșterea animalelor… Nu putem permite ca totul să fie trimis în străinătate”, a adăugat liderul de la Kremlin.

„În ciuda tuturor restricțiilor privind logistica, privind transportul de marfă, privind asigurările – totul va ieși din țară. Deja se întâmplă”, a mai spus președintele rus.

Putin a precizat că nimeni nu poate prezice cu exactitate producția agricolă a Rusiei pentru 2023, evocând vremea neașteptat de caldă din Europa și înghețurile din Asia Centrală.

„De aceea, avem neapărat nevoie de rezerve stabile”, a argumentat liderul rus.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, i-a mulțumit premierului olandez Mark Rutte pentru că „a rămas puternic alături de Ucraina”, criticând în același timp Rusia pentru că „continuă să acționeze în brutalitatea ei în moduri aproape incredibile”, relatează CNN.

Biden a făcut aceste comentarii din Biroul Oval, după ce l-a primit marți pe Rutte la Casa Albă.

Președintele american a catalogat Olanda drept „unul dintre cei mai puternici aliați ai noștri și unul dintre cei mai buni aliați personali”.

La rândul său, Rutte l-a lăudat pe președintele american pentru că a condus efortul internațional de susținere a Ucrainei, notează The Guardian.

Istoria va ține minte că „în 2022, dacă Statele Unite nu ar fi intervenit așa cum ați făcut-o dumneavoastră, lucrurile ar fi fost foarte diferite”, i-a spus premierul olandez lui Biden.

Comandantul-șef al Forțelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a anunțat că a avut marți, în Polonia, prima sa întâlnire față în față cu omologul său american, generalul Mark Milley, informează CNN.

„Mi-am exprimat recunoștința față de generalul Mark Milley pentru sprijinul și asistența neclintită oferită de Statele Unite ale Americii și aliații săi Ucrainei”, a scris Valeri Zalujnîi, pe Facebook. „Am prezentat nevoile urgente ale Forțelor Armate ale Ucrainei, care vor accelera victoria noastră”, a precizat generalul ucrainean.

Milley și Zalujnîi au discutat despre „invazia rusă neprovocată, în desfășurare, din Ucraina”, potrivit unui comunicat privind întâlnirea celor doi furnizat de biroul generalului american.

La sfârșitul acestei săptămâni, Milley va participa la următoarea reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina de la Ramstein, în Germania, când SUA și alte aproximativ 50 de țări se reunesc pentru a promite un nou sprijin pentru Ucraina. Luni, Milley a asistat la antrenamentul combinat de arme, recent extins, al forțelor ucrainene în Germania.

Șefului Statului Major Reunit al SUA „a reafirmat sprijinul de neclintit pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a precizat comunicatul transmis de biroul generalului Milley.

Întâlnirea celor doi generali a avut loc la o zi după ce trupele ucrainene au sosit la Fort Sill, în Oklahoma, pentru a începe antrenamentul cu sistemul de rachete Patriot, potrivit unui anunț al bazei militare americane.

Olanda va trimite un sistem de apărare antirachetă Patriot în Ucraina, a anunțat agenția de presă olandeză ANP, citându-l pe premierul Mark Rutte.

Rutte se află în prezent la Washington, pentru a se întâlni cu președintele american Joe Biden, notează The Guardian.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a acuzat marți Rusia că a comis „crime de război atroce” în Ucraina și a cerut formarea unui tribunal special pentru a le investiga și urmări în justiție.

Șefa Comisiei Europene a declarat pentru Al Jazeera, la Forumul Economic Mondial din stațiunea elvețiană Davos, că ofensiva Rusiei necesită o „reacție puternică” din partea „comunității globale”.

Guvernul de la Londra a decis să trimită armament greu în Ucraina, inclusiv tancuri, deoarece Marea Britanie trebuie să-i transmită președintelui rus Vladimir Putin un „mesaj foarte clar” privind sprijinul internațional acordat Kievului, a declarat marți ministrul britanic de externe, James Cleverly, potrivit CNN.

Cleverly a spus că Putin ar trebui să înțeleagă că Marea Britanie va avea „rezistența strategică de a rămâne” alături de Ucraina până când războiul „va fi gata”. El a spus că sprijinul este reevaluat în mod constant de către partenerii Ucrainei și a evoluat pe parcursul conflictului, menționând că „anul trecut nu vorbeam despre tancuri și nu vorbeam despre artilerie grea”.

„Acum, recunoaștem că ceea ce au (ucrainenii) nevoie este capacitatea de a riposta puternic și în est și în sud”, a declarat Cleverly, pentru postul american de televiziune, la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.

Cleverly nu a vrut să estimeze viitorul sprijin militar, dar a susținut că „sprijinul nostru a evoluat și este inevitabil că va continua să evolueze”.

„Mesajul pe care i-l transmitem lui Putin și, sincer, oricui altcuiva căruia îi pasă, este că ne-am luat angajamentul de a-i sprijini pe ucraineni până când vor fi victorioși”, a spus Cleverly.

„De asta au nevoie pentru a-și face treaba. Asta este ceea ce le vom furniza. Și le vom furniza echipament militar modern și greu și muniție pentru a le permite să se apere în mod corespunzător”, a adăugat șeful diplomației britanice.

„Ceea ce ar trebui să înțeleagă Putin este că vom avea rezistența strategică de a rămâne alături de ei (de ucraineni, n.r.) până când treaba va fi gata, iar cel mai bun lucru pe care îl poate face pentru a salva viețile propriilor sale unități este să recunoască faptul că vom rămâne alături de ucraineni până când vor fi victorioși, să pună capăt acestui război și să se așeze la masa negocierilor cu bună credință”, a continuat Cleverly, afirmând că astfel de acțiuni ale liderului rus ar salva vieți și bani.

Finlanda este pregătită să sprijine Ucraina în războiul ei cu Rusia atât timp cât va fi nevoie, „un an, doi ani, cinci ani, 10 ani, 15 ani”, a declarat marţi prim-ministrul finlandez Sanna Marin, citată de Reuters, vorbind la Forumul Economic Mondial anual de la Davos, Elveţia.

„Cred că singurul mesaj pe care trebuie să-l transmitem este că noi vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Un an, doi ani, cinci ani, 10 ani, 15 ani”, a spus Sanna Marin, potrivit Agerpres

În 2022, guvernul finlandez a cheltuit aproximativ 300 de milioane de euro pentru sprijinul acordat Ucrainei, circa 190 de milioane din această sumă pentru achiziţia de echipamente defensive.

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, s-a arătat scandalizat marţi că la ediţia din anul acesta a Forumului Economic de la Davos se discută despre livrările de tancuri pentru Ucraina, calificând acest fapt drept unul “ruşinos”, informează agenţia spaniolă de știri EFE, preluată de Agerpres.

“Ce ruşine, ca să nu spun mai mult. În limba rusă există un cuvânt mult mai puternic pentru asta… La Forumul de la Davos se discută despre livrarea de tancuri pentru Ucraina!?”, a reacţionat Medvedev, preşedinte al Rusiei între 2008 şi 2012, într-un mesaj postat pe contul său din Telegram.

“Acolo, acest Duda polonez (referindu-se la preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, n.r.) a spus că strânge o coaliţie de ţări occidentale pentru a furniza tancuri Kievului”, afirmă fostul preşedinte rus, care adaugă că “înainte la Davos se discuta despre alte lucruri”.

El susţine că, aparent, la Davos, se crede că o “coaliţie de tancuri” va apropia mult aşteptata fărâmiţare a Ucrainei de către “psheki”, un cuvânt rusesc depreciativ care îi desemnează pe polonezi.

“Dar atunci ceea ce trebuie să facă nu este să creeze o coaliţie, ci să elaboreze un document colectiv. Despre capitularea regimului putred de la Kiev pentru a salva poporul. Despre configurarea viitoare a ceea ce va mai rămâne din (Ucraina) independentă”, susţine Medvedev în postarea sa, în condiţiile în care Rusia a declanşat aproape acum un an o invazie pe scară largă în Ucraina, anexând – fără să controleze în totalitate – patru regiuni ucrainene (Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, la care se adaugă şi peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Moscova în 2014.

Moscova, care are istoric relaţii tensionate cu Polonia, a încercat în ultimul timp să răspândească naraţiunea că Varşovia ar dori să acapareze mai multe regiuni ucrainene, într-o tentativă de a induce discordie între ucraineni şi polonezi, a căror istorie comună a fost marcată de momente sumbre.

Bilanțul victimelor atacului rusesc de sâmbătă asupra unei clădiri de apartamente din orașul Dnipro, din centrul Ucrainei, a crescut la 45 de morți, a anunțat marți șeful administrației militare din regiunea Dnipropetrovsk, potrivit CNN și The Guardian.

Un alt copil a fost găsit printre persoanele decedate, a precizat guvernatorul Valentyn Reznichenko, într-un mesaj publicat pe Facebook. Numărul total al persoanelor ucise se ridică acum la cel puțin 45, printre care șase copii.

De asemenea, cel puțin 19 persoane sunt încă dispărute.

Aliații occidentali trebuie să își „intensifice” nivelul de sprijin militar și de echipamente trimise în Ucraina, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru CNN.

Ucraina are nevoie de „tot echipamentul militar” pe care „îl poate gestiona, iar acest lucru include și sistemele avansate”, a precizat von der Leyen.

„Sper foarte mult că (la) Ramstein… va fi un mare pas înainte”, a adăugat ea, referindu-se la reuniunea care va avea loc vineri în Germania, unde aliații se vor întâlni cu oficialii ucraineni din domeniul apărării la baza aeriană Ramstein, în cadrul Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei.

Germania a fost supusă în ultimele zile unei presiuni crescânde în legătură cu nivelul de sprijin militar pe care îl trimite Kievului, Marea Britanie îndemnând Berlinul să trimită tancuri Leopard fabricate în Germania și să le permită altor state să facă același lucru.

Ursula von der Leyen a confirmat, de asemenea, că urmează o a zecea rundă de sancțiuni europene împotriva Rusiei.

Cel de-al zecelea pachet „se va concentra în principal pe închiderea acestor lacune, pe blocarea acestor eludări și pe consecințe masive pentru cei care eludează sancțiunile Uniunii Europene”, a precizat șefa Comisiei Europene.

Șeful Statului Major Reunit al SUA, generalul Mark Milley, a vizitat luni un loc din Germania unde SUA antrenează forțele ucrainene, relatează CNN.

Departamentul american Apărării a difuzat o imagine cu Milley vorbind cu ofițeri ai armatei americane în zona de antrenament Grafenwoehr, unde SUA au început duminică un program de manevră comună și de pregătire a operațiunilor cu arme combinate pentru batalioanele ucrainene, anunțat anterior.

Milley se află în Germania înaintea unei reuniuni a Grupului de contact pentru apărare din Ucraina, pe care o va găzdui împreună cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin, la Baza Aeriană Ramstein.

Președintele german Frank-Walter Steinmeier a avut o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și i-a transmis acestuia că Germania „este ferm alături de voi!”.

Potrivit unui comunicat de presă al Biroului prezidențial german, dat publicității marți, Steinmeier a afirmat că cele două țări „nu au fost niciodată atât de apropiate (…) ca acum în fața războiului de agresiune al Rusiei”.

Steinmeier a adăugat: „Germania este ferm alături de voi! Sprijinim Ucraina din punct de vedere politic, umanitar, financiar, militar – cu ceea ce putem și ceea ce este necesar, în coordonare cu aliații noștri”.

Personalul militar australian va fi trimis în Marea Britanie pentru a ajuta la instruirea militarilor ucraineni, a anunțat luni ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, potrivit CNN.

Vorbind în parlamentul de la Londra, Wallace a declarat că Marea Britanie va antrena încă 20.000 de soldați ucraineni în 2023.

„Niciunul dintre ajutoarele internaționale nu reprezintă un atac împotriva Rusiei, sau o agresiune orchestrată de NATO, cu atât mai puțin un război prin interpuși. În esență, este vorba despre a ajuta Ucraina să se apere singură, să susțină dreptul internațional și să restabilească suveranitatea acestei țări”, a afirmat Wallace.

Anterior în cursul zilei de marți, Rusia a anunțat că plănuiește să își mărească forțele armate la 1,5 milioane de militari din cauza a ceea ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit „războiul prin interpuși” din Ucraina pe care îl duce Occidentul.

Australia va fi cea de-a noua țară care se va alătura misiunii de antrenament conduse de Marea Britanie. Canada, Danemarca, Finlanda, Suedia, Lituania, Noua Zeelandă și Olanda fac deja parte din această misiune, a adăugat Wallace.

Ministerul australian al Apărării a anunțat decizia într-o declarație din octombrie anul trecut, precizând că va desfășura până la 70 de membri ai Forțelor de Apărare australiene în Marea Britanie începând din ianuarie 2022.

„Soldații noștri vor face parte dintr-un amplu program de antrenament în Marea Britanie pentru a ajuta la pregătirea colegilor lor ucraineni, astfel încât aceștia să poată lupta împotriva agresiunii nejustificate și ilegale a Rusiei”, a spus vicepremierul australian Richard Marles, care este și ministrul Apărării, în acea declarație.

Liderul opoziției ruse, Alexei Navalnîi, cel mai vocal critic al Kremlinului, a promis marți, 17 ianuarie, la împlinirea a doi ani de la întoarcerea în Rusia și de la încarcerarea sa ulterioară, că își va continua activismul politic, scrie The Moscow Times.

„Am spus-o acum doi ani și o voi spune din nou: Rusia este țara mea”, a scris Navalnîi într-o postare sfidătoare pe rețelele de socializare, subliniind importanța eforturilor sale de opoziție, „chiar dacă sunt doar simbolice, în situația mea limitată actuală”.

„Patria noastră nefericită și epuizată trebuie să fie salvată. A fost jefuită, rănită, târâtă într-un război agresiv și transformată într-o închisoare condusă de ticăloșii cei mai lipsiți de scrupule și mincinoși”, a mai afirmat Navalnîi.

Mai multe detalii: „Patria noastră trebuie salvată, după ce a fost transformată într-o închisoare”. Apelul disperat al lui Navalnîi la doi ani de la întoarcerea în Rusia

Atacul comis sâmbătă de Rusia asupra blocului de apartamente din Dnipro, în centrul Ucrainei, a lăsat cinci copii fără părinți, a anunțat marți poliția ucraineană, potrivit CNN.

„Cinci copii au rămas orfani”, a declarat marți șeful poliției naționale, Igor Klimenko, într-un comunicat. „Trei dintre ei se află sub tutela unor rude. Doi copii se află în prezent sub tutelă publică, deoarece nu au rude care să poată avea grijă de ei”, a precizat acesta.

Klimenko a mai transmis că 20 de persoane sunt în continuare date dispărute, iar 15 cadavre nu au fost încă identificate.

Cel puțin 44 de persoane au fost ucise în atacul din Dnipro, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina. Printre acestea se numără și cinci copii.

Kirilo Timoșenko, șeful adjunct al biroului președintelui Ucrainei, a oferit detalii pe Telegram despre un atac asupra orașului Kupiansk din regiunea Harkov, scrie The Guardian.

“Invadatorii au atacat o instituție de învățământ cu rachete S-300. Una dintre clădirile școlare a fost distrusă. Nu există victime. Serviciile de urgență se află la fața locului”, a precizat consilierul prezidențial ucreainean.

Utilizatorii rețelelor de socializare au identificat ținta ca fiind școala tehnică de transport auto. Informațiile privind atacul nu au putut fi verificate în mod independent.

Și Oleg Sineguubov, guvernatorul regiunii Harkov, a postat pe Telegram imagini cu unitatea de învățământ avariată din Kupiansk, despre care spune că a fost lovită la ora locală 14.30 de o „rachetă inamică S-300”. Imaginile au fost distribuite apoi pe rețelele de socializare.

„Potrivit informațiilor preliminare, nu au existat victime. Cu toate acestea, sediul instituției de învățământ a fost distrus aproape în totalitate”, a precizat guvernatorul din Harkov.

Suspilne, radiodifuzorul de stat ucrainean, anunță pe Telegram că corespondenții săi au auzit explozii în Herson, scrie The Guardian.

Uniunea Europeană a acordat Finlandei 242 de milioane de euro (262 milioane de dolari) pentru a constitui pentru prima dată o aşa-numită „rezervă” împotriva ameninţărilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare, pentru utilizare de către toate statele membre, a anunţat marţi guvernul finlandez, potrivit Reuters.

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a confirmat necesitatea de a consolida pregătirea CBRN (chimică, biologică, radiologică şi nucleară) a UE”, a declarat comisarul european pentru managementul crizelor, Janez Lenarcic, într-un comunicat.

Rezerva va consta din echipamente medicale şi de salvare, precum antidoturi şi detectoare de radiaţii, menite să protejeze personalul din serviciile de urgenţă şi populaţia civilă, a precizat Ministerul de Interne al Finlandei.

Mai multe detalii: UE a acordat Finlandei aproape 250 de milioane de euro ca să pregătească o rezervă împotriva amenințărilor chimice sau nucleare

Un mic loc de comemorare a persoanelor ucise în atacul de sâmbătă cu rachete asupra unei clădiri rezidențiale din orașul Dnipro a apărut marți, 17 ianuarie, la baza unei statui din centrul Moscovei care o înfățișează pe o scriitoare ucraineană, relatează CNN și The Guardian.

Un producător al rețelei americane de televiziune a putut vizita statuia scriitoarei Lesia Ukrainka din capitala Rusiei și a văzut cum se depun în continuare flori. La baza monumentului au fost depuse flori, o jucărie și o fotografie înrămată a blocului de apartamente din Dnipro lovit de rachete.

Mai multe detalii: Flori, o jucărie și fotografie înrămată, depuse lângă statuia din Moscova a unui scriitoare ucrainene, în memoria victimelor atacului de la Dnipro

Șase portavioane rusești din Marea Neagră, inclusiv submarine, au fost înarmate cu un număr aproape fără precedent de rachete de croazieră Kalibr – până la 44, potrivit Nataliei Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a Comandamentului Operațional Sudic al forțelor armate ucrainene, informează The Kyiv Independent.

Estimarea numărului de rachete pregătite pentru lansare a fost făcută după ce un alt submarin rusesc a fost observat făcând escală în port, probabil pentru a fi încărcat cu rachete Kalibr, a declarat Humeniuk, la televiziunea ucraineană.

De când a început invazia pe scară largă, cel mai mare număr de rachete pe care Rusia le-a avut în Marea Neagră la un moment dat a fost 48.

Printre alte rachete de croazieră și balistice, rachetele Kalibr au fost printre principalele arme pe care Rusia le-a folosit pentru a ataca infrastructura civilă a Ucrainei.

Rachetele Kalibr lansate din Marea Neagră au fost folosite în cel de-al zecelea atac masiv cu rachete al Rusiei asupra Ucrainei, mai multe dintre acestea fiind doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană.

Serviciile ucrainene de informații au afirmat că Rusia este pe cale să își epuizeze stocul existent de rachete Kalibr, dar au adăugat că industria de armament a Moscovei poate continua să producă 20 de astfel de rachete pe lună.

Ucraina rămâne sub amenințarea unui nou atac cu rachete, a precizat Humeniuk.

Una dintre victimele atacului cu rachete asupra clădirii de apartamente din orașul Dnipro a fost identificată drept Maria Lebid, o fată în vârstă de 15 ani, relatează Sky News.

Adolescenta era dansatoare și președinta elevilor dintr-o școală.

44 de persoane au fost ucise în total în atacul de sâmbătă, care a lăsat clădirea rezidențială puternic avariată.

Ucraina a primit o primă tranşă de 3 miliarde de euro din pachetul de 18 miliarde prevăzute de Uniunea Europeană pentru anul 2023, a anunţat marţi preşedintele Volodimir Zelenski, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres.

“Ucraina a primit primele 3 miliarde de euro din noul program macro-financiar de 18 miliarde de euro” de sprijin pentru economia ucraineană, a scris Zelenski pe Twitter, mulţumindu-le ;efei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi Celor 27 de state membre ale blocului comunitar pentru “sprijinul solid” acordat Kievului, la aproape 11 luni de de debutul invaziei ruse.

UE a aprobat la mijlocul lui decembrie acest nou ajutor financiar pentru Ucraina, după discuţii aprige între statele membre.

Concret, europenii s-au angajat să acorde lunar Ucrainei câte 1,5 miliarde de euro pe parcursul lui 2023 pentru a-i finanţa cheltuielile publice. Sprijinul ia forma unor împrumuturi pe 35 ani cu dobândă zero şi cu posibilitatea anulării datoriei. Acest ajutor este totuşi însoţit de anumite condiţii, fixate de Bruxelles.

“UE are nevoie să fie sigură că cele 18 miliarde de euro vor fi folosite corespunzător de Ucraina”, a explicat, pe site-ul ucrainean eurointegration.com, vicepremierul Olga Stefanişina, precizând că printre condiţii figurează mai ales chestiuni legate de statul de drept şi lupta împotriva corupţiei.

Pachetul financiar european este destinat să ajute la menţinerea bugetului ucrainean pe linia de plutire, Zelenski estimând necesarul la circa 45 miliarde de dolari pentru 2023.

Statele Unite au impus restricții de viză pentru 25 de oficiali belaruși din cauza a ceea ce consideră a fi „represiunea” președintelui Alexander Lukașenko asupra poporului țării și a „aspirațiilor democratice” ale acestuia, relatează Al Jazeera.

„Nu vom sta cu mâinile în sân în timp ce acest regim continuă să hărțuiască și să reprime protestatarii pașnici, opoziția democratică, jurnaliștii, sindicaliștii, activiștii, apărătorii drepturilor omului și belorușii obișnuiți”, a transmis Departamentul de Stat, într-un comunicat de presă.

Departamentul condus de Anthony Blinken a evocat „procesul în contumacie motivat politic” împotriva Svetlanei Tihanovskaia și al „altor activiști care luptă pentru democrație”, intentat “pe baza unor acuzații nefondate”, ca dovadă a reducerii libertăților cetățenilor din Belarus de către regimul Lukașenko.

„Vom continua să folosim toate instrumentele adecvate pentru a-i trage la răspundere pe cei care, în Belarus, stau în calea aspirațiilor democratice ale concetățenilor lor”, a precizat Departamentul american de Stat.

Potrivit acestuia, sunt vizați de sancțiuni membri ai Adunării Naționale a Belarusului, pentru rolul lor în adoptarea unei legislații autorizează pedeapsa cu moartea pentru persoanele condamnate pentru presupuse „tentative de acte de terorism”, acuzație folosită pentru a reprima și intimida opoziția democratică și civilă, notează The Guardian.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a vizitat cartierul general de comandă al unui grup de forțe desfășurate în Ucraina, unde a discutat despre nevoile materiale ale soldaților și a înmânat distincții, a anunțat marți, 17 ianuarie, armata rusă, scrie The Moscow Times.

Șoigu a inspectat grupul de forțe Vostok la câteva zile după ce Ministerul Apărării a revendicat cucerirea orașului Soledar din estul Ucrainei și după ce șeful Statului Major al armatei, Valeri Gerasimov, a fost plasat la conducerea campaniei militare a Rusiei din țara vecină.

Ministerul rus al Apărării susține că Șoigu a primit și ascultat mai multe rapoarte privind progresul invaziei Moscovei de la comandantul grupului, generalul-locotenent Rustam Muradov, și de la alți lideri de unități.

Instituția condusă de Șoigu nu a precizat locul în care a avut loc vizita.

Mai multe detalii: Ministerul rus al Apărării susține că Serghei Șoigu ar fi inspectat încă o dată trupele care luptă în Ucraina, fără a preciza unde a avut loc vizita

Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că operațiunea de căutare și salvare a supraviețuitorilor de sub dărâmăturile de la locul unde sâmbătă a avut loc atacul cu rachete rusești asupra unei clădiri de apartamente din orașul ucrainean Dnipro a fost încheiată, relatează The Guardian și Al Jazeera.

Potrivit autorităților locale, 20 de persoane sunt încă dispărute și alte 79 de persoane au fost rănite, printre care 16 copii, după ce clădirea a fost secționată în două, iar mijlocul ei a fost redus la moloz.

Bilanțul victimelor atacului se ridică la 44 de morți, inclusiv antrenorul de box Mykhailo Korenovskyi, singurul membru al familiei sale care se afla acasă în acel moment.

„La ora 13:00 pe 17 ianuarie, operațiunile de căutare și salvare în orașul Dnipro, la locul atacului cu rachete, au fost finalizate”, a scris serviciul de urgență pe aplicația de mesagerie Telegram, sub o fotografie de la fața locului.

Ucraina susține că imobilul a fost lovit de o rachetă rusească Kh-22. Moscova afirmă că valul său de lovituri cu rachete de sâmbătă nu a vizat nicio clădire rezidențială.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a susţinut la forumul de la Davos cauza Ucrainei, insistând că aliaţii europeni trebuie să furnizeze mai rapid Kievului armament, inclusiv tancuri, informează agenția germană de știri DPA, preluată de Agerpres.

El le-a reamintit participanţilor la secţiunea „În apărarea Europei” a Forumului Economic Mondial promisiunea recentă a Poloniei de a le trimite ucrainenilor „circa 14” tancuri Leopard, de fabricaţie germană.

„Sperăm şi încercăm să organizăm un sprijin mai amplu pentru Ucraina. Aşadar, sperăm că sunt câţiva parteneri, câţiva aliaţi care vor da Ucrainei tancuri. (…) Sperăm că va participa şi producătorul acestor tancuri”, a adăugat şeful statului polonez.

Volodimir Zelenski a insistat ca aliaţii să furnizeze ţării sale arme mai puternice, inclusiv tancuri Leopart II, considerate vitale pentru recucerirea teritoriilor ocupate de Rusia.

„A existat un singur mesaj: arme, arme şi iar arme. Acesta este cel mai important element al acestui joc”, a arătat Duda.

Moscova plănuiește să își mărească forțele armate din cauza „războiului prin interpuși” pe care îl duce Occidentul, în timp ce invazia șovăielnică a Rusiei în Ucraina se apropie de a unsprezecea lună, scrie CNN.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat în cursul zilei de marți că președintele Vladimir Putin a luat decizia de a crește efectivele forțelor armate ruse la 1,5 milioane de militari.

„Din punct de vedere conceptual, Putin a fost de acord” cu sugestiile care au fost anunțate de ministrul Apărării, a precizat purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Detaliile extinderii forțelor armate ruse urmează să fie finalizate, a precizat Peskov.

În septembrie, Rusia a efectuat o mobilizare parțială a cetățenilor săi după ce a suferit o serie de eșecuri majore pe câmpurile de luptă din Ucraina. Oficialii ruși au suspendat mobilizarea în noiembrie, invocând faptul că obiectivul proiectului de recrutare a 300.000 de persoane a fost atins.

În aceeași lună, Putin a promulgat o lege care prevedea ca cetățenii cu condamnări definitive sau în curs de executare pentru crimă, jaf, furt, furt calificat, trafic de droguri și alte infracțiuni grave prevăzute de Codul penal al Federației Ruse să fie chemați la mobilizare pentru serviciul militar.

Primul punct de pe agenda viitorului ministru al apărării al Germaniei va fi dacă să fie livrate tancuri de luptă Ucrainei, a declarat marţi pentru postul de radio Deutschlandfunk ministrul german al economiei, Robert Habeck, potrivit Reuters.

„Când va fi anunţată persoana, ministrul apărării, aceasta este prima problemă care va trebui decisă la modul concret”, a spus Habeck, în marja reuniunii Forumului economic mondial de la Davos, în Elveţia.

Titulara portofoliul apărării, Christine Lambrecht, şi-a dat demisia luni, într-un context în care guvernul german este supus la presiuni în creştere pentru a da undă verde aliaţilor să trimită Ucrainei tancuri grele, la începutul unei săptămâni ce pare să fie crucială pentru planurile Occidentului de a continua înarmarea Kievului, notează Agerpres.

Cancelarul Olaf Scholz a confirmat marți că social-democratul Boris Pistorius a fost desemnat oficial marți, 17 ianuarie, să ocupe funcția de ministru al apărării în Germania.

Aleksandar Vucic a criticat site-urile și grupurile de socializare rusești pentru că au publicat anunțuri în limba sârbă în care grupul de mercenari Wagner caută voluntari, relatează Reuters, preluată de The Guardian.

„De ce voi, cei de la Wagner, chemați pe cineva din Serbia, când știți că este împotriva reglementărilor noastre?”, a spus preşedintele sârb.

Legea sârbă interzice cetățenilor săi să participe la conflicte în străinătate și mai multe persoane au fost condamnate pentru acest lucru. Voluntarii sârbi au luat parte la lupte alături de forțele proruse în Ucraina în 2014 și 2015.

Vucic a negat informaţiile potrivit cărora grupul Wagner ar fi prezent în Serbia.

Serbia este candidată la aderarea la UE, principalul său partener comercial și investitor, dar este și aliatul tradițional al Rusiei.

Deși a condamnat în repetate rânduri invazia Rusiei la ONU și la alte câteva forumuri internaționale, Belgradul a refuzat să impună sancțiuni împotriva Moscovei.

Mai multe detalii: Rusia a adus mercenari sârbi pentru a lupta în Ucraina, scrie presa de stat de la Moscova: „Viitorul Kosovo depinde de evoluția situației de aici”

Președintele Serbiei îi cere Rusiei să nu-i mai recruteze cetățenii ca să lupte alături de mercenarii Wagner în Ucraina

Cartierul general al apărării teritoriale a Republicii Populare Donețk, anexată ilegal de Rusia, a raportat că trupele ruse au capturat orașul Soledar, din regiunea Donețk. Acesta este al treilea astfel de mesaj din ultimele șapte zile.

Serviciul de presă al fondatorului grupului Wagner, Evgeni Prigojin, a fost primul care a anunțat „eliberarea completă” a orașului Soledar, pe 11 ianuarie. Cu o zi înainte, Prigojin a spus că doar mercenarii Wagner au participat la asaltul asupra orașului. Pe 13 ianuarie, Ministerul Apărării din Rusia a anunțat și el că orașul a fost luat de „o grupare eterogenă de trupe ruse”, în seara zilei de 12 ianuarie.

Ulterior, departamentul a confirmat că atacul direct asupra Soledar a fost efectuat de către PMC Wagner, scrie Meduza. Oficialii ucraineni nu au confirmat încă retragerea din oraș. Reprezentantul grupului estic de trupe al Forțelor Armate ale Ucrainei, Serhii Cerevati, la teletonul din 16 ianuarie, a spus că armata ucraineană ține pipet trupelor ruse în Soledar și la periferia orașului.

Rezumatul zilnic al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pentru 17 ianuarie spune că, în ultima zi, armata ucraineană a respins cu succes atacurile rusești în 20 de așezări, dintre care una se numește Soledar.

Mai multe detalii: Rușii anunță pentru a treia oară în șapte zile că au cucerit Soledar

Anunţul a fost făcut marţi, 17 ianuarie, de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs rostit în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, informează Agerpres, care citează AFP şi DPA.

„Sprijinul neclintit pe care noi îl aducem Ucrainei nu va cunoaşte nicio relaxare. Indiferent că este vorba despre a ajuta la restabilirea alimentării cu electricitate, cu căldură sau cu apă ori pentru a pregăti eforturile de reconstrucţie pe termen lung”, a precizat şefa executivului UE.

Ursula von der Leyen a menţionat că marţi a fost virată prima tranşă de 3 miliarde euro din pachetul de sprijin european în valoare de 18 miliarde euro pentru Kiev. Potrivit şefei CE, acesta este un „mesaj puternic” de susţinere pentru stabilitatea financiară a Ucrainei.

La rândul său, Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, s-a adresat participanţilor Forumul de la Davos, cerându-le să îşi imagineze războiul „prin ochii oamenilor ale căror vieţi au fost aruncate în hoas” şi subliniind că invazia rusă a „traumatizat” familii întregi din ţara sa.

Mai multe detalii: Ursula Von der Leyen: Europa va continua să sprijine Ucraina „atât timp cât va fi necesar” în faţa Rusiei

Peste 9.000 de civili au fost uciși în Ucraina, inclusiv 453 de copii, de la începutul războiului declanşat de Rusia, a anunţat la Davos Andri Iermak, șeful administrației prezidențiale, informează The Guardian.

„Nu vom ierta nici măcar un singur (act de) tortură sau o singură viață luată. Fiecare criminal va fi tras la răspundere”, a spus acesta.

El a adăugat că Ucraina dorește un tribunal internațional special pentru judecarea liderilor politici ruși și reparații pentru distrugerile provocate de invazia Rusiei.

Procuratura generală a anunţat că 456 de copii au murit de la declanşarea războiului.

Înaltul Comisariat al ONU pentru drepturile omului (OHCHR) a declarat luni că peste 7.000 de civili au fost uciși în Ucraina de la începutul războiului.

Biroul ONU pentru drepturile omului a anunţat că a confirmat 7.031 de morți civili, dar consideră că numărul real al victimelor este „considerabil mai mare”, având în vedere că multe rapoarte nu au fost încă confirmate și că zonele în care au loc lupte intense sunt inaccesibile.

În vreme ce Vladimir Putin revendică succesul din Donețk în numele armatei regulate ruse, finanțatorul mercenarilor Wagner continuă să încerce să submineze încrederea în Ministerul Apărării, arată o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), think-tank-ul american care monitorizează războiul din Ucraina.

Kremlinul a continuat să conteste public afirmațiile finanțatorului Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, cum că forțele sale paramilitare au fost singurele responsabile pentru capturarea orașului Soledar, micuța localitate aflată lângă orașul contestat Bahmut, din regiunea Donețk, observă analiza ISW. În primul rând, președintele rus Vladimir Putin a atribuit succesul de pe linia frontului planurilor Ministerului rus al Apărării și ale Statului Major General.

Liderul de la Kremlin a făcut aceste afirmații atunci când a răspuns pe 15 ianuarie la întrebarea unui jurnalist pe tema situației din Soldear. Declarația lui Putin a fost difuzată în direct la televiziunea controlată de stat și a fost probabil un efort deliberat de a submina influența lui Prigojin în spațiul informațional rusesc, având în vedere că Putin s-a abținut anterior să comenteze progresele tactice din Ucraina, spun analiștii ISW.

Este posibil ca Putin să fi încercat, de asemenea, să demonstreze că își păstrează controlul asupra presei tradiționale rusești, în timp ce Prigojin continuă să își crească audiența pe Telegram și pe alte rețele sociale, subliniază analiza.

Mai multe detalii: Kremlinul și șeful Wagner Evgheni Prigojin par a fi într-un conflict pronunțat, după capturarea Soledar, arată o analiză americană

Serviciile secrete ucrainene susțin că Vladimir Putin i-a ordonat noului comandant suprem al forțelor ruse din Ucraina să ocupe Donbasul până în martie. Dacă nu îndeplinește rapid misiunea dată de președintele rus, el va fi schimbat din funcție, potrivit site-ului televiziunii ucrainene Canal 24.

În Rusia, schimbările de personal în rândul conducerii militare de vârf au loc în mod regulat. Iar motivul acestor schimbări sunt înfrângerile trupelor ruse pe frontul din Ucraina. Potrivit datelor de care dispune Direcția Principală de Informații militare ucrainene, generalul Vitali Valeri Gherasimov, care e șeful Statului Major al armatei ruse, are puțin timp la dispoziție să-l mulțumească pe Vladimir Putin.

Andrii Iusov, de la Serviciul de Informații Militare Ucrainene, spune că perioada de timp pe care Putin a stabilit-o pentru ca Gherasimov „să cucerească Donbasul și să formeze o zonă de siguranță acolo se termină în martie”.

Mai multe detalii: Putin i-a dat un ultimatum comandantului trupelor ruse: Să cucerească Donbasul până în martie

Rusia a anunțat că va face „schimbări majore” în forțele sale armate până în 2026, promițând să își reorganizeze structura militară după luni de eșecuri pe câmpul de luptă din Ucraina, relatează The Guardian, care citează Reuters.

Pe lângă reformele administrative, Ministerul Apărării a declarat că va consolida capacitățile de luptă ale forțelor sale navale, aerospațiale și de rachete strategice.

„Numai prin consolidarea componentelor structurale cheie ale forțelor armate este posibilă garantarea securității militare a statului și protejarea noilor entități și instalații critice ale Federației Ruse”, a declarat ministrul apărării, Serghei Șoigu.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că schimbările sunt necesare din cauza „războiului proxy” dus în Ucraina de către Occident.

Ministerul Apărării, care s-a confruntat cu critici interne aspre pentru ineficiența demersului său de a prelua controlul asupra unor suprafețe mari din Ucraina, a promis în decembrie că își va crește personalul militar la 1,5 milioane de oameni.

Numărul persoanelor care au murit în urma atacului de sâmbătă cu rachete ruseşti asupra unui bloc de apartamente din oraşul ucrainean Dnipro a ajuns la 44, a anunţat primarul oraşului, Boris Filatov, informează Ukrainska Pravda.

Pe 14 ianuarie, rușii au lovit un bloc din Dnipro cu o rachetă Kh-22 destinată să distrugă portavioane pe mare.

Autoritățile din Dnipro au anunțat trei zile de doliu în oraș.

Suspilne, televiziunea de stat ucraineană, a anunţat că șase regiuni din Ucraina se confruntă în prezent cu întreruperi de energie electrică, informează The Guardian.

„Există un deficit semnificativ de energie în sistemul energetic, în special în orele de dimineață și de seară, a raportat Ukrenergo. În prezent, din cauza depășirii limitelor, au fost deja aplicate opriri de urgență în șase regiuni ale Ucrainei”, a transmis sursa citată.

De asemenea, Maksim Kozitskii, guvernatorul regiunii Liov, a anunţat pe Telegram că societatea energetică de stat, Ukrenergo, a stabilit pentru regiune o țintă de consum mai mică decât ieri și că „există o probabilitate mai mare de întreruperi de energie”.

Consilierul prezidențial Oleksi Arestovici și-a înaintat demisia în această dimineață, informează Sky News. El a făcut comentarii controversate după ce o rachetă rusească a lovit o clădire de apartamente din Dnipro, ucigând cel puțin 41 de persoane.

Inițial, Arestovici a declarat că sistemul ucrainean de apărare antiaeriană a doborât racheta rusă Kh-22. Aceste comentarii au fost rapid preluate de propagandiștii ruși, care au susținut că imobilul a fost lovit de o rachetă de apărare ucraineană.

Ulterior, consilierul prezidențial a spus că Ucraina nu avea capacitatea de a doborî tipul de rachetă lansat de Rusia.

„Îmi prezint scuzele mele sincere victimelor și rudelor acestora, locuitorilor din Dnipro și tuturor celor care au fost profund răniți de versiunea mea prematur eronată cu privire la motivul pentru care racheta rusă a lovit o clădire rezidențială”, a transmis acesta.

Moscova ar putea lua în calcul confiscarea proprietăților celor fugiți din țară sau retragerea cetățeniei, dar fostul președinte Dmitri Medvedev sugerează chiar că cei mai incisivi critici ar trebui asasinați. În schimb, Kremlinul ar vrea să îi aducă înapoi pe tinerii specialiști în IT, de care are mare nevoie pentru economie, observă publicația independentă rusă The Moscow Times.

Moscova caută o soluție pentru a face față valului recent de emigrare, fiind preocupat de sutele de mii de ruși care au fugit din țară pentru a scăpa de recrutare sau pur și simplu pentru a se delimita de războiul din Ucraina. Kremlinul a fost înfuriat în special de declarațiile unor actori și comedianți ruși celebri care s-au folosit de libertatea exilului pentru a critica războiul din Ucraina, scriu Andrei Soldatov și Irina Borogan, doi jurnaliști de investigație ruși, în textul de opinie publicat de The Moscow Times. Această problemă a devenit foarte vizibilă la începutul acestei luni, când actorul Artur Smolianinov a condamnat războiul, într-un interviu emoționant pentru Novaia Gazeta Europe.

Cuvintele sale au provocat o explozie de furie din partea patrioților finanțați de Kremlin, care au cerut autorităților să ia măsuri pentru a-i pedepsi pe emigranții de război, al căror număr se ridică, potrivit estimărilor, la 500.000-700.000 de persoane. Printre măsurile propuse ulterior de parlamentari se numără confiscarea tuturor proprietăților din Rusia și anularea pașapoartelor rusești. S-ar urmări, practic, privarea exilaților de cetățenia rusă, o măsură folosită cândva de autoritățile sovietice împotriva disidenților și scriitorilor, precum Alexander Soljenițîn, observă Soldatov și Borogan.

Mai multe detalii: The Moscow Times: Inspirat de stalinism, Kremlinul pregătește o strategie pentru a-i pedepsi pe criticii ruși fugiți în exil

Șeful Ceceniei, Ramzan Kadîrov, a spus că dacă ar numi comunitatea mondială un dușman al Rusiei, atunci conflictul din Ucraina poate fi privit ca un al treilea război mondial. În același timp, el a menționat că țări precum China, India și Pakistanul nu iau parte la aceste „acțiuni militare”.

Kadîrov susține că Rusie e atât de puternică încât se poate lupta cu lumea întreagă, fără să piardă o astfel de luptă. Și că, dacă rușii ar vrea, ar „elibera” toată Ucraina. Lăudând forța Rusiei, președintele cecen a scris un lung mesaj pe contul lui de Telegram, însoțit de o înregistrare video cu el vorbind pentru podcastul de pe Instagram al asistentului său, mesaj preluat de cotidianul rusesc Kommersant.

„Am fost întrebat dacă oponenții noștri vor avea un avantaj prin furnizarea de tancuri și alte arme grele de către țările NATO. După cum am spus în repetate rânduri, Occidentul și Europa umplu Ucraina cu echipamente vechi, dezafectate, care nu reprezintă o amenințare semnificativă pentru militarii noștri. Rusia este o mare putere nucleară care poate rezista cu calm blocului NATO și chiar lumii întregi.

Mai multe detalii: Ramzan Kadîrov: „Avem ocazia să eliberăm toată Ucraina. Rusia e o mare putere nucleară!”

Salvatorii au găsit în această dimineață cadavrul unui copil în dărâmăturile clădirii rezidențiale lovite de Rusia la sfârșitul săptămânii trecute, potrivit oficialilor ucraineni, informează The Guardian.

„La ora 09.46, un copil a fost găsit fără suflare sub dărâmăturile clădirii rezidențiale distruse, la etajul 4. În total, 41 de persoane au murit (inclusiv patru copii), 79 de persoane au fost rănite (inclusiv 16 copii), iar 39 de persoane au fost salvate (inclusiv șase copii)”, a transmis Kirilo Timoshenko, adjunctul șefului de cabinet al președintelui Zelenski.

Rusia a negat în repetate rânduri că ar fi vizat civili în Ucraina, în ciuda dovezilor privind numărul tot mai mare de morți în rândul populației, pe care ONU îl estimează la peste 7.000.

În ultimele 24 de ore, armata ucraineană a respins atacurile rusești în apropierea a peste 20 de localităţi din regiunile Donețk și Luhansk, informează The Kyiv Independent, care citează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Forțele ruse continuă să își concentreze eforturile asupra încercărilor de a captura întreaga regiune Donețk.

Potrivit armatei ucrainene, armata rusă a lansat două rachete, șapte atacuri aeriene și peste 70 de atacuri MLRS împotriva Ucrainei, vizând infrastructura civilă.

Serviciile de urgență ucrainene au declarat că 25 de persoane sunt în continuare date dispărute după atacul cu rachete din weekend asupra unui bloc rezidențial din Dnipro, în urma căruia au murit cel puțin 40 de persoane, inclusiv trei copii, transmite The Guardian.

„39 de persoane au fost salvate, inclusiv șase copii. 40 de persoane au murit, inclusiv trei copii. 79 de persoane au fost rănite, inclusiv 16 copii”, au transmis autorităţile ucrainene marţi dimineaţă.

„Am primit 47 de rapoarte de persoane dispărute, dintre care 18 persoane au fost găsite moarte, patru persoane au fost găsite în viață, iar 25 de persoane sunt în prezent căutate”, adaugă serviciul de urgenţă.

Psihologii Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență au acordat asistență la 176 de victime.

Operațiunile de căutare și salvare și de demontare a elementelor structurale periculoase sunt în curs de desfășurare.

Explozii au fost auzite marţi dimineaţă în orașul rus Belgorod, a anunțat guvernatorul regional Viaceslav Gladkov prin intermediul Telegram. Potrivit lui Gladkov, apărarea aeriană a fost activată. Nu au fost raportate pagube sau victime, transmite The Kyiv Independent.

Belgorod este situat la aproximativ 40 de kilometri de granița cu Ucraina.

Peste 7.000 de civili au fost uciși în Ucraina de la începutul războiului declanşat de Rusia, a declarat luni Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR).

„Cele mai multe dintre victimele civile înregistrate au fost cauzate de utilizarea armelor explozive cu efecte în zone extinse, inclusiv bombardamente cu artilerie grea, sisteme de rachete cu lansare multiplă, rachete și lovituri aeriene”, se arată într-un comunicat al OHCHR, citat de The Guardian.

Biroul ONU pentru drepturile omului a precizat că a confirmat 7.031 de morți civili, dar crede că numărul real al victimelor este „considerabil mai mare”, având în vedere că multe dintre rapoarte nu au fost încă confirmate și că zonele în care au loc lupte intense sunt inaccesibile.

Cele mai multe dintre decesele înregistrate în rândul civililor au avut loc în zonele din Ucraina aflate sub controlul guvernului – 6.536, față de 495 înregistrate în zonele controlate de Rusia. OHCHR nu a atribuit responsabilitatea pentru aceste decese.

Ucraina spune că numărul civililor uciși ar putea fi de ordinul zecilor de mii. Ambele țări neagă că ar fi vizat civili.

Adjuncta secretarului de stat Wendy Sherman s-a întâlnit luni, la Kiev, cu Zelenski şi alţi oficiali cu rang înalt ucraineni „pentru a reafirma angajamentul puternic şi de neclintit al Statelor Unite faţă de Ucraina şi apărarea acesteia împotriva agresiunii ruse neprovocate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, într-un comunicat, citat de Agerpres.

Wendy Sherman s-a întâlnit în special cu ministrul apărării, Oleksii Reznikov, pentru a discuta despre ajutorul care urmează să fie acordat în scopul consolidării dispozitivului de securitate al Ucrainei, economiei şi pentru dezvoltarea unui parteneriat comercial bilateral de durată cu Statele Unite.

Delegaţia a discutat, de asemenea, „cu tineri ucraineni care şi-au adaptat afacerile şi activităţile pentru a-şi sprijini concetăţenii, imaginând în acelaşi timp redresarea şi reconstrucţia Ucrainei”, potrivit comunicatului Departamentului de Stat.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a „condamnat” lovitura extrem de sângeroasă a forţelor ruse împotriva unui imobil rezidenţial din Dnipro, centrul administrativ al regiunii Dnepropetrovsk din estul Ucrainei, a declarat luni o purtătoare de cuvânt, Stéphanie Tremblay, citată de AFP, potrivit Agerpres.

„O lovitură a dărâmat sâmbătă seara un bloc de apartamente din Dnipro, într-unul dintre cele mai mortale atacuri din Ucraina de la începutul invaziei ruse”, a declarat presei Stéphanie Tremblay.

„Secretarul general a condamnat acest atac, spunând că este un nou exemplu de suspiciune de încălcare a legilor războiului”, a adăugat ea.

Coordonatorul umanitar al ONU în Ucraina, Denise Brown, a cerut „o anchetă reală pentru suspiciunea de crime de război şi urmărirea penală a suspecţilor”, a continuat purtătoarea de cuvânt.

Președintele Volodimir Zelenski a transmis, în discursul de luni, că Ucraina va folosi toate oportunitățile de care dispune – atât naționale, cât și internaționale – pentru a aduce în fața justiției toți „ucigașii ruși”, pe oricine ordonă și execută teroarea cu rachete împotriva poporului ucrainean.

„Scoaterea molozului clădirii care a fost distrusă de o rachetă rusească este încă în curs la Dnipro. Serviciul de Securitate al Ucrainei a început deja să găsească informații despre acei militari ruși care au pregătit și au efectuat această lovitură. Nu există nicio îndoială: toți cei vinovați de această crimă de război vor fi găsiți și aduși în fața justiției”, a spus Volodimir Zelenski.

„În fiecare zi și în fiecare noapte acționăm pentru a reduce potențialul inamicului: în fiecare zi și în fiecare noapte – minus depozitele lor, sediile, comunicațiile”, a precizat Volodimir Zelenski.

Prăbușirea infrastructurii energetice a Ucrainei „ar putea avea loc în orice secundă”, a declarat luni primarul Kievului, Vitali Klitschko.

„Nu vorbim despre un colaps, dar se poate întâmpla în orice secundă, pentru că orice a doua rachetă rusească poate distruge infrastructura noastră critică în orașul Kiev și nu doar în Kiev, ci și în alte orașe”, a declarat Vitali Klitschko.

Avertismentul lui Klitschko vine pe fondul unei ierni în care milioane de ucraineni nu au acces la electricitate, apă și încălzire centrală, ca urmare a atacurilor necruțătoare ale Rusiei asupra infrastructurii energetice critice. 

„Acum în Ucraina este destul de frig – 10, – 20 de grade, uneori se ajunge la – 30 de grade. În aceste condiții meteorologice, a trăi fără electricitate, a trăi fără încălzire este aproape imposibil și de aceea situația este critică, luptăm pentru a supraviețui”, a spus Vitali Klitschko.

Secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, consideră că Rusia nu va putea mobiliza 500.000 de oameni în același timp și să le asigure pregătirea corespunzătoare pentru o nouă ofensivă în Ucraina, despre care au avertizat informațiile ucrainene și occidentale.

„Mobilizarea a 500.000 de oameni este un lucru incredibil. Bănuiesc că oricât de repede se va antrena și echipa o astfel de forță… Dar acest lucru nu se va întâmpla”, a precizat Wendy Sherman în timpul unei întâlniri la Kiev cu oficiali ucraineni.

Potrivit reprezentantului Departamentului de Stat al SUA, nu numai mobilizarea anunțată provoacă îngrijorare, ci și faptul că președintele Rusiei este gata să sacrifice un număr atât de mare de vieți umane, „comițind o invazie teribilă asupra unei țări suverane”.

„Trebuie să monitorizăm această (n.r. – posibilă mobilizare) împreună cu alte țări din întreaga lume pentru a ajuta Ucraina să o depășească. Și cred că astăzi am fost cu toții din nou inspirați de perseverența, rezistența și devotamentul profund al poporului ucrainean”, a adăugat Wendy Sherman.

Ministrul britanic apărării, Ben Wallace, a anunțat, luni, în Camera Comunelor că Guvernul britanic va ofei Ucrainei cel mai mare pachet de ajutor militar de la începutul războiului.  

„Astăzi (n.r. – luni) pot anunța cel mai mare pachet de ajutor militar de până acum pentru a accelera succesul ucrainean”, a spus Ben Wallace.

Potrivit lui Wallace, pachetul de ajutor militar pentru Ucraina include o companie de tancuri Challanger 2, opt tunuri autopropulsate AS90, 100 de vehicule blindate, inclusiv FV430 Bulldog APC, zeci de UAV-uri, 100.000 de obuze de artilerie, sute de „rachete avansate”, inclusiv Starstreak, precum și piese de schimb pentru tancurile și blindatele ucrainene.

Statul major al forțelor ucraineane a transmis, luni, printr-un comunicat că rușii au atacat infrastructura civilă a regiunilor Harkiv, Zaporizhzhia și Herson, 

„ Ocupanții ruși au lansat în timpul zilei (n.r. – de luni) 2 rachete și 6 lovituri aeriene și au efectuat peste 20 de atacuri cu sistemele de rachete, inclusiv asupra infrastructurii civile din regiunile Harkov, Zaporojie și Herson. Există morți și răniți printre civili”, se arată în mesaj.