LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 330 | Rusia anunță o nouă ofensivă în regiunea Zaporojie

Tancurile occidentale „nu sunt o soluţie miracol” pentru Ucraina împotriva Rusiei, a declarat joi comandantul suprem al forţelor aliate în Europa (SACEUR), Christopher Cavoli, informează Agerpres, care preia AFP.

„Nu există un sistem de arme anume care să fie o soluţie miracol. Este necesar un echilibru între toate sistemele”, a susţinut generalul american Christopher Cavoli la încheierea unei reuniuni a şefilor militari ai NATO la Bruxelles.

„Dar este clar că tehnologia modernă occidentală depăşeşte tehnologia rusă” pe câmpul de luptă din Ucraina, a subliniat el.

Grupul de contact pentru Ucraina creat şi condus de Statele Unite şi care reuneşte aproximativ 50 de ţări se întruneşte vineri la baza americană Ramstein, în Germania, pentru a coordona continuarea ajutorului destinat Ucrainei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski aşteaptă arme mai grele şi mai moderne din Occident. El cere, în special, tancuri de asalt şi sisteme de apărare antiaeriană.

19 ian. 2023 - Acum 2 ani

19-01-2023

Pentagonul: Nu are sens să se furnizeze tancuri M1 Abrams Ucrainei „în acest moment”

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

„Pur și simplu nu are sens” ca SUA să furnizeze tancuri M1 Abrams „în acest moment”, a declarat joi Sabrina Singh, adjunctul secretarului de presă al Pentagonului, după ce oficiali germani au declarat că nu vor furniza tancuri Ucrainei până când SUA nu vor decide să facă la rândul lor acest lucru, informează CNN.

„După cum știți, noi am furnizat Bradley, vedem că și alte națiuni fac un pas înainte și continuă să furnizeze Ucrainei echipamente și materiale pe care le pot furniza”, a declarat Singh.

„În cele din urmă, aceasta este decizia Germaniei. Este decizia lor suverană cu privire la asistența de securitate pe care o vor oferi. Așa că nu vom putea vorbi cu ei, dar cred că facem cu siguranță tot ce putem pentru a sprijini Ucraina”, a adăugat ea.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, se va întâlni vineri în Germania cu alți aliați în cadrul celei de-a opta reuniuni a Grupului de contact pentru Ucraina, unde vor discuta despre tipul de echipamente și sisteme de armament de care Ucraina ar putea avea nevoie în lupta sa împotriva Rusiei.

Oficialii americani au declarat în repetate rânduri că cerințele de întreținere și de susținere a M1 Abrams fac din acesta un echipament dificil de furnizat ucrainenilor.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

„Continuăm să lucrăm cu alți parteneri și aliați din întreaga lume pentru a vedea ce altceva poate fi furnizat Ucrainei. Acesta este scopul întâlnirii de mâine”, a declarat Singh.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că UE „nu trebuie să precupețească niciun efort” pentru a ajuta Ucraina să adere la UE, în timpul unei vizite la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski și cu membri ai guvernului său.

Michel a ținut un discurs în fața parlamentului ucrainean, salutând rezistența țării în contextul invaziei Rusiei și a afirmat că „Ucraina este UE, iar UE este Ucraina”.

„Visez ca într-o zi, sper că în curând, un ucrainean să ocupe postul meu de președinte al Consiliului European, al Parlamentului European sau al Comisiei.”

I am proud that a few months ago we succeeded in convincing everyone to grant EU candidate status to Ukraine.

I am fully committed to continue working closely with you to advance this process. We must each do our part to ensure the process progresses as swiftly as possible. pic.twitter.com/ryjoPXv1Fl

— Charles Michel (@CharlesMichel) January 19, 2023

Washingtonul nu crede că Ucraina ar putea cuceri militar Crimeea. Administrația lui Joe Biden consideră însă că, prin atacurile sale, Kievul ar putea contesta controlul Rusiei asupra peninsulei ocupate, consolidându-și astfel poziția în viitoarele negocieri, scrie New York Times. Moscova susține că o astfel de abordare ar ridica conflictul la un alt nivel.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

De ani de zile, Statele Unite insistă că Peninsula Crimeea – anexată ilegal de Rusia în 2014 – este încă parte a Ucrainei. Cu toate acestea, administrația Biden a evitat să ofere Kievului armele de care are nevoie pentru a lovi ținte de pe acest teritoriu, de unde Rusia își lansează propriile atacuri.

Acum, această rezistență a Washingtonului începe să cedeze, scrie New York Times.

După luni întregi de discuții cu oficialii ucraineni, administrația Biden începe în cele din urmă să admită că Kievul ar putea avea nevoie de forța necesară pentru a lovi Crimeea, chiar dacă o astfel de decizie ar crește riscul de escaladare a războiului, au dezvăluit mai mulți oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului.

Mai multe detalii: SUA iau tot mai mult în calcul să ajute Ucraina să atace Crimeea, admit oficialii americani. Ce înseamnă asta pentru război

Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat că s-a înregistrat o „reducere dramatică” a personalului ucrainean la centrala nucleară Zaporojie de când forțele rusești au ocupat instalația și orașul din apropiere în martie 2022, transmite CNN.

Șeful organismului de supraveghere nucleară al ONU a declarat, în cadrul unui briefing de presă la Kiev, că „în mod normal, o astfel de instalație are în jur de 10.000 de persoane care lucrează, iar acum am ajuns la 3.000, mai mult sau mai puțin”.

El a adăugat că acest număr este adecvat în condițiile actuale”, deoarece centrala funcționează la un nivel scăzut. „Dar, bineînțeles, este o problemă de îngrijorare”, a spus el.

El a precizat că cei câțiva angajați ai AIEA de la centrală sunt în regulă și își pot face treaba corect.

Chiar și așa, el a explicat că situația rămâne precară și că AIEA este „foarte îngrijorată” în legătură cu centrala din Zaporojie. Centrala a fost întotdeauna în prima linie și numai joi au avut loc două explozii majore în apropierea centralei, a spus el.

„Știm că un accident nuclear sau un accident cu consecințe radiologice grave este posibil în fiecare zi”, a spus el, precizând că o zonă de protecție în jurul centralei este indispensabilă.

Grossi a mai declarat că nu există niciun semn că Rusia ar încerca să conecteze centrala la propria rețea.

Armata rusă a lansat o „ofensivă locală” în apropierea oraşului Orehiv din sudul Ucrainei, unde linia frontului a rămas în mare parte nemodificată de câteva luni, a anunţat joi un oficial al administraţiei de ocupaţie ruse locale, citat de France Presse.

„Trupele noastre au lansat o ofensivă locală în apropierea oraşului Orehiv, care este încă ocupat provizoriu de combatanţi ucraineni”, a declarat Vladimir Rogov, un responsabil al ocupaţiei ruse în regiunea Zaporojie din sudul Ucrainei, notează Agerpres, care preia AFP.

Potrivit acestuia, atacul a forţat forţele ucrainene să se retragă uşor pentru a ocupa poziţii de rezervă.

„Trupele noastre deţin poziţiile ocupate. Teritoriul regiunii Zaporojie eliberat de combatanţi ucraineni creşte progresiv”, a mai spus el, citat de agenţia de presă rusă RIA Novosti, preluată de AFP.

Frontul din sudul Ucrainei a rămas în mare parte nemodificat de când ruşii s-au retras din oraşul Herson la începutul lunii noiembrie şi odată cu începutul iernii. Regiunea Zaporojie este controlată parţial de Moscova, dar nu şi capitala regională omonimă.

Armata ucraineană nu a menţionat Orehiv în raportul său cotidian de joi dimineaţă.

Trupele ruse operează în paralel de două săptămâni o împingere în est, unde au loc cele mai multe lupte, cuprinzând o mare parte din oraşul Soledar şi minele sale de sare.

Lupte intense continuă şi în oraşul învecinat Bahmut, pe care ruşii încearcă să-l cucerească din vară, adaugă AFP.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că furnizarea de tancuri de fabricație occidentală către Ucraina continuă să fie „presantă și foarte sensibilă” în războiul națiunii sale împotriva Rusiei, transmite CNN.

Vorbind alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, la Kiev, Zelenski a sărbătorit faptul că mai multe țări s-au manifestat spunând că ar dori să trimită o parte din tancurile lor Ucrainei, dar a adăugat că, în majoritatea cazurilor, acestea au nevoie de permisiunea țărilor producătoare.

„Cu toții așteptăm aprobarea țării care deține drepturile asupra licenței respective”, a explicat Zelensky.

Una dintre țările vizate este Germania, care produce tancul Leopard. Polonia, Danemarca și altele au declarat că vor să trimită o parte din Leopardurile lor în Ucraina, dar Berlinul a fost reticent în a aproba furnizarea de tancuri fabricate în Germania, pentru a evita o escaladare cu Moscova.

„Facem cât de multă presiune politică, cât putem, dar cel mai important este că presiunea noastră se bazează pe argumente solide”, a declarat Zelenski. „Curajul războinicilor noștri și motivația poporului ucrainean nu sunt suficiente împotriva miilor de tancuri ale Federației Ruse.”

„Timpul și viteza sunt importante. Fiecare minut este o viață umană. Cu cât mai repede reușim să ne dezocupăm teritoriul, cu cât mai repede devenim mai puternici, cu atât mai multe vieți ale cetățenilor noștri vor fi cruțate”, a adăugat el, precizând că aprovizionarea actuală nu se face suficient de repede.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că Moscova va face tot posibilul pentru a „trezi la realitate” Uniunea Europeană şi NATO, pe care le acuză că vor să slăbească şi să învingă Rusia, informează agenţia Reuters, preluată de Agerpres.

În comentarii televizate, Serghei Lavrov a declarat că Moscova va încerca să-i dezobişnuiască pe politicienii occidentali de atitudinea lor „încrezută” şi „colonială” faţă de Rusia. „Sperăm că se va produce o trezire la realitate”, a spus Lavrov. „Vom face tot ce ne stă în putere astfel încât colegii noştri din NATO şi UE să-şi revină cât mai curând posibil”, a adăugat el.

Şeful diplomaţiei ruse a făcut aceste declaraţii în cursul unei vizite în Belarus, aliatul cel mai apropiat al Moscovei, care organizează exerciţii aeriene cu Rusia în această săptămână, parte a unei serii lungi de activităţi militare comune ce au stârnit îngrijorarea Ucrainei că preşedintele Vladimir Putin ar putea să încerce să atragă Belarus în război de partea Rusiei.

„Avem o poziţie comună cu privire la obiectivele care trebuie atinse şi cum să ne asigurăm că nici Rusia şi nici Belarus nu sunt ameninţate de vecinii noştri – fie că este vorba de Ucraina sau de oricine altcineva”, a afirmat Lavrov într-o declaraţie după întâlnirea cu preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko.

Mai multe detalii: Serghei Lavrov: „Vom face tot ce ne stă în putere astfel încât colegii noştri din NATO şi UE să-şi revină cât mai curând posibil”

Ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anusauskas, a declarat că mai multe țări vor anunța trimiterea de tancuri Leopard 2 în Ucraina la reuniunea de mâine a miniștrilor apărării de la baza aeriană Ramstein din Germania, informează The Guardian.

„Unele dintre țări vor trimite cu siguranță tancuri Leopard în Ucraina, asta este sigur”.

Numărul total de vehicule blindate promise la reuniunea de mâine va ajunge la sute, a spus Anusauskas.

Un grup de 11 țări a promis joi un nou ajutor militar pentru Ucraina, înaintea unei reuniuni importante pentru Kiev, programată să aibă loc vineri în Germania, relatează Sky News.

Ajutorul oferit de țări precum Estonia, Letonia, Marea Britanie și Polonia va include zeci de sisteme de apărare antiaeriană Stinger, tunuri antiaeriene S-60, mitraliere și instruire, potrivit unui comunicat.

„Condamnăm atacurile Rusiei menite să terorizeze populația Ucrainei, inclusiv atacurile intenționate împotriva populației civile și a infrastructurii civile, care pot constitui crime de război”, a transmis grupul celor 11 ţări în „Angajamentul de la Tallinn”.

„Respingem încălcarea continuă de către Rusia a suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și pretențiile sale ilegale de anexare a teritoriului ucrainean.”

„Ne angajăm să urmărim în mod colectiv livrarea unui set de donații fără precedent, inclusiv tancuri de luptă principale, artilerie grea, apărare antiaeriană, muniții și vehicule de luptă pentru infanterie pentru apărarea Ucrainei.

„Această asistență substanțială pentru Ucraina provine din propriile noastre stocuri naționale și resurse care ilustrează înțelegerea reciprocă a gravității situației și angajamentul nostru de a crește și accelera de urgență sprijinul pentru Ucraina”.

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a cerut aliaților să aprovizioneze Kievul cu tancuri, afirmând că ar trebui să înceteze să se mai teamă de președintele rus Vladimir Putin, transmite CNN.

„Este timpul să nu mai tremurăm în fața lui Putin și să facem pasul final”, a scris Podoliak joi pe Twitter.

„De la Washington la Londra, de la Paris la Varșovia, se spune un singur lucru: Ucraina are nevoie de tancuri. Tancurile sunt cheia pentru a pune capăt războiului în mod corespunzător”.

Danemarca a anunțat un nou sprijin militar pentru Kiev, urmând exemplele date anterior de Suedia, Marea Britanie și Estonia, relatează Sky News. Danemarca va trimite în Ucraina sistemul de artilerie Caesar de fabricaţie franceză.

Măsura va crește și mai mult presiunea asupra Germaniei, care deține licența de export pentru tancurile Leopard 2, pentru a ceda și a permite țărilor cărora Berlinul le-a furnizat vehiculele să le trimită în Ucraina, arată sursa citată.

Numărul victimelor atacului rusesc de sâmbătă asupra unei clădiri de apartamente din Dnipro a ajuns la 46, a declarat joi șeful administrației militare din regiunea Dnipropetrovsk, transmite CNN.

Potrivit lui Valentin Reznichenko, 11 persoane sunt în continuare date dispărute. Dintre cei uciși, 11 nu au fost încă identificați, a precizat el.

În urma atacului au fost rănite alte 80 de persoane, dintre care 24 sunt în continuare spitalizate. Trei dintre acestea sunt în stare gravă, printre care o fetiță de 9 ani.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a anunţat trimiterea unei escadrile de tancuri de luptă principale Chancellor 2 în Ucraina. Marea Britanie va trimite, de asemenea, cel puțin trei baterii de artilerie cu rază lungă de acțiune AS-90 155, un număr de vehicule blindate, inclusiv Bulldog, a mai spus el, potrivit The Guardian.

„Astăzi pot spune că vom trimite încă 600 de rachete Brimstone în teatru, care vor fi incredibil de importante pentru a ajuta Ucraina să domine câmpul de luptă”.

Wallace spune că Marea Britanie tocmai a început o altă rundă de pregătire de bază a soldaților ucraineni, cu scopul de a pregăti cel puțin 20.000 de soldați ucraineni pentru a respinge agresiunea Rusiei.

Miniștrii apărării din întreaga lume se vor reuni la baza aeriană americană de la Ramstein, în Germania, pentru a-i spune clar președintelui Vladimir Putin că sunt alături de Ucraina, spune Wallace.

„Președintele Putin mizează pe faptul că ne vom plictisi în acest an. Se înșeală. Vom face planuri pentru anul acesta și pentru anul viitor și pentru anul următor”.

„Suntem aici pentru o perioadă lungă de timp. Acum este timpul să transformăm impulsul pe care ucrainenii l-au obținut și să ne asigurăm că Rusia „înțelege că scopul acum este de a-i împinge înapoi din Ucraina” și de a restabili suveranitatea Ucrainei, spune el.

„Nu plecăm nicăieri, domnule Putin. Suntem aici pe termen lung. Suntem alături de Ucraina. Trebuie să părăsiți Ucraina”.

Anunţul patriarhului rus Kirill a fost făcut joi, 19 ianuarie, pe fondul intensificării ajutorului militar din partea Occidentului pentru Ucraina, informează Agerpres, care citează EFE.

„Apar astăzi mari ameninţări în lume, faţă de ţara noastră şi faţă de toată fiinţa umană. Dorinţa de a învinge Rusia a căpătat forme foarte periculoase. Ne rugăm lui Dumnezeu să-i ilumineze pe aceşti demenţi şi să-i ajute să înţeleagă că orice dorinţă de a distruge Rusia va însemna sfârşitul lumii”, a spus în timpul unei liturghii patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse.

El a amintit că Rusia dispune de armament foarte puternic şi are „oameni foarte puternici, care au avut mereu o mare motivaţie pentru victorie”. Potrivit patriarhului rus, „unii demenţi” cred că Rusia poate fi învinsă sau supusă, ceea ce ar însemna să li se impună locuitorilor săi noi norme morale „care nici măcar nu pot fi definite drept valori”.

„Sunt vremuri îngrijorătoare, dar credem că Dumnezeu nu va abandona pământul rus” şi „Rusia va avea forţa de a-şi apăra pământul şi poporul, la nevoie. Şi ca Dumnezeu să nu permită ca situaţia să se agraveze până la acest punct, să aducă liniştea şi să-i pacifice pe toţi şi să-i ajute să colaboreze pentru o lume mai bună”, şi-a exprimat speranţa patriarhul Kirill.

Mai multe detalii: Avertismentul patriarhului Kirill: Încercările Occidentului de a învinge Rusia pe câmpul de luptă în Ucraina ar putea conduce la sfârşitul lumii

Suedia a anunţat joi un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 419 milioane de dolari, care include sistemul de artilerie Archer, a declarat premierul țării, Ulf Kristersson, citat de SVT, transmite The Kyiv Independent.

De asemenea, Suedia va livra aproximativ 50 de vehicule de luptă pentru infanterie Stridsfordon 90, arme antitanc NLAW, echipamente de deminare și puști de asalt, potrivit Reuters.

Archer este unul dintre cele mai avansate sisteme de artilerie din lume, capabil să lanseze proiectile la o distanță de până la 50 km. Guvernul suedez nu a precizat câte tunuri autopropulsate Archer vor fi furnizate Ucrainei.

„Victoria Ucrainei în acest război este de o importanță aproape de nedescris”, a declarat Kristersson, citat de Reuters. El a adăugat că Ucraina a luptat pentru libertatea întregii Europe.

Zelenski spune că este „sincer recunoscător” guvernului suedez.

Sincerely grateful to the Government of Sweden & @SwedishPM for the new military assistance package to 🇺🇦. CV90 IFVs, Archer self-propelled howitzers & NLAW ATGMs are powerful weapons that 🇺🇦 army needs to liberate our land from the Russian invader. Together to a common victory!

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 19, 2023

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, joi, în fața participanților de la forumul economic mondial de la Davos că nu este sigur dacă omologul său rus Vladimir Putin mai este în viață, în condițiile în care la ultimele apariții ale liderului de la Moscova, fundalul a fost suprapus ulterior pe video, informează Ukrainska Pravda.

„Nu prea înțeleg cu cine și despre ce să vorbesc. Nu sunt sigur că președintele Rusiei care apare uneori pe cromakey (n.r. – tehnică de producție și efecte vizuale pentru alăturarea a două imagini) este chiar el. Nu prea înțeleg dacă este în viață sau dacă el ia decizii, ori cine ia decizii acolo. Nu am astfel de informații”, a declarat Volodimir Zelenski.

„Nu înțeleg cum le poți promite liderilor europeni un lucru, iar a doua zi să lansezi o invazie pe scară largă a unei țări. Nu prea înțeleg cu cine avem de-a face. Când vorbim despre discuții de pace – nu prea înțeleg cu cine (n.r. – ar trebui să negociem)”, a spus Volodimir Zelenski. Potrivit președintelui ucrainean, Rusia ar trebui mai întâi să găsească „pe cineva” și apoi să ofere „ceva” Ucrainei.

„Comunic cu tine acum – știi exact cine sunt și eu știu exact cine ești. Există martori că suntem în viață. Și chiar dacă vorbim despre lucruri diferite, putem ajunge la un consens”, a precizat Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a precizat că Vladimir Putin va rămâne în istorie precum cel care a săpat prăpastia uriașă dintre popoarele Rusiei și Ucrainei.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski: Nu sunt pe deplin sigur că Vladimir Putin este în viață sau că el ia decizii. Răspunsul Kremlinului

Kremlinul a anunţat că Rusia își va atinge obiectivele în Ucraina „într-un fel sau altul” și că, cu cât mai repede Kievul îi va accepta cererile, cu atât mai repede se va pune capăt conflictului, informează The Guardian.

„Cu cât mai repede regimul ucrainean își va arăta disponibilitatea de a îndeplini cerințele Rusiei – care vor fi atinse într-un fel sau altul – cu atât mai repede se va încheia totul și cu atât mai repede poporul ucrainean va putea începe să-și revină după această tragedie, care a fost declanșată de regimul de la Kiev”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

În dimineața zilei de 19 ianuarie, a fost anunțată o alertă de raid aerian în toată Ucraina. La ora 10:12 au început să sune sirene în sud-estul țării, apoi în capitală, iar în cele din urmă s-au răspândit pe întreg teritoriul țării în câteva minute. Ea indica un posibil atac iminent cu rachete.

În timpul alertei, Belaruski Hajun, un portal independent de monitorizare militară din Belarus, a relatat că o aeronavă AWACS, cu soldați la bord, a decolat în Belarus.

În special, un avion cu reacție A-50 AWACS al Forțelor Aerospațiale Ruse cu numărul de înregistrare RF-50608 a decolat de pe aerodromul Machulishchi la ora 09:58, urmată de două aeronave de luptă MiG-31K ale Forțelor Aeriene Ruse.

Încă de dimineață s-a înregistrat o creștere a activității aeriene în Belarus, deoarece a început cea de-a doua etapă a exercițiilor de zbor tactic în comun ale Forțelor Armate ale Rusiei și Belarusului.

La ora 11:48 sirenele de raid aerian au început să fie anulate. Pericolul a durat ceva mai mult de o oră și jumătate.

Potrivit unei actualizări venite în dimineața zilei de 19 ianuarie, 10 adulți și 6 copii sunt încă în spital după ce au suferit răni în urma prăbușirii elicopterului, cu conducerea Ministerului Afacerilor Interne la bord, în dimineața zilei de 18 ianuarie. Starea celor internați este stabilă, nu este nimeni în stare gravă, potrivit autorităților ucrainene.

„Dinamica arată o îmbunătățire. Acum avem 16 persoane în spitale, dintre care 6 copii. Din fericire, nu există răni grave. Starea lor fizică s-a stabilizat. Toți internații sunt într-o stare moderată”, a declarat guvernatorul regional din Kiev, Oleksii Kuleba.

În acest moment, mai mulți angajați ai firmelor de utilități, cu permisiunea anchetatorilor, curăță resturile de la locul în care a căzut elicopterul.

Șeful Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că se află la Kiev pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și membri ai guvernului său.

Poporul Ucrainei „are nevoie și merită sprijinul nostru”, a spus Michel într-un videoclip postat pe Twitter.

On my way to #Kyiv.

Ukrainians are fighting for their land, for the future of their children.
But they are also fighting for our common European values of peace and prosperity.

They need and deserve our support. pic.twitter.com/ewLY4E9udX

— Charles Michel (@CharlesMichel) January 19, 2023

Radiodifuzorul de stat ucrainean Suspilne relatează că 11 persoane sunt încă considerate date dispărute după atacul de sâmbătă al Rusiei cu rachete asupra unei clădiri de nouă etaje din Dnipro.

Viceprimarului din Dnipro, Mihailo Lisenko, spunea ieri că „muncitorii municipali încă găsesc rămășițe de cadavre în timp ce sortează resturile”, iar rămășițele sunt predate experților criminaliști pentru testarea ADN.

În Ucraina este în vigoare în prezent cu o alertă aeriană, a anunțat Maksim Kozitski, guvernatorul Liovului, pe Telegram.

„Locuitorii regiunii Liov și a întregului teritoriu al Ucrainei sunt sub o alertă aeriană. Există amenințarea cu un atac cu rachete. Mergeți imediat la un adăpost”, a transmis el.

„Pe parcursul a aproape 11 luni de război la scară largă, am văzut de mai multe ori de ce este capabil inamicul în ura și dorința lui de a distruge. Ai grijă de tine și de cei dragi, avertizează-i pe cei care s-ar putea să nu fi auzit sunetul sirenelor”, mai completează Kozitski.

În ultimele 24 de ore, Rusia a pierdut 760 de militari, 6 tancuri și un elicopter în Ucraina, potrivit armatei ucrainene.

Potrivit Kievului, 118.530 de soldați ruși au fost uciși în cele aproape 11 luni de război. De asemenea, Rusia a pierdut 3.136 de tancuri, 6.235 de blindate, 2.122 de sisteme de artilerie, 277 de elicoptere și 287 de avioane.

Forțele ruse au lansat mai multe rachete S-300 asupra unei localități din apropierea orașului Zaporojie în noaptea de 18 spre 19 ianuarie.

„Sunetul care a reverberat prin centrul administrativ al regiunii a rezultat dintr-un atac inamic asupra localității Matviivka. Forțele de ocupație au raportat în mod fals că au vizat o facilitate strategică critică. Dar o rachetă S-300 a aterizat într-un câmp; valul de explozie a spart ferestrele unei școli locale și clădirilor din apropiere”, a anunțat guvernatorul regional Oleksandr Staruh.

El a adăugat că 17 aşezări din regiunea Zaporojie au fost atacate de Rusia în ultimele 24 de ore, iar forțele ruse au bombardat acele așezări în total de 153 de ori.

În urma discuțiilor cu oficiali ucraineni, administrația Biden a ajuns la ideea că Ucraina ar putea avea nevoie de echipament militar pentru a lovi Crimeea ocupată de ruși, indiferent de riscurile pe care le presupune o astfel de decizie, relatează New York Times, citând mai mulți oficiali americani nenumiți.

Potrivit oficialilor, administrația Biden consideră acum că, dacă armata ucraineană are ceea ce are nevoie pentru a amenința Crimeea viitoarea poziție de negociere a Ucrainei va fi mai puternică.

Oficialii au declarat însă ziarului că președintele american Joe Biden nu este încă pregătit să ofere Ucrainei sistemele de rachete cu rază lungă de acțiune de care ar avea nevoie Kievul pentru a ataca pozițiile Rusiei în Crimeea.

Rusia a invadat și ocupat peninsula Crimeea în februarie 2014. Peninsula găzduiește flota rusă de la Marea Neagră și zeci de mii de trupe rusești.

Pe fondul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, președintele Volodimir Zelenski a promis că va relua peninsula. Ucraina a vizat, de asemenea, baze aeriene și militare rusești din Crimeea pentru a împiedica efortul de război al Rusiei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „nu au loc accidente în timp de război”, după ce 14 persoane au murit într-un accident de elicopter în apropiere de capitala Kiev.

Ucraina nu a susținut implicarea Rusiei, dar Zelenski a declarat în fața Forumului Economic Mondial de la Davos că tragedia a fost o consecință a războiului.

Ministrul de Interne Denis Monastirski a murit miercuri, alături de mai mulți colegi, după ce elicopterul în care se afla s-a prăbușit lângă o grădiniță din Brovarî, localitate de lângă Kiev. 14 persoane au murit ca urmare a tragediei.

Rusia nu controlează pe deplin Bahmut sau Soledar, orașe învecinate din regiunea Donețk, în ciuda afirmațiilor ruse, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, în timpul unei conferințe telefonice din 18 ianuarie, potrivit Ukrinform.

„Vă spun că, în această dimineață, nu estimăm că (rușii) au preluat ambele orașe în mod unilateral”, a spus Kirby.

Rusia a susținut pe 13 ianuarie că a preluat controlul asupra Soledarului. Kievul a negat afirmația, spunând că luptele sunt în desfășurare. Informațiile britanice au declarat ulterior că forțele ruse susținute de mercenari ai Grupului Wagner controlați de Kremlin aveau probabil controlul asupra Soledarului de la sfârșitul zilei 16 ianuarie.

Kirby ar fi spus că „au loc lupte brutale” în această zonă din Donbas, în special lângă Soledar, unde, potrivit SUA, controlul asupra teritoriului rămâne disputat.

Kirby a mai spus că, deși rușii au făcut progrese graduale în ultimele zile, acest lucru i-a costat scump. Potrivit acestuia, aceste eforturi sunt conduse în principal de oligarhul rus Evgheni Prigojin și gruparea de mercenari Wagner, cu sprijinul armatei ruse.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat miercuri că „nu are niciun dubiu” cu privire la victoria Rusiei în Ucraina, pe care o consideră „inevitabilă”, la aproape un an de la lansarea ofensivei în Ucraina şi în pofida mai multor eşecuri majore pe câmpul de luptă, relatează EFE şi AFP.

„Victoria este garantată, nu am niciun dubiu”, a afirmat preşedintele rus în cursul unei deplasări la uzina de armament Obuhov din Sankt Petersburg a producătorului Almaz-Antei, stând în faţa unui camion militar pe care era inscripţionată litera „Z”, simbolul forţelor ruse în campania de război a Rusiei în Ucraina.

Potrivit lui Putin, ceea ce ar putea ajuta Rusia „este unitatea poporului rus, curajul şi eroismul soldaţilor noştri şi, desigur, munca sectorului nostru militar-industrial”.

Andrzej Duda, președintele Poloniei, a declarat, miercuri,  la Forumul Economic Mondial de la Davos, că se teme că Federația Rusia pregătește o nouă ofensivă în Ucraina în câteva luni.

„Acest moment va răspunde la întrebarea, va supraviețui sau nu Ucraina? Ei (n.r. -rușii) sunt încă foarte puternici și ne temem că se pregătesc pentru o nouă ofensivă în câteva luni, așa că este crucial să se trimită sprijin suplimentar Ucrainei, în special tancuri și rachete moderne”, a afirmat Andrzej Duda.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, descriind situația de pe front, a spus că ostilitățile au încetinit în timpul iernii, dar a avertizat că Rusia pregătește „o răzbunare”.

„Războiul chiar încetinește iarna. Sunt împrejurări și motive de înțeles. Toți obosesc: natura, oamenii și, slavă Domnului, și inamicul. Totul arată așa: bătălii aprige zilnice în estul țării. În ceea ce privește alte părți ale țării noastre, sud și nord, monitorizăm situația. Suntem fermi si puternici”, a spus Volodimir Zelenski.

„Observăm cum Rusia încearcă să înainteze, să se întărească și să se pregătească pentru o răzbunare. Credem că nu vor reuși, pentru că nu luptă împotriva Ucrainei, ci împotriva unei abordări civilizate a vieții”, a precizat Volodimir Zelenski.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg , a declarat, miercuri, că Ucraina are nevoie de mai multe arme, în condițiile în care războiul din această țară se află într-un moment crucial.

„Acesta este un moment cheie în război și este necesar să creștem semnificativ sprijinul pentru Ucraina. Dacă vrem să obținem o soluție pașnică prin negocieri mâine, trebuie să furnizăm mai multe arme astăzi”, a spus Jens Stoltenberg, înaintea Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția.

În afară de tancuri, Stoltenberg a spus că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană și blindate, dar și de muniție, piese de schimb și capacități de întreținere pentru a se asigura că armele de care dispune continuă să funcționeze.

Secretarul general al NATO a adăugat că situația din prima linie s-a stabilizat în ultimele săptămâni, dar luptele dure prelungite din orașul Bakhmut din estul demonstrează importanța furnizării mai multor arme pentru a sprijini Ucraina.

„Președintele Putin nu dă semne că se pregătește pentru pace, așa că trebuie să realizeze că nu poate câștiga pe câmpul de luptă”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Urmărește-ne pe Google News