Război în Ucraina, ziua 332 | Rusia anunță o ofensivă în Zaporojie. Bahmut și Soledar, în continuare sub asaltul rușilor

Forțele rusești încearcă o ofensivă în sudul regiunii Zaporojie, și, încearcă, de asemenea, să avanseze în zone din Donețk, anunță armata ucraineană, citată de CNN.

Armata rusă ”a desfășurat ofensive nereușite în sectorul Avdiivka (din Donețk). Ea continuă să încerce o ofensivă în direcțiile Bahmut și Zaporojie, sporind intensitatea utilizării aviației”, a transmis sâmbătă, printr-un comunicat, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Aceeași sursă precizează că au avut loc bombardamente transfrontaliere ale rușilor în regiunile Sumî și Harkov, în nord-estul țării.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă, 21 ianuarie, că agresiunea rusă ”ruinează piața alimentară” mondială și a acuzat Moscova că a reținut ”timp de săptămâni” peste 100 de nave care transportă alimente, relatează CNN.

Într-un discurs adresat participanților la Conferința miniștrilor agriculturii de la Berlin, liderul de la Kiev a declarat că navele cu alimente se află în apropierea strâmtorii Bosfor din Turcia.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

”Chiar acum, în timp ce au loc discuțiile de la acest forum, peste 100 de nave care transportă alimente sunt aliniate în apropierea Bosforului. De ce? Pentru că trebuie să fie inspectate, iar reprezentanții Rusiei blochează această inspecție. Navele sunt reținute de săptămâni întregi”, a declarat Zelenski.

”Asta înseamnă prețuri mai mari pentru Europa. Pentru Asia, înseamnă o amenințare tot mai mare a instabilității sociale. În Africa, pentru țări precum Etiopia sau Sudan, înseamnă mese goale pentru mii și mii de familii”, a continuat Zelenski.

În acest context, liderul de la Kiev a subliniat că ”lumea are nevoie de mai multă determinare și de mai multă cooperare pentru a opri agresiunea care ruinează piața alimentară” și ”pentru a opri orice stat care blochează marea și distruge lanțurile de aprovizionare cu alimente, pentru a aduce în fața justiției orice tiran care încearcă să facă din foamete un instrument de influență politică”.

Înainte de invazia rusă, a mai spus Zelenski, Ucraina ”exporta șase milioane și jumătate de tone de alimente în fiecare lună”, însă acum transporturile au fost reduse la jumătate.

Președintele ucrainean a făcut apel la participanții la Conferința miniștrilor agriculturii să se alăture inițiativei ”Cereale din Ucraina”, precum și să creeze hub-uri alimentare în Africa.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Trupele ruse continuă asaltul asupra pozițiilor ucrainene din apropiere de Bahmut și Soledar, din regiunea Donețk, a declarat sâmbătă Andrii Iusov, un ofițer de presă al Ministerului ucrainean al Apărării, citat de CNN.

Oficialul a precizat că Rusia și-a concentrat forțele și echipamentele în apropiere de Soledar.

”Aceasta este una dintre puținele direcții în care încă mai sunt capabili să desfășoare acest tip de acțiuni”, a spus Iusov, adăugând că forțele ruse, inclusiv mercenarii Wagner nu au reușit până acum să cucerească orașul Bahmut.

Moscova a anunțat săptămâna trecută că forțele sale au capturat Soledar, afirmații respinse de Kiev. Orașul se află la doar câțiva kilometri nord-est de Bahmut, care a devenit scena unora dintre cele mai aprige lupte din Ucraina.

Soledar a fost o țintă pentru forțele rusești încă din luna mai a anului trecut. Cu o populație de aproximativ 10.000 de locuitori înainte de război, orașul are o valoare strategică mică în sine, dar este un punct de trecere în lupta de uzură a rușilor spre vest. Moscova încearcă de luni întregi să captureze orașul vecin Bahmut, iar dacă ar obține controlul în Soledar, ar putea să se apropie de oraș pe o altă rută.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

RT France, filiala franceză a televiziunii ruse de stat, se va închide după ce conturile sale bancare au fost înghețate, ca parte a celor mai recente sancțiuni ale UE împotriva Moscovei din cauza invaziei sale în Ucraina, relatează Le Monde și AFP, citată de The Guardian. Anunțul închiderii a fost făcut sâmbătă, 21 ianuarie.

Cu câteva zile în urmă, președintele și directorul de știri al RT France, Xenia Fedorova, anunțase că ”toate fondurile din contul postului au fost înghețate la cererea conducerii generale a Trezoreriei” franceze.

Acest lucru face ”imposibilă continuarea activității noastre”, a scris ea sâmbătă pe Twitter, adăugând că ”după cinci ani de înverșunare, autoritățile aflate la putere și-au atins obiectivul: închiderea RT France”.

Les fonds de RT France sont gelés à la demande de la Direction Générale du Trésor, en raison du 9eme paquet de sanctions qui ne vise pas RT France. Notre chaîne ne peut plus poursuivre son activité. Voici notre communication. pic.twitter.com/aF3JUsqkLl

— Xenia Fedorova (@xfedorova) January 21, 2023

În acest context, Moscova a promis că va lua măsuri împotriva presei franceze din Rusia, relatează Le Monde.

”Înghețarea conturilor RT France va duce la măsuri similare împotriva presei franceze din Rusia. Ele nu vor fi uitate dacă autoritățile franceze nu vor înceta să terorizeze jurnaliștii ruși”, a avertizat o sursă din cadrul diplomației ruse, citată de agențiile de presă ruse RIA Novosti și TASS.

Vineri, sindicatele din cadrul RT France au denunțat înghețarea conturilor postului.

”Cu această sancțiune, aproape o sută de angajați și aproximativ cincizeci de jurnaliști vor fi probabil în șomaj”, au declarat într-un comunicat secțiile sindicale Force Ouvrière (FO) și Sindicatul Jurnaliștilor (SNJ) ale RT France.

Mina marină a fost adusă de furtună pe plaja din Odesa, relatează agenția Ukrinform, adăugând că aceasta a fost distrusă de specialiștii Forțelor Navale ale Ucrainei.

Mina a fost descoperită de locuitorii din zonă pe plajă printre pietre.

”Din păcate, cetățenii, fără să realizeze consecințele, în loc să anunțe prompt serviciile competente și să se îndepărteze imediat de amenințare, au făcut fotografii și înregistrări video, ceea ce este foarte frivol și periculos. Chiar și cu o accesibilitate atât de dificilă, specialiștii Marinei Militare a Forțelor Armate ale Ucrainei au reușit să elimine mina într-un mod controlat și sigur”, au transmis Forțele Navale.

Autoritățile avertizează că furtunile de pe mare aduc pe coastă a minele marine și îndeamnă pe oameni să nu se expună la pericol, subliniind că în timp de război, țărmul și apele din zona de coastă sunt o zonă de pericol, dar și de apărare.

Ministrul ucrainean al sănătății, Viktor Liașko, a precizat sâmbătă, 21 ianuarie, într-un mesaj pe Facebook, că șase dintre persoanele rănite în accidentul de elicopter de pe 18 ianuarie au fost trimise în Austria, iar o alta va fi transferată în curând la o unitate medicală din Elveția, relatează Ukrinform.

Pacienții au suferit arsuri în urma prăbușirii elicopterului în orașul Brovarî de lângă Kiev.

Celelalte victime sunt tratate la Spitalul Central Brovarî și la Centrul de Arși din Kiev.

Elicopterul Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență care transporta mai mulți oficiali, printre care ministrul afacerilor interne, Denis Monastirski, s-a prăbușit lângă o grădiniță și o clădire rezidențială.

Bilanțul anunțat de autorități indică 14 persoane decedate, inclusiv un copil, și 25 de răniți, dintre care 11 copii.

Ministrul ucrainean de Interne, adjunctul său și un secretar de stat se numără printre cei care și-au pierdut viața.

Biroul Procurorului General al Ucrainei precizează că nu are nicio îndoială cu privire la implicarea oficialilor iranieni în producția și furnizarea de drone către Rusia, relatează Ukrainska Pravda.

”Procuratura și organele de anchetă nu au nicio îndoială că funcționari, persoane juridice și fizice din Iran sunt implicați în producerea și furnizarea de drone către Federația Rusă cu scopul de a fi utilizate ulterior împotriva poporului nostru. Acestea sunt date operaționale, sunt informații atât ale Ucrainei, cât și ale partenerilor noștri internaționali”, a declarat Iuri Belousov, un oficial de rang înalt din cadrul Procuraturii Generale a Ucrainei.

”Chiar acum, autoritățile de anchetă și procuratura colectează probe cu care putem convinge instanța de implicarea acestor persoane în aceste crime”, a mai spus Belousov.

Procurorul a dat asigurări că există suficiente probe pentru a dovedi vinovăția acestor iranieni, precum și a reprezentanților oricăror alte țări care ajută Iranul în dezvoltarea sau furnizarea dronelor și utilizarea lor în Ucraina, precizând că ”vom putea dovedi toate acestea în instanță și toate persoanele vor fi trase la răspundere”.

”Este important pentru noi să urmărim întregul lanț, de la producție până la livrare și utilizarea directă. (…) Este nevoie de timp, sunt sute, mii de persoane. Pentru o parte semnificativă dintre ele, avem deja informații”, a mai spus procurorul ucrainean.

În ultimele luni, forțele ruse au folosit așa-numitele drone kamikaze pentru a ataca Ucraina, lovind mai ales infrastructura energetică din țara vecină.

Ministerul rus al apărării a anunțat sâmbătă, 21 ianuarie, că exercițiile militare au ca scop protejarea infrastructurii-cheie în cazul unor atacuri, relatează AFP, citată de Agerpres. Moscova nu a precizat când au avut loc aceste exerciții.

”Au fost organizate exerciţii în regiunea Moscovei, cu personalul brigăzii de rachete antiaeriene a Districtului militar de vest, pentru a respinge atacurile aeriene împotriva unor importante infrastructuri militare, industriale şi administrative”, a transmis ministerul rus printr-un comunicat.

”Peste 150 de soldaţi şi mai mult de 30 de piese de armament, de echipamente militare şi speciale au participat” la exerciții, mai precizează sursa citată.

Anunțul autorităților ruse cu privire la aceste exerciții vine în contextul în care sisteme de rachete antiaeriene au fost observate pe mai multe clădiri din capitala rusă. Kremlinul a refuzat să precizeze dacă măsura a fost luată din cauza îngrijorărilor legate de posibile atacuri venite din partea Ucrainei.

Mai multe detalii: Moscova anunță că a organizat exerciții militare pentru ”a respinge atacurile aeriene împotriva unor importante infrastructuri”

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că a ordonat o revizuire a inventarului de tancuri Leopard 2, în contextul în care țara sa se confruntă cu critici tot mai mari pentru că nu a luat o decizie privind trimiterea vehiculelor de luptă în Ucraina, relatează CNN.

La doar o zi după preluarea mandatului, Pistorius a declarat vineri, 20 ianuarie, la baza aeriană Ramstein, unde s-au reunit aliații Kievului, că a ordonat ministerului ”să efectueze un audit al tancurilor Leopard de diferite tipuri”.

”Vom analiza în special chestiunea compatibilității sistemelor cu cele ale partenerilor noștri, disponibilitatea și numărul de unități”, a adăugat ministrul german.

”Nu este un precedent, este pur și simplu o pregătire pentru o zi care ar putea veni, caz în care am fi capabili să acționăm imediat și să oferim sprijin într-un timp foarte scurt, această decizie între Republica Federală Germania și partenerii transatlantici și partenerii NATO în ansamblu, este luată în acest mod. Suntem pregătiți; ne pregătim”, a mai spus Boris Pistorius.

Trupele ruse au lansat o ofensivă în regiunea Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, a anunțat sâmbătă, 21 ianuarie, armata Moscovei, relatează agenția rusă TASS și AFP, citată de The Guardian.

”În direcția Zaporojie, ca urmare a acțiunilor ofensive, unitățile Districtului Militar de Est au ocupat linii și poziții mai avantajoase. Au fost distruși peste 30 de militanți (ucraineni – n.r.), două vehicule blindate de luptă, două camionete, un obuzier autopropulsat Akatsia, precum și un obuzier D-20”, a anunțat generalul-locotenent Igor Konașenkov, purtător de cuvânt oficial al Ministerului rus al Apărării.

Regiunea Zaporojie a devenit scena unor lupte intense în ultimele săptămâni. Guvernatorul Oleksandr Starukh a declarat că forțele ruse au lansat peste 160 de bombardamente în cursul nopții. Într-o postare pe Telegram, el a precizat că au fost vizate 21 de orașe și localități. O persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite.

Ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, a criticat vineri, 20 ianuarie, reticența Germaniei de a aproba livrările de tancuri Leopard 2 către Ucraina, relatează The Kyiv Independent.

”Înarmarea Ucrainei pentru a respinge agresiunea rusă nu este un fel de exercițiu decizional. Sângele ucrainean este vărsat pe bune. Acesta este prețul ezitării privind livrările de Leopard. Avem nevoie de acțiune, acum”, a transmis oficialul de la Varșovia într-un mesaj pe Twitter.

La reuniunea de la Ramstein din 20 ianuarie, aliații Kievului nu au reușit să ajungă la un acord privind furnizarea de tancuri Leopard 2 de fabricație germană către Ucraina din cauza reticenței Germaniei de a aproba livrările.

Polonia, Finlanda și alte țări sunt pregătite să furnizeze tancuri Leopard Ucrainei, dar au nevoie de aprobarea guvernului de la Berlin pentru că tancurile sunt de fabricație germană.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a lăsat să se înțeleagă pe 19 ianuarie că Polonia ar putea furniza tancuri Leopard 2 Ucrainei fără acordul Germaniei dacă așteaptă prea mult pentru aprobare.

Ceremonia de înmormântare a ministrului de interne Denis Monastirski, a adjunctului său Ievhen Ienin, a secretarului de stat Iuri Lubkovici și ai celorlalți oficiali a avut loc sâmbătă, 21 ianuarie, la Kiev, relatează The Kyiv Independent.

Oficiali de rang înalt, inclusiv președintele Volodimir Zelenski și soția sa, Olena Zelenska, au participat la funeralii.

Kirilo Budanov, șeful serviciilor de informații militare ucrainene, a calificat moartea lui Monastirski drept o ”pierdere personală” și ”o pierdere uriașă pentru stat”.

”Dacă nu ar fi fost Denis Anatoliovici (Monastirski – n.r.), multe lucruri ar fi fost diferite, el este cu adevărat un erou al acestui stat”, a declarat Budanov.

În dimineața zilei de 18 ianuarie, un elicopter care transporta înalți oficiali ai Ministerului ucrainean de interne s-a prăbușit lângă o grădiniță și o clădire de apartamente din Brovarî, un oraș situat la est de Kiev, provocând moartea a 14 persoane.

Monastirski este cel mai înalt oficial ucrainean ucis de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022.

În urma morții lui Monastirski, șeful poliției, Ihor Klimenko, a fost numit ministru interimar de interne.

Cu toate acestea, potrivit lui Volodimir Zelenski, persoanele ucise în Brovarî ”nu sunt unele care pot fi înlocuite cu ușurință”.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski, în lacrimi la ceremonia funerară organizată pentru oficialii care au murit în elicopterul prăbuşit la Brovarî

În dimineața zilei de sâmbătă, 21 ianuarie, în sistemul energetic al Ucrainei există o penurie semnificativă de energie electrică din cauza unor reparații urgente, anunță operatorul de stat Ukrenergo, citat de publicația Pravda.

”Din cauza scăderii producției totale de energie electrică, (…) au fost reduse limitele de consum pentru întreaga zi. Depășirea limitelor duce la riscuri de creare a unor situații de urgență în sistemul energetic. Prin urmare, pentru a le preveni, se folosesc opriri de urgență”, au transmis reprezentanții Ukrenergo.

Operatorul ucrainean precizează că penuria de energie este o consecință a atacurilor rusești cu rachete și drone din 14 ianuarie, în timpul cărora au fost provocate pagube semnificative la mai multe unități energetice ale termocentralelor. La una dintre aceste unități a fost nevoie de reparații urgente, ceea ce a redus volumul total de producție a energiei electrice.

Unii oficiali citați de Bloomberg spun că Moscova se baricadează în fața unor posibile atacuri ucrainene cu dronă. Experții Institutului american pentru Studiul Războiului cred însă că Putin vrea doar să îi convingă pe ruși că războiul reprezintă o amenințare existențială pentru ei și pentru țară.

Autoritățile de la Moscova au plasat în ultimele zile sisteme antiaeriene, în capitală și în jurul acesteia, într-o aparentă consolidare a apărării orașului. Localnicii sunt cei care au postat pe rețelele sociale fotografii cu macarale care ridică sisteme Pantsir pe acoperișurile din centrul Moscovei. Alții au documentat desfășurarea de sisteme de apărare în suburbiile vestice ale Moscovei, în apropiere de reședința oficială a președintelui Vladimir Putin.

Desfășurarea acestor arme vine după ce luna trecută au avut loc atacuri cu drone asupra bazelor militare din Saratov și Riazan, aflate la aproximativ 500 de kilometri de capitală, au explicat pentru Bloomberg o serie de oficiali familiarizați cu situația, care au vorbit sub rezerva anonimatului.

Mai multe detalii: De ce a plasat Kremlinul rachete Pantsir pe clădirile din Moscova. Motivul nu ține de teama de un atac ucrainean, spun unii experți

Evgheni Prigojin, fondatorul Wagner, a trimis o scrisoare către Casa Albă în care întreabă de ce infracţiune este acuzată compania sa, după ce Washingtonul a desemnat grupul pe care îl conduce drept „organizație criminală transnațională”, relatează Sky News.

„Stimate domnule Kirby, ați putea să clarificați ce infracțiune a fost comisă de PMC Wagner?”, se arată în scrisoarea transmisă de Prigojin la Casă Albă şi postată pe Telegram.

Mihailo Podoliak, un important consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, le-a cerut sâmbătă aliaţilor Kievului „să gândească mai repede” referitor la intensificarea sprijinului lor militar, la o zi după ce aceştia nu au reuşit să ajungă la un acord în privinţa trimiterii unor tancuri de luptă dorite de Ucraina, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

„Tot veţi ajuta până la urmă Ucraina cu armele de care are nevoie şi vă veţi da seama că nu există altă opţiune de a pune capăt războiului decât prin înfrângerea Rusiei”, a scris Podoliak pe Twitter. „Dar indecizia de astăzi îi ucide pe mai mulţi dintre oamenii noştri. Fiecare zi de întârziere înseamnă moartea unor ucraineni. Gândiţi mai repede”, a îndemnat el.

Aliaţii Ucrainei au convenit vineri, la finalul unei reuniuni la Ramstein, în Germania, asupra unui „pachet semnificativ” de ajutor militar pentru această ţară, dar nu au ajuns la un acord pentru a oferi acesteia tancuri germane Leopard, promiţând în schimb Kievului alte tipuri de arme, inclusiv vehicule de luptă pentru infanterie şi sisteme antiaeriene

„Noi, miniștrii de externe din Letonia, Estonia și Lituania, solicităm Germaniei să furnizeze acum tancurile Leopard Ucrainei. Acest lucru este necesar pentru a opri agresiunea rusă, a ajuta Ucraina și a restabili rapid pacea în Europa. Germania, în calitate de principală putere europeană, are o responsabilitate specială în această privință”, a transmis ministrul leton de externe Edgars Rinkevics.

We, 🇱🇻 🇪🇪 🇱🇹 Foreign Ministers, call on Germany to provide Leopard tanks to Ukraine now. This is needed to stop Russian aggression, help Ukraine and restore peace in Europe quickly. Germany as the leading European power has special responsibility in this regard.

— Edgars Rinkēvičs (@edgarsrinkevics) January 21, 2023

Apelul lui Rinkevics vine la o zi după ce, la reuniunea de la Ramstein, din Germania, aliaţii nu au ajuns la un acord privind livrarea tancurilor germane Leopard în Ucraina.

Numărul victimelor în rândul trupelor ruse ar fi ajuns la 188.000, potrivit estimărilor SUA, relatează The Guardian.

Reporterii The Sun au atribuit cifrele unor „surse din domeniul apărării”, după ce generalul american Mark Milley a declarat că Rusia a suferit „un număr imens de victime… semnificativ mult peste 100.000”.

Numărul ar include atât victime din rândul forţelor ruse, cât şi din rândul mercenarilor Wagner, care luptă pentru Rusia.

Sâmbătă, Ucraina a transmis că numărul soldaţilor ruşi ucişi în război este de 120.160.

Războiul din Ucraina se află într-o stare de blocaj, potrivit Ministerului britanic al Apărării. Potrivit sursei citate, există posibilitatea unor progrese rusești în jurul orașului Bahmut din regiunea Donbas, dar în rest există puține mișcări.

Forțele ruse s-au consolidat în orașul Soledar după ce l-au capturat la începutul acestei săptămâni.

Între timp, mai la sud, în Zaporojie, ambele părți au masat „forțe semnificative”, având loc schimburi de artilerie și încăierări, dar au evitat orice efort ofensiv.

În apropiere de Kremina, în nord-estul Ucrainei, forțele ucrainene au obținut unele câștiguri mici și s-au apărat împotriva contraatacurilor rusești.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 21 January 2023

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/4UqLNksneU

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/fUXFhi6VBW

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) January 21, 2023

Washingtonul încearcă astfel să limiteze pe cât posibil finanțarea și înarmarea organizației paramilitare active în Ucraina, dar și în zone din Africa, scrie Washington Post.

Statele Unite vor desemna grupul paramilitar Wagner din Rusia drept „organizație criminală transnațională”, a anunțat vineri Casa Albă. Decizia are, printre altele, menirea de a întrerupe fluxul de bani și arme pentru organizația militară privată care luptă în Ucraina în numele Kremlinului, alături de armata regulată a Rusiei.

Această desemnare se va alătura altor sancțiuni suplimentare ale SUA împotriva Wagner și a rețelei sale de sprijin, care se întinde pe mai multe continente, a declarat John Kirby, coordonator pentru comunicare strategică la Consiliul de Securitate Națională al Casei Albe.

Departamentul Trezoreriei intenționează să oficializeze sancțiunile săptămâna viitoare. Kirby a declarat că noua decizie va deschide noi căi prin care Statele Unite vor putea urmări activitățile comerciale ale Wagner în întreaga lume și va oferi altor națiuni și instituții posibilitatea de a urma exemplul. „Aceste acțiuni recunosc amenințarea transcontinentală pe care o reprezintă Wagner, inclusiv prin modelul său continuu de activitate infracțională gravă”, a declarat Kirby.

Mai multe detalii: SUA desemnează grupul rusesc Wagner, care luptă în Ucraina, drept „organizație criminală transnațională”

Rusia a afirmat că a capturat un sat din estul Ucrainei, spre orașul Bahmut, relatează Associated Press, potrivit The Guardian.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konashenkov, a declarat că satul Klishchiivka, situat la 9 km sud de Bakhmut, a fost „eliberat”.

Afirmația nu a putut fi verificată în mod independent, iar oficialii ucraineni nu au făcut niciun comentariu cu privire la această afirmație.

Cucerirea Klishchiivka ar fi doar un progres minor, dar Kremlinul este dornic de vești bune de pe câmpul de luptă după luni de eșecuri.

Bahmut, pe de altă parte, ar fi un premiu mai mare. Acesta ar putea permite Rusiei să întrerupă liniile de aprovizionare ucrainene din est și să amenințe alte orașe deținute de ucraineni în regiunea Doneţk din jur.

Cu toate acestea, oficialii americani au început să îi determine pe ucraineni să își mute atenția de la Bahmut și să se concentreze pe pregătirea unei ofensive în sud, potrivit unui oficial familiarizat cu opiniile administrației președintelui Joe Biden.

Potrivit acestuia, oficialii administrației au transmis că ei cred că există un potențial ridicat ca rușii să împingă în cele din urmă forțele ucrainene din Bahmut, care a cunoscut unele dintre cele mai intense lupte din război de până acum.

Oficialii administrației consideră că vor fi necesare forțe semnificative pentru o ofensivă ucraineană așteptată în sud, dar multe dintre aceste forțe sunt în prezent angrenate în Bahmut.

Pasul anunțat de unul dintre cei mai importanți oficiali ucraineni, într-o discuție cu publicația Voice of America, sugerează că Kievul se așteaptă în cele din urmă să primească într-o formă sau alta mai multe tancuri de fabricație germană, în ciuda faptului că Berlinul a amânat să ia o decizie.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat vineri că forțele ucrainene se vor antrena pentru a folosi tancurile de luptă Leopard 2, deși aliații occidentali nu au reușit deocamdată să ajungă la o decizie privind furnizarea acestor blindate de fabricație germană. Reznikov a declarat vineri pentru serviciul ucrainean al Voice Of America că trupele ucrainene vor învăța să opereze aceste tancuri în Polonia și a descris acest pas ca fiind un progres.

„Țările care au deja tancuri Leopard pot începe misiuni de antrenament pentru tanchiștii noștri. Vom începe cu asta și vom evolua de acolo”, a spus oficialul. „Germania își va urma procesul, sper, își va desfășura consultările interne și va ajunge la decizia de a transfera tancurile. Sunt optimist în această privință, deoarece primul pas a fost făcut. Vom începe programele de pregătire pentru echipajele noastre de tancuri pe Leopards 2′, a adăugat Reznikov.

Mai multe detalii: Surpriză: ucrainenii încep deja instrucția pe tancurile Leopard din Polonia, chiar dacă Germania ezită să accepte livrările

În cursul zilei de 20 ianuarie, aeronavele ucrainene au lovit patru sisteme de rachete antiaeriene rusești, transmite ministerul ucrainean de Interne pe Telegram, conform Ukrainska Pravda.

Ministerul de Interne a declarat că aeronavele ucrainene au efectuat 18 lovituri asupra unor baze militare ruse cu personal militar, arme și echipamente și patru asupra unor sisteme de rachete antiaeriene rusești.

Între timp, forțele ruse au efectuat șapte lovituri cu rachete (dintre care trei asupra Kramatorsk și Huliaipole) și 15 lovituri aeriene.

Peste 300 de soldați ruși răniți sunt în prezent tratați la un spital din Starobilsk, ocupat de Rusia, în regiunea Luhansk, a anunțat sâmbătă dimineaţă Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit Statului Major General, soldații sunt tratați „exclusiv în departamentul chirurgical” al spitalului.

Lupte intense între forțele ruse și ucrainene au loc în apropiere de Kreminna, în regiunea Luhansk, în timp ce Ucraina încearcă să elibereze orașul, ocupat de Rusia în martie.

Kreminna este situat la doar 25 de kilometri nord-vest de Sievierodonetsk, ocupat de Rusia în urma unor lupte intense în timpul verii. Recâștigarea controlului asupra Kreminna ar oferi Ucrainei un acces mai bun pentru a controla drumurile care duc spre Sievierodonetsk și Lisichansk, un alt centru industrial din Donbas care a căzut în mâinile Rusiei în iulie.

Rusia a ocupat aproape toată regiunea Luhansk, mai întâi în 2014 și în urma începerii invaziei la scară largă în februarie 2022.

Ucraina nu ar trebui să încerce să apere cu orice preţ oraşul Bahmut, scena unei bătălii sângeroase, ci să se concentreze mai mult pe pregătirea unei contraofensive majore, a estimat vineri un înalt responsabil american, scrie AFP, preluată de Agerpres.

În prezent devastat în mare parte, oraşul cu 70.000 de locuitori înainte de război a devenit epicentrul luptelor din estul Ucrainei, cu tiruri masive de artilerie, înaintări lente şi pierderi ridicate de ambele părţi.

Bahmut a devenit, de asemenea, o miză politică şi un simbol major. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers pe linia de front în decembrie, chiar înainte de vizita sa la Washington pentru a se întâlni cu Joe Biden la Casa Albă şi a se adresa Congresului.

Totuşi, potrivit acestui înalt responsabil al administraţiei Joe Biden, prioritatea acordată luptelor de la Bahmut împiedică Ucraina în sarcina ei esenţială de a se pregăti pentru o ofensivă strategică împotriva ruşilor în sudul ţării în primăvară.

La Bahmut, cu cât luptele durează mai mult, cu atât situaţia ar putea juca în favoarea Rusiei care dispune de resurse mai importante de artilerie şi un avantaj numeric în ceea ce priveşte trupele, a justificat el, vorbind sub acoperirea anonimatului şi cerând să nu fie citat direct.

Înaltul responsabil american a adăugat că o victorie a Rusiei la Bahmut nu va conduce la un punct de cotitură semnificativ în război, deoarece forţele ucrainene s-ar putea retrage pe poziţii mai uşor de apărat.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, John Kirby, a reluat ideea în cursul unui briefing de presă, notând că grupul paramilitar Wagner este pe cale „să deverseze, literalmente, să arunce corpuri într-o maşină de tocat carne” pentru a cuceri Bahmut şi oraşul învecinat Soledar.

„Chiar dacă reuşesc să ia Bahmut şi Soledar, asta nu va schimba dinamica strategică pe câmpul de luptă”, a spus el. Aceasta nu înseamnă că ucrainenii „ar fi brusc în defensivă şi pe punctul de a pierde”, a mai spus John Kirby.

Pe de altă parte, din nou potrivit înaltului responsabil sub acoperirea anonimatului, Ucraina ar câştiga să repartizeze aceşti militari cunoscători ai echipamentelor americane şi instruiţi de Statele Unite, pentru a forma unităţi mai tehnice şi puternic înarmate, capabile să lanseze o ofensivă în sud.

Acest înalt responsabil a dezvăluit că armele destinate unei contraofensive se îndreaptă deja spre Ucraina, în special câteva sute de vehicule blindate săptămâna aceasta – genul de echipament care va fi necesar pentru o forţă ofensivă mobilă.

Forțele de ocupație rusești au efectuat 27 de lovituri care au vizat două unități administrative în regiunea Sumî pe 20 ianuarie, anunţă şeful administrației militare din regiunea Sumî, Dmitro Jiviţki, relatează Ukrainska Pravda.

Trupele ruse au tras cu mortiere în Bilopillia, fiind înregistrate 20 de lovituri. De asemenea, rușii au tras cu mortiere la Esman, cu șapte lovituri confirmate.

Nu au fost raportate victime sau distrugeri în niciuna dintre cele două localităţi.

Kremlinul a refuzat vineri, 20 ianuarie, să spună dacă Rusia se pregătește pentru atacuri asupra capitalei sale, după ce pe rețelele de socializare au început să circule imagini cu sisteme de apărare antirachetă montate pe mai multe acoperișuri din Moscova, scrie The Moscow Times.

Sistemele de rachete antiaeriene au fost observate peste tot în Moscova în această săptămână, pe fondul îngrijorărilor legate de capacitatea Ucrainei de a lovi în adâncimea teritoriului rusesc.

Videoclipuri și fotografii care au fost distribuite online joi arată ceea ce părea a fi un sistem sol-aer Pantsir-S1 instalat pe acoperișul unei clădiri administrative și pe sediul Ministerului Apărării din centrul Moscovei.

Întrebat dacă Rusia este îngrijorată de faptul că Moscova ar putea fi o țintă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a redirecționat întrebările către Ministerul rus al Apărării, condus de Serghei Lavrov.

Mai multe detalii: Kremlinul refuză să spună dacă Moscova se pregătește de atacuri aeriene, după instalarea sistemelor de rachete Pantsir pe mai multe clădiri

Președintele american Joe Biden a răspuns vineri, când a fost întrebat dacă susține trimiterea tancurilor Leopard în Ucraina, că țara condusă de Volodimir Zelenski va primi „tot ajutorul” de care are nevoie pentru a lupta împotriva trupelor ruse, relatează CNN.

La plecarea de la un eveniment organizat la Casa Albă, Biden a spus: „Ucraina va primi tot ajutorul de care are nevoie”, când un reporter l-a întrebat dacă susține obiectivul Poloniei de a trimite Ucrainei tancurile de producție germană.

În ultimele zile, oficialii germani au indicat că nu vor trimite Ucrainei tancurile Leopard – și nici nu vor permite oricărei alte țări care are în inventar tancurile de fabricație germană să facă acest lucru – decât dacă SUA acceptă, de asemenea, să trimită tancurile sale M1 Abrams la Kiev, lucru pe care Pentagonul a declarat de luni de zile că nu intenționează să îl facă, având în vedere costurile logistice legate de întreținere a acestora.

Vineri, miniștrii apărării din SUA și Germania au negat orice „legătură” între potențiala trimitere de către SUA a tancurilor M1 Abrams și furnizarea sau permiterea de către Germania a transferului de tancuri Leopard către Ucraina.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, numit recent, a anunțat vineri un pachet de ajutor militar de 1,08 miliarde de dolari pentru Ucraina, informează CNN.

Pistorius a făcut acest anunț în marja reuniunii grupului de contact pentru Ucraina, care a avut loc la baza aeriană Ramstein din Germania, a confirmat pentru postul american de televiziune un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării. Acesta nu a oferit detalii despre ce tipuri de armament include pachetul de ajutor.

Frustrarea resimțită de unii membri NATO față de Germania întărește narațiunea potrivit căreia Berlinul este mai lent decât omologii săi occidentali în oferirea de sprijin Ucrainei. Germania nu a reușit să ajungă vineri la un acord cu principalii săi aliați occidentali privind trimiterea tancurilor Leopard 2 în Ucraina, solicitând SUA să trimită propriile tancuri M1 Abrams.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că nu există „altă soluţie” decât trimiterea de către Occident de tancuri grele în ţara sa, în timp ce aliaţii Kievului nu au luat o decizie în cursul unei reuniuni la Ramstein, în Germania, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Da, va trebui în continuare să luptăm pentru furnizarea de tancuri moderne, dar în fiecare zi este mai evident faptul că nu există altă soluţie decât să luăm o decizie cu privire la tancuri”, a spus Zelenski în discursul său de seară transmis prin video.

„Partenerii noştri au o atitudine de principiu – ei vor susţine Ucraina atât cât este necesar pentru victoria noastră”, a continuat el.

Reuniţi la baza militară americană de la Ramstein, aliaţii occidentali ai Ucrainei nu au reuşit să convină cu privire la livrarea de tancuri grele, în special din lipsa de undă verde din partea Germaniei. Zelenski, care le-a cerut joi occidentalilor să mărească „în mod semnificativ” livrările de arme, a salutat totuşi reuniunea de la Ramstein, care „ne va întări rezistenţa”.

Creşterea ajutorului militar pentru Ucraina este „urgentă” pentru ca aceasta să-şi poată recupera teritoriul ocupat înainte ca Rusia să lanseze noi ofensive, a transmis vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii de la Ramstein, din Germania, informează Agerpres preluând agenția spaniolă de știri EFE.

Aliații occidentali ai Ucrainei nu au ajuns la un acord pentru a oferi acesteia tancuri germane Leopard, promiţând în schimb Kievului alte tipuri de arme, inclusiv vehicule de luptă pentru infanterie şi sisteme antiaeriene.

Germania a anunţat că va efectua o „revizuire” a stocului şi disponibilităţii tancurilor sale Leopard înaintea unei eventuale livrări de acest fel către Ucraina, confirmând că rămâne în discuţie furnizarea acestor tancuri şi că va acţiona rapid dacă aliaţii vor ajunge la un acord să le ofere Kievului.

Dar acum „prioritară este apărarea antiaeriană a Ucrainei şi pe aceasta ne concentrăm”, a afirmat ministrul german al apărării, Boris Pistorius.

Omologul său polonez, Mariusz Blaszczak, a anunţat în acest timp că, în aşteptarea unui acord între aliaţi pentru trimiterea unor tancuri Leopard către Ucraina, Polonia va suplimenta numărul tancurilor de concepţie sovietică T-72 pe care le oferă Ucrainei şi de asemenea numărul blindatelor, fără a da alte detalii.

Polonia, care dispune la rândul ei de tancuri Leopard, a cerut insistent Germaniei să ofere astfel de tancuri Ucrainei sau măcar să-şi dea acordul ca alte ţări ce au astfel de tancuri în dotare să le furnizeze Kievului. Totuşi, guvernul de la Berlin afirmă că nu a primit cereri oficiale din partea altor ţări pentru a autoriza reexportul unor tancuri Leopard către Ucraina.

După reuniunea de la Ramstein, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat pe Twitter şi într-un comunicat al Alianţei că „Rusia se pregăteşte pentru noi ofensive, astfel că este urgentă intensificarea sprijinului militar pentru a permite Ucrainei să învingă şi să-şi recapete teritoriul ocupat”.

„Ca majoritatea războaielor, este probabil ca acesta să se termine la masa negocierilor, dar ce se întâmplă la negocieri este direct legat de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă, prin urmare trebuie să dăm acum mai multe arme Ucrainei”, consideră Stoltenberg.

Deşi la Ramstein nu s-a ajuns la un acord asupra tancurilor Leopard, a fost convenit „un nou pachet semnificativ de capacităţi de luptă” pentru Ucraina, a menţionat secretarul general al NATO, care i-a mulţumit secretarului american al apărării, Lloyd Austin, pentru „leadershipul SUA în oferirea unui ajutor militar foarte semnificativ Ucrainei”.

Stoltenberg a apreciat de asemenea anunţurile recente de noi livrări de arme către Ucraina ale unor ţări precum Marea Britanie, Polonia, Germania, Franţa, Canada, Danemarca, Olanda sau Suedia.

Pe de altă parte, Stoltenberg a insistat că Ucraina are nevoie de asemenea de mari cantităţi de muniţii, de combustibil, de provizii şi materiale medicale. El a îndemnat astfel ţările NATO să-şi intensifice producţia de muniţii, nu doar pentru a le trimite Ucrainei, ci şi pentru a-şi completa propriile stocuri diminuate în urma ajutorului oferit armatei ucrainene.

Urmărește-ne pe Google News