LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 338 | Atacurile intense ale rușilor continuă în estul Ucrainei. Zeci de morți și de răniți în ultimele 24 de ore

Rusia ar putea fi capabilă să lanseze atacuri masive și repetate cu rachete împotriva Ucrainei timp de până la nouă luni de acum înainte, a declarat vineri șefa Serviciului de informații al Estoniei, Margo Grosberg, citată de postul public de televiziune estonian ERR, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Grosberg, Rusia mai are încă 830-1.250 de rachete de înaltă precizie din stocul de 2.500 de rachete pe care îl avea înainte de invazia pe scară largă din Ucraina. În plus, Rusia a continuat să producă rachete pe toată durata războiului, în ciuda sancțiunilor internaționale care interzic exporturile de componente tehnice necesare producției.

Grosberg a declarat că, în cele mai optimiste estimări ale serviciilor secrete estoniene, Rusia ar putea continua să atace masiv Ucraina cu rachete timp de încă 3-4 luni. În cele mai pesimiste estimări, atacurile repetate pot continua timp de 6-9 luni.

Rusia lansează atacuri coordonate de rachete pe scară largă, vizând infrastructura critică din Ucraina, începând din 10 octombrie. Lansând zeci de rachete odată, Rusia a efectuat mai mult de zece astfel de atacuri până la sfârșitul lunii ianuarie 2023. Această campanie a ucis zeci de civili și a afectat grav sistemul energetic al Ucrainei, ceea ce a dus la întreruperi de energie electrică, apă și încălzire.

În cel mai recent atac masiv împotriva Ucrainei, efectuat joi, Rusia a lansat 55 de rachete de la diverse avioane și nave staționate în Marea Neagră, potrivit generaluluiValeri Zalujnîi, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene. Antiaeriana Ucrainei a doborât 47 dintre ele, potrivit șefului armatei ucrainene.

Rusia a recunoscut că infrastructura energetică a Ucrainei se numără printre țintele sale principale. Conform Convențiilor de la Geneva, țintirea infrastructurii publice vitale constituie o crimă de război, notează The Kyiv Independent.

Un număr total de 321 de tancuri grele au fost promise Ucrainei de mai multe țări, a confirmat vineri ambasadorul Ucrainei în Franța, Vadim Omelchenko, potrivit Sky News.

„Începând de astăzi, numeroase țări au confirmat în mod oficial că sunt de acord să livreze 321 de tancuri grele Ucrainei”, a declarat Vadim Omelchenko pentru televiziunea franceză BFM.

„Condițiile de livrare variază pentru fiecare caz în parte și avem nevoie de acest ajutor cât mai curând posibil”, a precizat ambasadorul.

Omelchenko nu a oferit o defalcare a numărului de tancuri pentru fiecare țară.

Bombardamentele rusești asupra regiunii Herson, inclusiv asupra capitalei regionale, au provocat moartea a două persoane, potrivit Parchetului General al Ucrainei, scrie The Kyiv Independent.

Cu toate acestea, informațiile furnizate cu privire la numărul de răniți au variat.

Guvernul regional a precizat într-o postare pe Telegram că patru persoane au fost rănite. Biroul Procurorului General a spus că este vorba de cinci răniți.

În Herson, o persoană a fost ucisă, iar alta rănită în urma bombardamentelor rușilor.

Un atac asupra orașului Komîșanî, situat la trei kilometri vest de Herson, a ucis o persoană și a rănit alți trei civili, a anunțat administrația regiunii Herson. Unii dintre răniți au fost spitalizați.

De asemenea, bombardamentele rusești au avariat infrastructura civilă, inclusiv spitale și clădiri rezidențiale, potrivit procuraturii.

Armata rusă bombardează zilnic partea din regiunea Herson aflată sub control ucrainean de când forțele ucrainene au eliberat, în noiembrie anul trecut, malul vestic al râului Dnipro din regiunile Herson și Mikolaiv, după opt luni de ocupație rusă.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru Sky News că Ucraina are nevoie de până la 500 de tancuri. Comentariile sale vin după ce SUA, Marea Britanie și Germania au anunțat că vor furniza Ucrainei tancuri de luptă principale, scrie The Kyiv Independent.

„Am aprobat armele care urmează să ne fie trimise, dar încă nu le-am primit”, a declarat Zelenski. El le-a mulțumit partenerilor occidentali, dar a adăugat că aceștia nu pot pierde timpul în a trimite pe linia frontului tancurile moderne promise.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, a declarat vineri că „va dura multe luni” până când tancurile Abrams produse de SUA „vor ajunge pe teren” în Ucraina. El a adăugat că SUA „nu vor pierde timpul” în a oferi instruire și a consolida lanțurile de aprovizionare pentru a se asigura că soldații ucraineni vor fi pregătiți până când tancurile Abrams vor ajunge în Ucraina.

Președintele american Joe Biden a anunțat decizia de a trimite 31 de tancuri M1 Abrams în Ucraina miercuri, 25 ianuarie.

În aceeași zi, Germania a confirmat că va livra Ucrainei 14 tancuri Leopard 2 și va autoriza alte țări să trimită Kievului tancurile de fabricație germană pe care le dețin.

Ulterior, mai multe țări, inclusiv Polonia și Canada, au anunțat că vor trimite, de asemenea, tancuri Leopard 2 Ucrainei.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că tancurile Leopard 2 vor ajunge în Ucraina la sfârșitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie.

Pe 14 ianuarie, premierul britanic Rishi Sunak a anunțat livrarea a 14 tancuri Challenger 2 și a aproximativ 30 de obuziere autopropulsate AS90 de 155 mm ca parte a unui nou pachet major de ajutor militar pentru Ucraina.

Se așteaptă ca tancurile Challenger 2 să sosească la sfârșitul lunii martie, a declarat joi Alex Chalk, un oficial de rang înalt din cadrul Departamentului britanic al Apărării.

Polonia intenționează să trimită Ucrainei încă 60 de tancuri de luptă moderne, pe lângă cele 14 tancuri Leopard 2 pe care le-a promis deja, a anunțat premierul polonez Mateusz Morawiecki, potrivit CNN.

Morawiecki s-a declarat bucuros că Polonia a putut „să-i convingă pe aliații și partenerii noștri din Europa de Vest că ar trebui să fie mult mai activi în sprijinirea Ucrainei”, a declarat vineri șeful guvernului polonez pentru postul canadian de televiziune CTV.

Germania a decis la începutul acestei săptămâni să livreze Ucrainei tancuri Leopard 2, după numeroase discuții diplomatice.

Morawiecki a declarat că Poloniei îi place să „ia inițiativa prin exemplu” și a evocat decizia Varșoviei de a trimite 250 de tancuri în Ucraina anul trecut, adăugând că a fost prima țară care a făcut acest lucru.

Mai multe detalii: Premierul polonez Mateusz Morawiecki anunță că Varșovia va trimite Ucrainei încă 60 de tancuri moderne. Ce avantaj au blindatele PT-91 Twardy

Ambasadorii Uniunii Europene au discutat despre extinderea sancțiunilor împotriva Belarusului, aliatul Moscovei, intenționând să ia măsuri împotriva companiilor rusești care fac rost de produse interzise, vizate de sancțiuni, prin intermediul țării vecine, scrie Al Jazeera.

Diplomații UE au declarat că discuțiile au avut ca scop alinierea sancțiunilor împotriva Belarusului la cele împotriva Rusiei.

Printre propuneri se numără restricții asupra importurilor de petrol, cărbune și aur din Belarus, precum și asupra exporturilor de anumite utilaje și tehnologii care ar putea fi folosite de armată, au precizat oficialii europeni.

Un acord va fi probabil încheiat săptămâna viitoare, întrucât discuțiile dintre țările UE ar urma să continue, potrivit unui oficial european.

Acesta a declarat că blocul comunitar încearcă să găsească un echilibru între a clarifica faptul că sprijinul liderului belarus Alexander Lukașenko pentru Moscova este inacceptabil și încercarea de a nu impune prea multe greutăți populației civile.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că situația de pe frontul ucrainean rămâne extrem de acută, în special în estul regiunii Donețk, unde Rusia își intensifică ofensiva, scrie Al Jazeera.

În mesajul său video adresat națiunii vineri seară, Zelenski a spus că forțele ruse nu doar iau cu asalt pozițiile ucrainene, ci distrug și orașele și satele din jurul lor.

Zelenski l-a invitat, de asemenea, pe președintele Comitetului Olimpic Internațional (CIO), Thomas Bach, să viziteze orașul Bahmut, aflat pe linia frontului.

„Îl invit pe domnul Bach la Bahmut pentru ca el să vadă cu ochii lui că neutralitatea nu există”, a declarat liderul ucrainean. „Este evident că orice participare sub steag neutru a atleților ruși este pătată cu sânge”, a adăugat Zelenski.

Imaginile din satelit ale unei zone din apropierea unui sat din Rusia arată un cimitir care se extinde rapid și în care sunt înmormântați mulți dintre soldații uciși în lupte ai Grupului Wagner, o organizație privată de mercenari ruși puternic implicată în războiul din Ucraina, informează CNN.

Imagini cu rândurile de morminte proaspete din apropierea satului Bakinskaya din regiunea Krasnodar au început să apară pentru prima dată pe rețelele de socializare în decembrie anul trecut. Iar pe 2 ianuarie, agenția rusă de știri RIA Novosti l-a arătat pe fondatorul grupării Wagner, Evgheni Prigojin, vizitând locul și depunând o coroană de flori la unul dintre morminte.

Imagini din satelit realizate pe 24 noiembrie 2022 arată trei rânduri de morminte pe un nou teren. Când Prigojin a vizitat cimitirul, începutul lunii ianuarie, el a declarat pentru RIA Novosti că 93 de morminte fuseseră săpate.

O altă imagine din satelit, surprinsă pe 24 ianuarie de compania americană Maxar Technologies, arată parcela deja practic plină, cu 14 rânduri suplimentare.

Mai multe detalii: Cimitirul din Rusia al grupării de mercenari Wagner se extinde rapid, arată imaginile surprinse din satelit

Ministerul de Externe ucrainean îl va convoca pe ambasadorul Ungariei pentru a se plânge de remarcile „complet inacceptabile” ale premierului ungar Viktor Orban despre Ucraina, a anunţat Kievul vineri, potrivit agenției Reuters, preluată de Agerpres.

Anunţul marchează un nou punct de minim în relaţiile dintre cei doi vecini. Ungaria a criticat în mod repetat sancţiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, afirmând că au eşuat în a slăbi Moscova în mod semnificativ, riscând să distrugă în acelaşi timp economia europeană.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko, a scris pe Facebook că Orban le-a spus jurnaliştilor că Ucraina este „ţara nimănui” şi a comparat-o cu Afganistanul.

„Astfel de declaraţii sunt complet inacceptabile. Budapesta continuă un curs deliberat îndreptat către distrugerea relaţiilor ungaro-ucrainene”, a spus el.

„Ambasadorul ungar va fi convocat la MAE ucrainean pentru o discuţie francă. Ne rezervăm dreptul de a lua alte măsuri drept răspuns”, a adăugat Nikolenko.

Piloților ucraineni le va lua „aproximativ șase luni” să stăpânească avioanele de luptă multirol F-16, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, în cadrul unui briefing de presă, potrivit CNN.

„Piloții noștri pot învăța cum să piloteze aceste avioane în câteva săptămâni. Va fi nevoie de timp pentru a stăpâni cum să lupte cu aceste avioane, aproximativ șase luni”, a afirmat Ihnat. „Ei ar trebui să învețe cum să folosească toate tipurile de arme transportate de avioanele moderne”, a precizat Ihnat.

După ce națiunile occidentale au acceptat să furnizeze Ucrainei tancuri, unii analiști au sugerat rapid că aliații europeni și NATO vor trimite în cele din urmă Ucrainei avioane mai vechi, precum F-16.

Ihnat a adăugat că, pe lângă piloți, ar fi necesară o „pregătire intensivă” pentru echipajele de la sol care asigură mentenanța F-16.

Dmytro Lubineț, președintele Comisiei parlamentare ucrainene pentru drepturile omului, a declarat pentru Radio Free Europe că 800 de militari ucraineni grav răniți sunt deținuți ca prizonieri de război în Rusia, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit lui Lubineț, 200 de prizonieri de război ruși grav răniți sunt deținuți în Ucraina.

Ombudsmanii Ucrainei și Rusiei au discutat anterior despre „repatrierea” prizonierilor de război răniți, fără nicio condiție, a declarat Lubineț.

Rusia și Ucraina au convenit asupra unui schimb de 40 de prizonieri de război, a anuțat Ombudsmanul rus pentru drepturile omului, Tatiana Moskalkova, pe 11 ianuarie.

La acea dată, Lubineț și Moskalkova s-au întâlnit în Turcia.

Cu toate acestea, Rusia a anulat un schimb de prizonieri de război cu Ucraina, programat pentru 14 ianuarie, pe fondul celui de-al zecelea atac masiv cu rachete, a anunțat Comandamentul de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război din Ucraina.

Rusia ar fi refuzat să efectueze schimbul „în ultimul moment”.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat vineri că va forma „primele unități de drone de atac din lume”, informează The Kyiv Independent.

Potrivit conducerii armatei ucrainene, „cei mai profesioniști militari” au fost selectați pentru a conduce unitățile. Fiecare dintre ele va fi dotată cu vehicule aeriene fără pilot (drone), muniție, kit de internet prin satelit Starlink și alte echipamente necesare „pentru a lupta împotriva inamicului”.

Statul Major General nu a oferit detalii cu privire la câte unități vor fi înființate sau care vor fi sarcinile lor principale.

Instituția a precizat și că Ucraina a înființat un sediu special de coordonare care implică Ministerul pentru Transformare Digitală și Ministerul Apărării, pentru a intensifica producția de drone pentru armată.

Nu există nicio bază pentru acuzațiile potrivit cărora Beijingul oferă ajutor Rusiei, a transmis ambasada Chinei la Washington, potrivit Al Jazeera.

Trezoreria americană a sancționat joi Changsha Tianyi Space Science and Technology Research Institute Co Ltd, cu sediul în China, cunoscută sub numele de Spacety China, acuzând-o că a furnizat imagini radar prin satelit deasupra unor locații din Ucraina unei firme de tehnologie cu sediul în Rusia.

Purtătorul de cuvânt al ambasadei chineze, Liu Pengyu, a declarat că China se opune sancțiunilor unilaterale și că Beijingul este angajat în dialogul pentru pace.

„Afirmația potrivit căreia China oferă «ajutor» Rusiei nu are nicio bază factuală, ci este pur speculativă și exagerată în mod deliberat”, a declarat el.

„SUA nu trebuie să submineze sub nicio formă drepturile și interesele legitime ale Chinei atunci când gestionează problema Ucrainei și relațiile dintre SUA și Rusia”, a mai spus Liu Pengyu.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki l-a acuzat pe președintele rus Putin, cu ocazia Zilei comemorării Holocaustului, că a construit „noi lagăre”, scrie Al Jazeera.

„La aniversarea eliberării lagărului de exterminare nazist Auschwitz-Birkenau, să ne amintim că la est Putin construiește noi lagăre”, a scris Morawiecki, pe Facebook.

„Solidaritatea și sprijinul consistent pentru Ucraina sunt modalități eficiente de a ne asigura că istoria nu se închide în cerc”, a adăugat el.

Premierul polonez nu a detaliat acuzația lui la adresa Rusiei, dar aceasta este o afirmație făcută și de Volodimir Zelenski, anul trecut.

Într-un discurs din octombrie, Zelenski a vorbit despre Olenivka, „un lagăr de concentrare unde sunt ținuți prizonierii noștri”.

Ucraina va avea nevoie de o finanțare suplimentară de 17 miliarde de dolari (13,7 miliarde de lire sterline) în acest an pentru reparații energetice, deminare și pentru reconstruirea infrastructurii, a declarat premierul țării, Denis Șmihal, potrivit Reuters.

Acesta a declarat în cadrul unei reuniuni guvernamentale că cinci substații de înaltă tensiune din regiunile centrală, de sud și de sud-vest au fost afectate în timpul atacurilor aeriene rusești de joi.

Sectorul energetic a fost grav afectat în urma celor patru luni de atacuri rusești cu rachete și drone. Șmihal a declarat că guvernul său a găzduit săptămâna aceasta o reuniune cu partenerii occidentali pentru coordonarea sprijinului financiar într-un mod transparent și eficient.

„În acest an, trebuie să finanțăm un deficit bugetar uriaș, de aproximativ 38 de miliarde de dolari. Alte 17 miliarde de dolari în acest an vor fi necesare pentru reconstrucția rapidă a sistemului energetic, pentru deminare, reconstrucția locuințelor, a infrastructurii critice și sociale”, a spus premierul ucrainean.

De asemenea, guvernul a precizat că înființează o agenție de stat pentru reconstrucția și dezvoltarea infrastructurii. Mustafa Nayem, un fost jurnalist care a fost ministru adjunct al infrastructurii din 2021 încoace, va conduce agenția nou creată.

Fondul special de apărare al Germaniei, în valoare de 100 de miliarde de euro (87,7 miliarde de lire sterline, 108 miliarde de dolari), nu mai este suficient pentru a acoperi nevoile sale, a declarat noul ministru german al apărării, Boris Pistorius, în cadrul unui interviu acordat publicației Sueddeutsche Zeitung, potrivit The Guardian.

Pistorius, care a preluat funcția săptămâna trecută, după demisia predecesorului său, a declarat că Germania va trebui, de asemenea, să își majoreze cheltuielile anuale obișnuite pentru apărare de la nivelul actual de aproximativ 50 de miliarde de euro.

De asemenea, Germania trebuie să își refacă stocurile de echipamente militare, inclusiv să înlocuiască cele 14 tancuri Leopard pe care Berlinul a fost de acord să le trimită în Ucraina pentru a ajuta la respingerea invaziei Rusiei, a declarat noul șef de la Apărare.

Decizia Germaniei de a suspenda serviciul militar obligatoriu în 2011 a fost o greșeală, a adăugat Pistorius, afirmând că ezită să pună o povară asupra generațiilor tinere, dar că este deschis la discutarea unui nou model pentru a consolida relația dintre cetățeni și stat.

Pistorius exclude trimiterea de avioane de luptă în Ucraina

Întrebat dacă Germania va trimite avioane de vânătoare Ucrainei, următoarea solicitare a Kievului după ce Germania a aprobat la începutul acestei săptămâni livrarea de tancuri Leopard 2, Pistorius a spus că acest lucru este „exclus”.

„Avioanele de vânătoare sunt sisteme mult mai complexe decât tancurile de luptă principale și au o rază de acțiune și o putere de foc complet diferite. Ne-am aventura în măsuri împotriva cărora aș avertiza în prezent”, a mai afirmat ministrul german.

Guvernul belgian a anunțat cel mai mare pachet de asistență acordat vreodată Ucrainei, care include 97,5 milioane de dolari în sprijin militar, informează CNN.

„Astăzi, consiliul de miniștri a decis să adauge un nou pachet de 90 de milioane de euro ( 97,5 milioane de dolari) de sprijin militar. Acesta este cel mai mare pachet de ajutor militar pentru Ucraina pe care țara noastră l-a decis până în prezent”, a declarat vineri premierul belgian Alexander De Croo jurnaliștilor. „Acest nou pachet se adaugă celor 146 de milioane de euro (aproximativ 158 de milioane de dolari, n.r.) pe care Belgia le-a donat deja sub formă de asistență militară”, a mai spus premierul belgian.

Ajutorul militar face parte dintr-un pachet mai mare care conține, de asemenea, asistență umanitară și civilă.

Ajutorul militar va include rachete antiaeriene, rachete antitanc, grenade și muniții, care vor permite Ucrainei să continue să își „protejeze cetățenii”, a declarat ministrul belgian al apărării, Ludivine Dedonder, adăugând că Belgia va livra, de asemenea, vehicule militare, camioane și vehicule blindate ușoare Ucrainei în „următoarele săptămâni”.

În afară de ajutorul militar, pachetul conține, de asemenea, un ajutor civil de 86 de milioane de euro (93,3 milioane de dolari), dintre care 69 de milioane de euro (74,9 milioane de dolari) dedicate ajutorului umanitar și 10,6 milioane de euro (11,5 milioane de dolari) dedicate reconstrucției Ucrainei.

Acest ajutor civil va include materiale medicale și ambulanțe, a adăugat De Croo.

Moscova i-a cerut vineri ambasadorului leton să părăsească Rusia „în două săptămâni”, la patru zile după ce Riga a dispus ca omologul său rus la post în Letonia să părăsească ţara, pe fondul tensiunilor diplomatice foarte mari legate de Ucraina, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Ambasadorul Letoniei, (Maris) Riekstins, a primit ordinul de a părăsi Federaţia Rusă în două săptămâni”, a anunţat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat de presă, în care deplânge „rusofobia totală” a Rigăi.

Potrivit Moscovei, „întreaga responsabilitate a situaţiei actuale îi revine conducerii statului leton”.

Astfel, „estimăm că nu este necesar să aşteptăm data indicată de Riga pentru ca ambasadorii să-şi termine misiunile”, a mai anunţat Ministerul rus de Externe în acest comunicat.

Acest anunţ urmează după convocarea, mai devreme în cursul zilei, a însărcinatului cu afaceri leton în Rusia, căruia diplomaţia rusă „i-a transmis un protest puternic” după anunţul de luni al Rigăi privind expulzarea ambasadorului rus din Letonia.

Riga şi-a motivat decizia prin continuarea de către Rusia a „agresiunii militare la scară mare împotriva Ucrainei, declanşată la 24 februarie 2022, precum şi prin solidaritatea cu Estonia şi Lituania”.

„Demersul provocator al autorităţilor letone care vizează reducerea nivelului relaţiilor diplomatice va avea consecinţe”, a avertizat vineri ministerul rus.

Un tribunal spaniol a dispus arestarea preventivă a bărbatului suspectat că a trimis scrisori cu bombe la sfârșitul anului trecut către prim-ministrul spaniol și ambasadele SUA și Ucrainei din Madrid. Judecătorul a declarat vineri că intenția bărbatului spaniol a fost de a tulbura liniștea publică în așa fel încât să creeze presiuni pentru ca Spania să își suprime sprijinul acordat Ucrainei, relatează CNN.

Acțiunile suspectului au avut ca scop să trimită „un mesaj de acțiuni desfășurate de persoane care au legături cu Rusia în scopul de a suprima interesul Spaniei și al Statelor Unite pentru sprijinul acordat Ucrainei împotriva ocupației ruse”, se arată în ordinul judecătoresc.

Cele șase scrisori-bombă, de asemenea, „urmăreau să oblige” Spania „să renunțe la sprijinul arătat Ucrainei împotriva agresiunii rusești”, a scris judecătorul de instrucție Jose Luis Calama în hotărârea sa.

Suspectul, arestat miercuri la domiciliul său din nordul Spaniei, este Pompeyo Gonzalez Pascual, în vârstă de 74 de ani. El a folosit aplicații rusești de mesagerie instantanee precum VK și sistemul elvețian de e-mail criptat end-to-end și se consideră că acesta ar putea fugi, a adăugat judecătorul în hotărâre.

Preşedintele Croaţiei, Zoran Milanovic, consideră că trimiterea tancurilor occidentale în Ucraina nu va face decât să prelungească războiul acestei ţări cu Rusia, iar dacă Washingtonul şi Moscova nu ajung la un acord, atunci va începe al treilea război mondial, scrie Agerpres.

Ucraina a primit miercuri veşti despre o consolidare majoră a arsenalului său militar, Germania şi SUA anunţând că vor oferi Kievului tancurile de luptă principale Leopard 2 şi, respectiv, M1 Abrams.

Decizia Occidentului va prelungi războiul, a susţinut preşedintele croat în faţa presei, potrivit agenţiei croate HINA.

El a apreciat că războiul în Ucraina va dura până când Moscova şi Washingtonul se vor înţelege cumva să-i pună capăt, ceea ce, în opinia președintelui croat, este dificil şi îndepărtat.

Mai multe detalii: Războiul din Ucraina va dura până când SUA şi Rusia vor ajunge la o înţelegere, afirmă președintele croat Zoran Milanovic

Miniştrii de justiţie din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, reuniţi vineri la Stockholm, au afirmat că blocul comunitar doreşte tragerea la răspundere cât mai rapid a celor vinovaţi de crimele „oribile” comise în războiul din Ucraina, informează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Oficialii europeni nu sunt însă de acord şi în privinţa metodelor de urmărire penală şi de căutare a dovezilor, nici în legătură cu despăgubirile pentru distrugerile provocate de război.

„Trebuie absolut să existe o răspundere pentru crimele internaţionale oribile şi pentru brutalitatea aceea ce vedem în Ucraina (…) crimele de război clare şi evidente”, a declarat ministrul irlandez Simon Harris.

Printre subiectele discutate în capitala Suediei – ţară care deţine în prezent preşedinţia UE – s-au numărat strângerea dovezilor şi înfiinţarea unui nou tribunal internaţional pentru judecarea agresiunii ruse.

„Nimeni care comite astfel de crime de război nu trebuie să scape nepedepsit. Este foarte, foarte important să îi tragem la răspundere pe cei vinovaţi. Întrebarea este cum putem să facem asta într-un mod practic şi eficient”, a arătat ministrul suedez Gunnar Strommer.

Slovacia s-a pronunţat împotriva creării unei noi organizaţii juridice dedicate conflictului din Ucraina, cerută explicit de Belgia. Ministrul belgian Vincent van Quickenborne a afirmat că „aceste acte de agresiune nu trebuie condamnate doar de ţările europene sau de Statele Unite, ci de o mare majoritate de ţări (…) din Africa, America Latină şi din alte părţi”, a spus el.

Reuters apreciază că, având în vedere precedentele, procedurile judiciare vor fi aproape sigur complexe şi de durată. Un tribunal special înfiinţat în Olanda pentru judecarea atacului care a doborât aeronava de pasageri MH17 în estul Ucrainei, în 2014, a pronunţat o sentinţă abia în noiembrie 2022.

Instanţa respectivă a condamnat trei bărbaţi la închisoare pe viaţă pentru complicitate la transportul sistemului rusesc de rachete cu care a fost doborât avionul şi au fost ucişi toţi cei 298 de pasageri şi membri ai echipajului aflaţi la bord.

Efortul de a-i judeca pe cei trei indivizi fără funcţii înalte este însă infim faţă de cel necesar pentru a-l incrimina penal pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, sau pe comandanţii militari care conduc forţele ruse în război, notează Reuters.

Un nou val de bombardamente rusești a ucis cel puțin 10 civili ucraineni și a rănit alți 20 în decurs de o zi, relatează The Associated Press (AP), citând biroul președintelui Ucrainei.

Oficialii regionali au declarat că orașele și satele din est și din sud care se află în raza de acțiune a artileriei rusești au avut cel mai mult de suferit. Șase persoane au murit în regiunea Donețk, două în Herson și două în regiunea Harkov. Cu o zi înainte, rachete și drone autopropulsate lansate de forțele rusești au lovit mai adânc în teritoriul ucrainean, ucigând cel puțin 11 persoane, scrie The Guardian.

Guvernatorul din Donețk, Pavlo Kirilenko, a declarat că armata rusă a folosit muniții cu fosfor cu ardere intensă în bombardamentul asupra satului Zvanivka, situat la aproximativ 12 mile (20 km) la nord de Bahmut – un oraș care a devenit în ultimele luni punctul central al unei confruntări istovitoare. Bombardamentele au avariat, de asemenea, clădiri de apartamente și două școli din orașul Vuhledar, aflat în apropiere, a precizat Kirilenko.

Guvernatorul regiunii învecinate Luhansk, Serhii Haidai, a afirmat că bombardamentele ucrainene au lovit două baze rusești din orașele ocupate Kreminna și Rubijne, ucigând și rănind „zeci” de soldați ruși. AP notează că nu a putut verifica în mod independent afirmația guvernatorului Haidai.

Mai la sud, trupele ruse au reluat bombardamentele asupra orașului Nikopol, aflat peste râul Nipru de centrala nucleară Zaporojie, aflată sub controlul Rusiei, avariind clădiri de apartamente, conducte de gaz, linii electrice și o brutărie, potrivit oficialilor ucraineni citați de AP.

Agenția rusă de știri RIA a anunțat că Ministerul rus al Apărării a efectuat un bombardament masiv cu rachete asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în ultimele 24 de ore, scrie Al Jazeera.

Ministerul condus de Serghei Șoigu a precizat că aceleași atacuri au lovit obiective din industria de apărare ucraineană și că unul dintre atacuri a zădărnicit un transport de arme de fabricație occidentală.

Conform versiunii Moscovei, pe lângă noile pagube produse infrastructurii energetice a Ucrainei, atacul de joi a ţintit de asemenea o serie de instalaţii de reparare a echipamentelor militare ale armatei ucrainene.

Atacul rusesc cu rachete şi drone efectuat joi asupra Ucrainei a adus din nou această ţară în situaţie de urgenţă energetică, a transmis vineri operatorul reţelei ucrainene de electricitate Ukrenergo, informează agenţia spaniolă de știri EFE, preluată de Agerpres.

Potrivit Kievului, armata ucraineană a doborât 47 din cele 55 de rachete lansate de Rusia joi dimineaţă asupra Ucrainei.

Pe lângă avarierea unor instalaţii energetice, acest nou raid din seria de bombardamente ruseşti începute în octombrie asupra infrastructurii energetice ucrainene a provocat şi moartea a 11 persoane.

Compania Ukrenergo a anunţat că a fost nevoită să recurgă la oprirea furnizării electricităţii în zece regiuni, practic pe întregul teritoriu al Ucrainei aflat sub controlul autorităţilor de la Kiev.

Operatorul ucrainean menţionează că, deşi consumul de curent electric era vineri apropiat de cel înregistrat joi, „capacităţile de generare ale centralelor electrice şi reţeaua de înaltă tensiune au fost afectate de noul atac cu rachete ruseşti”, ceea ce a întrerupt funcţionarea lor.

Mai mult, adaugă Ukrenergo, „sistemul energetic încă se reface după atacurile precedente cu rachete inamice”, atacuri în urma cărora „producţia de electricitate în centralele electrice operaţionale nu poate acoperi complet consumul”.

Ungaria se va opune şi îşi va exercita dreptul de veto în cazul oricăror sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei ce ar afecta energia nucleară, a anunțat vineri premierul Viktor Orban la postul public de radio, potrivit agenției Reuters, preluată de news.ro.

Ucraina a cerut celor 27 de state membre ale UE să includă în sancţiuni compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom, dar Ungaria, care are o centrală nucleară construită de Rusia, pe care intenţionează să o extindă împreună cu Rosatom, se opune acestei idei.

Premierul Viktor Orban a reiterat, într-un interviu, că va recurge la dreptul de veto pentru a bloca sancţiunile privind energia nucleară rusă.

„Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie pus în aplicare”, a declarat premierul ungar. „Acest lucru iese din discuţie”, a punctat el.

Ungaria, membră a UE, a criticat în repetate rânduri sancţiunile Bruxellesului împotriva Rusiei, afirmând că acestea nu au reuşit să slăbească semnificativ Rusia, în timp ce riscă să distrugă economia europeană.

Uniunea Europeană a decis vineri să prelungească cu şase luni sancţiunile împotriva Rusiei pentru declanşarea războiului din Ucraina şi pregăteşte noi măsuri împotriva Moscovei, relatează AFP.

Sancţiunile, impuse atunci când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014, au fost considerabil întărite după declanşarea, în februarie 2022, a invaziei din Ucraina. Ele au fost prelungite sistematic pentru perioade de şase luni în cursul ultimilor opt ani.

UE a impus Rusiei nouă serii de sancţiuni după invazia declanşată pe 24 februarie anul trecut. Măsurile au afectat în special principalele exporturi de petrol ale Rusiei, au tăiat băncile ruseşti de la sistemul de plată mondial Swift şi l-au vizat personal pe preşedintele Vladimir Putin, potrivit Agerpres.

Mai multe detalii: UE prelungeşte pentru încă 6 luni sancţiunile împotriva Rusiei. Cel de-al zecelea pachet de măsuri, momentan în impas

În cel mai recent atac masiv asupra Ucrainei, efectuat vineri, trupele ruse au lovit cu rachete Kinjal situri de infrastructură critică din Kiev și Zaporojie, a declarat Iurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene. Apărarea antiaeriană ucraineană nu este în prezent capabilă să doboare acest tip de rachete, potrivit lui Ihnat, scrie The Kyiv Independent.

„Kinjal este o rachetă care urmează o traiectorie balistică. Avionul de interceptare MiG-31K o duce în straturile superioare ale atmosferei, o lansează și de acolo zboară, coborând cu viteză mare”, a explicat Ihnat.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene, forțele ruse păstrează aceste rachete pentru a lovi „cele mai importante ținte strategice”, deoarece mai au puține rachete Kinjal. „Acesta este «obiectivul lor strategic» – să lase oamenii din unele cartiere ale Kievului fără electricitate”, a adăugat Ihnat.

Rusia a lansat un alt atac masiv asupra Ucrainei joi, lansând 55 de rachete de la diverse avioane și nave staționate în Marea Neagră, potrivit lui Valerii Zalujnîi, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene.

Pentru acest atac pe scară largă, forțele ruse au folosit rachete Kh-101, Kh-555, Kh-47 Kinzhal, Kalibr și Kh-59, a afirmat Zalujnîi pe Telegram.

Din 10 octombrie, Rusia a atacat în mod repetat infrastructura critică a Ucrainei cu sute de rachete și drone, ucigând zeci de civili și deteriorând grav sistemul energetic al țării.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Casei Albe pe probleme de securitate națională, a declarat vineri pentru CNN că „va dura multe luni” până când tancurile Abrams din noul pachet de sprijin militar anunțat de SUA în această săptămână „vor putea ajunge pe teren”, în Ucraina.

Kirby a precizat că, în ciuda acestui termen, administrația Biden „nu va pierde timpul” și va oferi instruire soldaților ucraineni. De asemenea, Kirby a dat asigurări că administrația americană va consolida lanțurile de aprovizionare pentru a se asigura că forțele ucrainene sunt echipate cât mai bine pentru a folosi tancurile Abrams atunci când vor ajunge în cele din urmă în Ucraina.

Totuși, Kirby a refuzat să spună dacă el crede că acestea vor ajunge până la sfârșitul anului 2023.

„Nu vreau să avansez un termen precis, pentru că încă lucrăm la planuri, dar vor trece multe luni”, a spus Kirby. El a precizat că, între timp, un transport de tancuri Leopard din partea Germaniei va ajunge pe teren în Ucraina „în curând”.

Kirby nu a vrut să spună nici dacă președintele american Joe Biden ia în considerare o vizită în Europa pentru a marca aniversarea unui an de la invazia Rusiei, dar a precizat că liderul de la Casa Albă este „în contact strâns cu președintele Zelenski – vorbesc destul de des, frecvent”.

„Cred că președintele ar fi cu siguranță, la momentul potrivit, dispus să facă (o vizită) în Ucraina. Dar acum nu ne aflăm în acel moment”, a mai spus el.

Ministerul Apărării din Germania a confirmat vineri că soldații ucraineni au sosit în țară pentru a se antrena pe vehiculele de luptă de infanterie Marder pe care Berlinul a fost de acord să le furnizeze națiunii devastate de război, informează CNN.

„Soldații ucraineni au sosit în Germania pentru instruire pe vehiculele de luptă de infanterie Marder”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării, în cadrul unui briefing de presă.

Earlier this month, Germany said it would provide Ukraine with 40 of the Marder vehicles and an additional Patriot anti-aircraft missile battery.

La începutul acestei luni, Germania a anunțat că va furniza Ucrainei 40 de vehicule Marder și o baterie suplimentară de rachete antiaeriene Patriot.

Ministerul german al apărării a declarat vineri pentru CNN că antrenamentul va avea loc în Munster, Saxonia Inferioară, și se așteaptă să fie finalizat până la sfârșitul lunii martie.

Marder este un vehicul de luptă al infanteriei folosit de armata germană de la începutul anilor 1970, dar îmbunătățit continuu. În timp ce armata germană este în proces de eliminare treptată a vehiculelor, sute din aceste blindate sunt încă în serviciu.

Un vehicul de luptă al infanteriei este un vehicul blindat puternic înarmat, folosit pentru a deplasa soldații pe câmpul de luptă. De obicei, este desfășurat împreună cu tancurile de luptă principale.

Miercuri, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat livrarea suplimentară a 14 tancuri Leopard 2 A6 către Ucraina. Instruirea soldaților ucraineni cu privire la modul de utilizare a tancurilor de luptă avansate urmează să înceapă „în curând” în Germania, potrivit Ministerului Apărării.

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a acuzat vineri, 27 ianuarie, chiar de Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului, pe „neonaziştii din Ucraina” de comiterea de crime împotriva civililor, o retorică la care liderul de la Kremlin recurge adesea pentru a-şi justifica ofensiva militară în ţara vecină, relatează agenția France Presse, citată de Agerpres.

„Uitarea lecţiilor istoriei duce la repetarea unor tragedii îngrozitoare. Dovada o reprezintă crimele împotriva civililor, epurarea etnică şi acţiunile punitive organizate de neonaziştii din Ucraina”, a susţinut Putin, citat într-un comunicat de presă.

„Tocmai împotriva acestui rău militarii noştri luptă cu curaj” în Ucraina, a adăugat liderul rus.

Mai multe detalii: Putin îi acuză pe „neonaziştii din Ucraina” de comiterea de crime împotriva civililor, chiar de Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului

Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a spus clar, în mod repetat, că NATO nu trebuie să devină parte a războiului din Ucraina, a afirmat vineri un purtător de cuvânt al ministerului, ca reacţie la controversa declanşată de o declaraţie a şefei diplomaţiei în legătură cu lupta împotriva Rusiei, informează Reuters.

La un eveniment care a avut loc marţi la Strasbourg, Annalena Baerbock a spus, în engleză, că „luptăm într-un război împotriva Rusiei, nu între noi”.

„Propaganda rusă alege în permanenţă declaraţii, propoziţii, puncte de vedere, poziţionări ale guvernului şi ale partenerilor noştri şi le foloseşte pentru a-şi servi propriile scopuri”, a precizat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe, potrivit Agerpres.

Kremlinul a denunţat „angajamentul direct” al Occidentului în conflict prin promisiunea de a livra Ucrainei tancuri germane şi americane. În plus, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a cerut vineri explicaţii din partea ambasadorului Germaniei de la Moscova în legătură cu ceea ce consideră a fi declaraţii „contradictorii” ale Berlinului.

Potrivit lui Zaharova, pe de o parte, Germania a spus că nu este parte a conflictului din Ucraina, dar, pe de altă parte, şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a declarat că ţările din Europa sunt în război cu Rusia.

Guvernul german susţine în mod constant că nu este parte a războiului din Ucraina.

Linia frontului din estul Ucrainei este supusă unui bombardament intens, iar orașul Vuhledar se confruntă cu un asalt „permanent”, a anunțat vineri dimineață guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, potrivit CNN.

Două persoane au murit în ultimele 24 de ore în ceea ce Kirilenko a descris, într-un mesaj publicat pe Telegram, drept „bombardarea permanentă a orașului Vuhledar”.

El a anunțat, de asemenea, două cazuri de „bombardament masiv de artilerie asupra orașului Avdiivka în timpul nopții”.

Forțele ruse au continuat să bombardeze orașele din estul Ucrainei în cursul zilei de vineri, a precizat Kirilenko într-o postare ulterioară. Orașul Ceasiv Iar, situat la vest de Bahmut, a fost bombardat timp de peste o oră și jumătate vineri dimineață, provocând moartea a doi oameni și rănirea altor cinci și deteriorând „aproximativ zece case”, potrivit guvernatorului.

Mai multe detalii: Armata ucraineană anunță că rușii atacă furibund estul Ucrainei: asalt „permanent” asupra orașului Vuhledar, bombardamentele masive continuă

Peste 6.500 de militari ruşi au intrat în contact, în ultimele luni, cu forţe ucrainene, pentru a se preda, printr-un centru de apeluri telefonice – denumit „I Want to live” („Vreau să trăiesc”) -, toţi fiind identificaţi drept combatanţi în armata rusă, a afirmat purtătorul de cuvânt al Departamentului ucrainean al Prizonierilor de Război, Vitali Matvienko, scrie The Guardian.

Aceste apeluri telefonice ale unor militari ruşi sunt considerate apeluri telefonice de predare, majoritatea efectuate de pe linia frontului, potrivit autorităţăilor ucrainene.

„La eliberarea Hersonului, am primit apeluri de la ruşi care ne-au cerut «salvaţi-ne (…), batalionul nostru este în întregime zdrobit, mai avem 19 militari, vă rugăm scoateţi-ne din rahatul ăsta”, a declarat Vitali Matvienko pentru cotidianul britanic, potrivit news.ro.

Acest hotline – mutat recent într-un loc secret, pentru a fi evitată interferența rușilor – a înregistrat 6.543 de cereri de la militarii ruşi, începând de la 15 septembrie, data când a fost înfiinţat acest call center.

Vladimir Putin anunţa atunci o mobilizare parţială a 300.000 de rezervişti, în urma unor înfrângeri usturătoare în contraofensivaa ucraineană de la Harkov.

Cotidianul britanic precizează că nu este în măsură să confirme aceste date.

Vitali Matvienko a refuzat să spună publicației britanice câţi militari ruşi s-au și predat în urma acestor apeluri telefonice. El a subliniat însă că acest serviciu – gestionat de aproximativ zece persoane şi operaţional 24 de ore din 24 – este un „succes”.

Militarilor ruşi care s-au predat prin acest hotline li s-a oferit posibilitatea să fie incluşi în viitoare schimburi de prizonieri între Rusia şi Ucraina sau să rămână în detenţie şi să aibă posibilitatea mai târziu să rămână în Ucraina sau să emigreze.

În total, 1.646 de combatanţi ucraineni a fost eliberaţi de guvernul rus, în cadrul unor schimburi de prizonieri, potrivit autorităţilor ucrainene. Ultimul schimb de prizonieri între Kiev şi Moscova a avut loc pe 8 ianuarie.

Guvernul danez a anunţat că se află în discuţii cu producătorul israelian Elbit pentru dotarea cu o nouă artilerie mobilă, după ce a decis să doneze Ucrainei toate cele 19 tunuri Caesar de fabricaţie franceză, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Agenţia daneză pentru echipamente militare a început negocieri cu fabricantul Elbit Systems pentru livrarea de piese de artilerie ATMOS şi sisteme de lansatoare de rachete PULS în cele mai bune termene”, a informat joi seară Ministerul Apărării.

Materialele ar putea fi livrate chiar în cursul acestui an. „Lansatoarele de rachete completează noile sisteme de artilerie, pentru că nu este posibil, într-o primă fază, să fie livrată suficientă artilerie pentru a răspunde nevoilor operaţionale ale armatei”, a precizat ministerul danez.

Copenhaga comandase 15 tunuri cu rază lungă grupului francez Nexter în 2017, apoi încă patru în 2019, însă livrările au fost întârziate şi numai patru au fost livrate până acum.

Danemarca are nevoie să înlocuiască rapid aceste piese pentru a asigura contribuţia sa la NATO. Viitoarele achiziţii sunt „importante pentru apărarea daneză şi pentru ca Danemarca să fie în măsură să îşi respecte angajamentele faţă de NATO”, a afirmat ministrul apărării, Jakob Ellemann-Jensen, citat în comunicat. „Donaţia către Ucraina lasă un vid de capacitate critic în Apărare”, a subliniat el.

Conform presei daneze, grupul francez Nexter a recomandat guvernului danez să nu schimbe furnizorul, afirmând că poate furniza noi tunuri.

Volodimir Zelenski a fost invitat să să susțină un discurs video în ultima seara a festivalului de muzică de la Sanremo care are loc în perioada 7-11 februarie, însă acest lucru a atras critici din partea partidelor politice în Italia, scrie Agerpres care citează Reuters.

„De la un festival italian de muzică, mă aştept la muzică, nu la altceva”, a reacţionat vicepremierul italian Matteo Salvini. Totuşi, „dacă Zelenski are timp să intre în legătură (video) la festivalul de la Sanremo, este alegerea sa”, a continuat Salvini, lider al partidului de dreapta radicală Liga, adăugând însă că nu ştie „cât de potrivit” este să se amestece divertismentul cu războiul şi moartea.

Opinii asemănătoare au exprimat şi alţi politicieni italieni, mai ales din stânga radicală şi partidul fost anti-sistem Mişcarea 5 Stele, dar şi din formaţiunea pro-europeană de stânga din opoziţie Partidul Democrat (PD). „Zelenski la Sanremo ? Nu!” a reacţionat Gianni Cuperlo, candidat la conducerea PD.

În acest timp, o petiţie online împotriva invitării lui Zelenski la Sanremo şi al cărei text pune războiul din Ucraina pe seama „represiunii brutale” desfăşurate de Kiev împotriva populaţiei rusofone adunase până vineri dimineaţă circa 33.000 de semnături.

Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, este o susţinătoare fermă a Ucrainei şi executivul ei se apropie de încheierea unui acord cu Franţa pentru a furniza Kievului sisteme antiaeriene SAMP/T, chestiune ce provoacă însă fricţiuni în coaliţia sa de dreapta cu Salvini şi cu fostul premier conservator Silvio Berlusconi, care înaintea războiului aveau relaţii bune cu Moscova.

Într-un sondaj publicat de postul RAI, majoritatea italienilor chestionaţi, 52%, s-au opus acestui ajutor militar pentru Ucraina şi numai 38% s-au declarat favorabili.

Autoritatea rusă de reglementare a comunicaţiilor Roskomnadzor a anunţat vineri că a blocat accesul din Rusia la site-urile de internet ale CIA (Agenţia Centrală de Informaţii) şi FBI (Biroul Federal de Investigaţii) din Statele Unite, pe motiv că acestea răspândesc informaţii false, potrivit The Guardian care citează agenția de știri rusească TASS.

Roskomnadzor transmite că site-urile respective au publicat materiale şi informaţii inexacte care au discreditat forţele armate ruse.

Până acum nu a apărut nicio reacție din partea Washingtonului sau din partea ambasadei SUA la Moscova.

Rusia a transformat în infracțiune discreditarea forțelor sale armate, o infracțiune care se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare, în timp ce distribuirea cu bună știință de „informații false” despre armată are o pedeapsă maximă de 15 ani.

De când Rusia a trimis zeci de mii de militari în Ucraina în februarie anul trecut, Roskomnadzor a blocat o serie de instituții media independente, unele site-uri de știri străine și platforme de socializare, inclusiv Facebook, Instagram și Twitter.

Secretarul general al Serviciului European de Acțiune Externă al UE, Stefano Sannino, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă de la Tokyo, că Rusia „a trecut de la un concept de operațiune specială la unul de război împotriva NATO și a Occidentului”, relatează CNN. Înaltul oficial european spune că Moscova a dus conflictul din Ucraina într-o „altă etapă” prin atacurile asupra țintelor civile.

Sannino a vorbit despre recenta decizie a Statelor Unite și Germaniei de a trimite tancuri moderne Ucrainei.

”Această ultimă evoluție în ceea ce privește aprovizionarea armată este doar o evoluție a situației și a modului în care Rusia a început să mute războiul într-o altă etapă”, a spus Stefano Sannino, adăugând că Vladimir Putin a lansat „atacuri nediscriminatorii împotriva civililor și împotriva orașelor”.

Ultimele acțiuni ale UE au ca scop „doar să ofere posibilitatea de a salva vieți și de a le permite ucrainenilor să se apere de aceste atacuri barbare”, a adăugat oficialul european.

Mai multe informații: Rusia „a trecut de la conceptul de operațiune specială la cel de război împotriva NATO și a Occidentului”, spune un oficial UE

Deputatul Mikola Tișcenko a fost exclus din partidul Slujitorul Poporului al președintelui Volodimir Zelenski și din grupul parlamentar al formațiunii, din cauza călătoriei sale în Thailanda, relatează The Kyiv Independent.

Ambasada Ucrainei la Bangkok a anunțat pe 26 ianuarie că Mikola Tișcenko urma să se întâlnească cu comunitatea ucraineană din Thailanda a doua zi. El a scris pe Facebook că se află în Asia într-o călătorie de lucru, iar ”toți oficialii de rang înalt cunosc” acest lucru.

Președintele Parlamentului ucrainean, Ruslan Ștefanciuk, a negat însă că Tișcenko a fost detașat în străinătate, adăugând că nu a semnat niciun ordin în acest sens.

Conform legii marțiale, bărbaților ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani le este interzis să părăsească țara în timpul războiului, cu excepția cazurilor în care obțin permise speciale de la guvern. Unii oficiali de stat și oameni de afaceri ucraineni au abuzat de acest sistem și au ocolit restricțiile, precizează sursa citată.

Pe 23 ianuarie, Consiliul pentru Securitate Națională și Apărare a interzis oficialilor de stat să părăsească Ucraina, cu excepția călătoriilor de afaceri, după ce procurorul general adjunct Oleksii Simoneko a fost surprins, în decembrie, în vacanță, în Spania.

Aceasta nu este prima controversă în care este implicat Mikola Tișcenko. În 2020, în restaurantul său din Kiev au fost încălcate restricțiile anti-COVID-19, localul fiind frecventat de mai mulți politicieni.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a reacționat vineri, la decizia SUA de a desemna gruparea Wagner drept o ”organizație criminală transnațională”, acuzând Washingtonul că ”demonizează” de mulți ani organizația rusească privată de mercenari, relatează CNN.

”Ieri (joi, 26 ianuarie – n.r.) nu a fost prima dată când am auzit astfel de declarații din partea Washingtonului care demonizează Wagner. Acest lucru se întâmplă de mulți ani. Astfel de declarații din partea Washingtonului sunt nefondate. Nu vedem niciodată argumente inteligibile”, a spus Peskov.

Departamentul Trezoreriei SUA a desemnat joi gruparea Wagner, care este puternic implicată în războiul din Ucraina, drept o ”organizație criminală transnațională” și a impus sancțiuni unei rețele transnaționale care o susține.

Sancțiuni au fost impuse și pentru activitățile ilicite ale Wagner din Republica Centrafricană, Departamentul american al Trezoreriei precizând că gruparea ”s-a implicat și a destabilizat țări din Africa, comițând abuzuri pe scară largă privind drepturile omului și extorcând resurse naturale de la populația acestora”.

Rusia încalcă ”principiile fundamentale de protecție a copiilor” în timp de război, oferind copiilor ucraineni pașapoarte rusești și dându-i spre adopție, a declarat într-un interviu pentru Reuters șeful Agenției ONU pentru refugiați (UNHCR), Filippo Grandi, relatează The Guardian.

Într-o declarație făcută la birourile UNHCR din Kiev, Grandi a spus că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut agenției sale să ”facă mai mult” pentru a ajuta copiii din regiunile ocupate care trec prin astfel de situații.

”A le da cetățenie sau a-i face să fie adoptați contravine principiilor fundamentale de protecție a copiilor în situații de război. Este ceva ce se întâmplă în Rusia și nu trebuie să se întâmple”, a adăugat șeful UNHCR.

Grandi a mai precizat că agenția sa nu a putut estima numărul de copii cărora li s-au dat pașapoarte sau au fost dați spre adopție, pentru că accesul în Rusia este extrem de limitat.

”Căutăm să obținem acces tot timpul, iar accesul a fost mai degrabă rar, sporadic și nu neîngrădit, dacă înțelegeți ce vreau să spun”, a explicat oficialul ONU.

”Respingem categoric acuzațiile nefondate potrivit cărora autoritățile rusești răpesc copii”, a declarat în iulie diplomatul rus la ONU, Dmitri Polianski.

Operatorul energetic de stat al Ucrainei, Ukrenergo, a anunțat vineri că atacurile cu rachete rusești de joi au dus provocat ”daune substanțiale” la rețeaua electrică a țării, relatează CNN și Pravda.

”Refacerea rețelei electrice devine mai dificilă și durează mai mult după fiecare atac rusesc”, a precizat compania într-o postare pe Facebook.

”Sistemul energetic încă se recuperează după seria precedentă de atacuri cu rachete inamice, care au provocat daune la unitățile energetice ale centralelor electrice. Ca urmare, producția de energie electrică la centralele electrice în funcțiune nu poate acoperi în totalitate consumul”, adaugă Ukrenergo.

În aceste condiții, vineri, au fost introduse opriri de urgență ale alimentării cu energie electrică în zece regiuni ale Ucrainei. Este vorba despre regiunile Harkov, Donețk, Zaporojie, Kirovograd, Kiev, Cherkasî, Jîtomîr , Volîn, Liov, Rivne.

Forțele armate ale Ucrainei au anunțat vineri că în atacul din ziua precedentă Rusia a lansat 70 de rachete, dintre care 47 au fost interceptate. De asemenea, forțele ruse au efectuat 44 de atacuri aeriene, dintre care 18 folosind drone Shahed-136 de fabricație iraniană, toate aceste drone fiind doborâte, a mai precizat Kievul.

Anterior, premierul ucrainean Denis Șmihal a declarat că principalele ținte ale atacurilor de joi au fost instalațiile energetice ale țării.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri, 27 ianuarie, că președintele american Joe Biden are ”cheia” pentru a încheia războiul din Ucraina, putând îndemna Kievul să se oprească, dar Washingtonul nu a fost dispus până acum să o folosească, relatează Reuters, citat de The Guardian.

„Cheia regimului de la Kiev se află în mare parte în mâinile Washingtonului. Acum vedem că actualul lider de la Casa Albă (…) nu dorește să folosească această cheie. Dimpotrivă, el alege calea de a pompa în continuare arme în Ucraina”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Ministerului Industriei și Comerțului din Rusia a anunțat pe Telegram că regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, a căror anexare a fost anunțată de Vladimir Putin în septembrie, vor trece la ora Moscovei, relatează agenția rusă de presă TASS, citată de The Guardian. Anexarea celor patru regiuni nu este recunoscută de Kiev și de Occident.

”Sincronizarea pas cu pas a legislației rusești continuă după admiterea a patru noi entități. În viitorul apropiat, Republica Populară Donețk, Republica Populară Luhansk, regiunile Zaporojie și Herson vor deveni parte a celui de-al doilea fus orar, în care funcționează ora Moscovei”, anunță ministerul rus.

”Reamintim că, anterior, toate cele patru regiuni trăiau în conformitate cu ora Kievului, UTC + 2 (cu o oră mai puțin decât la Moscova) și UTC + 3 în timpul verii. În prezent, ora Moscovei funcționează de facto în noile regiuni, iar noul proiect de lege stabilește acest lucru”, mai scrie în mesajul citat.

În cele peste 11 luni de la declanșarea invaziei în Ucraina, Rusia a pierdut 124.710 soldați, potrivit datelor publicate vineri, 27 ianuarie, de Statul Major General al forțelor armate ucrainene, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit estimărilor Kievului, printre pierderile suferite de Moscova de la începutul războiului se numără și:

• 3.182 de tancuri
• 6.340 de vehicule blindate de luptă
• 5.001 vehicule și rezervoare de combustibil
• 2.180 de sisteme de artilerie
• 452 de sisteme de rachete cu lansare multiplă
• 221 de sisteme de apărare aeriană
• 292 de avioane
• 283 de elicoptere
• 1.941 de drone
• 18 ambarcațiuni

Polonia va oferi Ucrainei, în viitorul apropiat, 60 de tancuri modernizate, inclusiv modele PT-91 Twardy de fabricație locală, a anunțat șeful biroului prezidențial ucrainean, Andrii Iermak, într-un mesaj pe Telegram, citat de The Kyiv Independent.

Vehiculele grele de luptă vor fi livrate pe lângă cele 14 tancuri Leopard 2, fabricate în Germania, pe care Polonia a promis că le oferă Ucrainei și al căror transfer a fost aprobat de Berlin.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat, într-un interviu pentru postului de televiziune canadian CTV News, că 30 dintre tancuri vor fi modele PT-91 Twardy, iar restul se înțelege că vor fi tancuri T-72 modernizate, construite de sovietici.

Varșovia a mai oferit Kievului tancuri Twardy în iulie 2022. Spre deosebire de alte tancuri occidentale, tancurile poloneze Twardy au avantajul că pot fi transportate mult mai rapid în Ucraina, iar militarii au nevoie de un timp mai scurt de instruire înainte să le folosească.

Budapesta se va opune prin veto oricăror sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei care vizează energia nucleară, a declarat vineri premierul ungar, Viktor Orban, la radioul de stat, citat de The Guardian.

Ucraina a cerut blocului comunitar să impună sancțiuni la adresa companiei de stat ruse pentru energie nucleară, Rosatom. Ungaria, care are o centrală nucleară construită în Rusia pe care intenționează să o extindă împreună cu Rosatom, se opune aceste măsuri.

”Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancțiuni să fie pus în aplicare. Acest lucru iese din discuție”, a spus Viktor Orban, adăugând că eventualele sancțiunile privind energia nucleară ”trebuie, evident, să fie supuse veto-ului”.

Noile sancțiuni, anunțate vineri de Japonia împotriva Rusiei, presupun interzicerea exportului de bunuri strategice cheie și înghețarea activelor a zeci de persoane, relatează CNN.

Măsurile intră în vigoare vineri, 27 ianuarie, și vizează politicieni, personal militar, oameni de afaceri și companii rusești.

Începând din 3 februarie, Japonia va interzice și exporturile de bunuri care ar putea fi folosite pentru a consolida forțele militare ale Moscovei. Vizate sunt 49 de entități din Rusia.

Ministerul japonez al Economiei, Comerțului și Industriei a precizat că aceste bunuri includ echipamente și componente pentru semiconductori, roboți, generatoare, explozibili și vaccinuri.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, care a vizitat Ucraina săptămâna trecută, a declarat că, în timpul atacurilor de joi, observatorii AIEA au raportat explozii puternice în apropierea centralei nucleare Zaporojie, ocupată de ruși, relatează the Guardian.

Grossi a făcut din nou apel la crearea unei zone de securitate în jurul centralei.

”Experții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică prezenți la Centrala Nucleară Zaporojie din Ucraina informează că au avut loc explozii puternice în afara instalației, ceea ce indică activități militare în apropierea sitului situat în prima linie a conflictului în curs de desfășurare din această țară”, transmite AIEA printr-un comunicat, în care îl citează pe șeful instituției.

În replică, Renat Karchaa, un consilier al șefului Rosenergoatom, compania care operează centralele nucleare din Rusia, a declarat că aceste comentarii sunt nefondate și le-a catalogat drept o ”provocare”.

Premierul ucrainean Denis Șmihal a precizat că atacurile de joi au vizat centralele energetice ale țării, iar președintele Volodimir Zelenski a anunțat că echipele de intervenție lucrează în zonele afectate de bombardamente.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut, în discursul său de la finalul zilei de joi, zi în care forțele ruse au lansat 55 de rachete asupra Ucrainei, ca aliații să impună noi sancțiuni la adresa Moscovei și să ofere Kievului mai multe arme, relatează The Guardian.

”Această agresiune rusă poate și ar trebui să fie oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu va înțelege nimic altceva. Arme pe câmpul de luptă. Arme care să ne protejeze cerul. Noi sancțiuni împotriva Rusiei, adică arme politice și economice. Și arme juridice – trebuie să lucrăm și mai mult pentru a înființa un tribunal pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei”, a cerut Volodimir Zelenski.

Cel puțin 11 persoane au murit și alte 11 au fost rănite în urma atacurilor de joi.

Ministerul ucrainean al agriculturii a precizat joi, 26 ianuarie, că ”în medie” două sau trei nave de marfă au părăsit porturile din Marea Neagră în fiecare zi din luna ianuarie, în cadrul Inițiativei pentru Cereale din Marea Neagră, relatează The Kyiv Independent.

”Scăderea este din cauza blocării artificiale a coridorului de cereale de către inspectorii ruși”, a precizat ministerul.

Navele încărcate cu ”doar 2,4 milioane de tone de cereale” au părăsit porturile ucrainene în ianuarie, în scădere față de 4 tone în octombrie.

Nu este prima dată când Ucraina acuză Rusia că blochează în mod deliberat exportul de cereale de pe Marea Neagră. La sfârșitul lunii decembrie, Ministerul ucrainean al infrastructurii a afirmat că unele dintre navele care au plecat din Ucraina în cadrul inițiativei privind cerealele au fost blocate în apele turcești peste o lună, în așteptarea inspecției.

”Acesta este rezultatul acțiunilor intenționate ale delegației ruse din cadrul Centrului Comun de Coordonare care vizează încetinirea procesului de inspecție a navelor”, preciza atunci ministerul.

Potrivit Ministerului Agriculturii, un total de 675 de nave care au transportat 18,4 milioane de tone de cereale au părăsit porturile ucrainene de la Marea Neagră în cadrul inițiativei pentru cereale la Marea Neagră, acord susținut de ONU și semnat în iulie 2022 de Ucraina, Rusia și Turcia pentru a debloca exporturile de cereale.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) se referă, într-un nou raport despre situația din Ucraina, la ”o altercație recentă între finanțatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, și fostul ofițer rus Igor Girkin”, care, precizează think-thank-ul american, ”scoate la iveală un nou domeniu de concurență între grupurile naționaliste rusești pentru influența politică în Rusia”, relatează The Kyiv Independent.

”Pe 25 ianuarie, Girkin l-a acuzat pe Prigojin că a interpretat în mod deliberat greșit criticile sale la adresa aspirațiilor politice și a exploatării spațiului informațional de către Prigojin ca fiind un atac la adresa forțelor Wagner care luptă în Ucraina. (…) De asemenea, Girkin l-a acuzat pe Prigojin că a continuat să angajeze forțele Wagner pentru a sprijini operațiunile din Siria și din țările africane, în loc să își desfășoare mercenarii pentru a câștiga războiul din Ucraina”, scrie în raportul citat.

”Prigojin a replicat că nu are ambiții politice și a declarat că echipa sa a încercat să-l mituiască pe Girkin în încercarea de a reduce la tăcere criticile sale la adresa forțelor Wagner, ceea ce ar fi putut duce la încarcerarea luptătorilor săi pentru activitate mercenară ilegală”, continuă analiza ISW.

Specialiștii americani au evaluat anterior că naționaliștii ruși sunt împărțiți în trei grupuri distincte care urmăresc obiective diferite, criticând în același timp Ministerul rus al Apărării. Printre acestea se numără veteranii ruși, naționaliștii cu propriile forțe private și bloggerii militari ruși.

Girkin reprezintă facțiunea veteranilor, în timp ce Progojin este un naționalist autoproclamat cu acces la o structură militară paralelă.

Două comunități din regiunea Sumî, din nord-estul Ucrainei, au fost atacate pe 26 ianuarie, a anunțat joi seară guvernatorul Dmitri Jivițki, citat de Ukrainska Pravda.

Forțele ruse au bombardat comunitatea Bilopillia de două ori cu ajutorul mortierelor și au tras asupra satului Volfine cu un lansator de grenade. Comunitatea Velikopisarivska a fost, de asemenea, atacată. Nu au fost raportate victime sau distrugeri.

Trupele rusești bombardează în mod regulat așezările din regiunea Sumî situate în apropierea frontierei ruso-ucrainene.

Oficialii ucraineni susțin că Rusia intensifică ostilitățile în partea de sud-est a regiunii Donețk, în jurul orașelor Avdiivka și Vuhledar, informează CNN.

Deși Bahmut rămâne zona în care luptele sunt cele mai crâncene, Avdiivka a devenit aproape la fel de disputată, a afirmat Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk.

„Acum situația este foarte intensă și în Avdiivka”, a spus el.

„Inamicul a bombardat astăzi de mai multe ori localitatea Vuhledar, o persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite, iar în așezarea Ocheretyne au fost ucise două persoane”, a adăugat el. „Cu alte cuvinte, observăm o escaladare de-a lungul întregii linii de front dinspre sud și dinspre nord”, a mai spus guvernatorul regional.

Zona de sud-est a Donețkului este considerată un teritoriu strategic de către Rusia pentru a descuraja o potențială ofensivă a forțelor ucrainene spre Crimeea.

Ucraina spune că Rusia folosește tactici similare cu cele pe care le-a folosit în jurul orașului Bahmut, care este situat mai la nord în regiunea Donețk.

Armatele Moscovei se bazează foarte mult pe artilerie și angajează un număr mare de oameni în ofensive sortite eșecului, a declarat Serhii Cherevatyi, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.

Având ca țintă mai multe așezări, forțele ruse „au efectuat 28 de atacuri într-o singură zi, au tras de 264 de ori, pierzând 141 de oameni (…) și având 165 de răniți, dar nu au reușit să obțină niciun rezultat”, a afirmat Cherevatyi, într-un briefing.

El a precizat că în jurul întregii linii de front din est se dau lupte neîncetat.

„Inamicul încearcă să reușească să străpungă apărarea noastră, în special în direcțiile Bahmut, Avdiivka și Lîman”, a declarat Cherevatyi. „În total, 199 de atacuri și 35 de lupte au avut loc în sectorul Bahmut (joi). Inamicul a tras cu toate tipurile de artilerie și lansatoare de rachete multiple”, a precizat el.

„Cu toate acestea, forțele noastre de apărare nu au permis inamicului să reușească”, a adăugat reprezentantul armatei ucrainene.

Franța nu a luat încă o decizie cu privire la transferul tancurilor principalede luptă Leclerc către Ucraina, a declarat ministrul francez de externe, Catherine Colonna, în timpul vizitei sale de joi de la Odesa, relatează ediția europeană a publicației Ukrainska Pravda, potrivit The Kyiv Independent.

Poziția Franței contrastează cu cea a Marii Britanii, Germaniei și SUA, care au aprobat deja trimiterea tancurilor de luptă principale Challenger, Leopard și, respectiv, Abrams către Ucraina. Spre deosebire de Germania, care și-a mărit ajutorul militar pentru Ucraina sub presiunea aliaților și a presei, guvernul francez nu a fost atât de mult criticat, în ciuda faptului că a adoptat uneori o poziție similară cu cea a Germaniei.

Colonna a mai spus că sistemele suplimentare de apărare antiaeriană rămân o prioritate pentru Ucraina. Ea a adăugat că Franța va „răspunde la această cerere” de furnizare de ajutor în domeniul apărării antiaeriane.

Pe 22 ianuarie, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că nu exclude furnizarea de tancuri de luptă principale Leclerc de producție franceză către Ucraina.

Macron a declarat că o decizie privind trimiterea tancurilor Leclerc va fi luată în zilele și săptămânile următoare, dar ar trebui să fie convenită cu alți aliați, inclusiv cu Germania.

Miercuri, 25 ianuarie, Germania a confirmat că va trimite Ucrainei 14 tancuri Leopard 2, după luni de amânare a acestei decizii, și va permite altor țări să trimită aceste tancuri de fabricație germană Kievului.

În contextul în care forțele ruse fac presiuni în estul Ucrainei, șeful agenției ONU pentru refugiați a declarat pentru agenția de știri AFP că autoritățile de la Kiev și guvernele europene ar trebui să se pregătească pentru un posibil nou val de persoane care vor fugi din calea luptelor, scrie Al Jazeera.

Mai mult, el a spus că, în ciuda ofertelor repetate de ajutor umanitar, Rusia încă nu acordă agenției ONU decât un acces limitat la ucrainenii din zonă.

„Nu pot face previziuni militare, nu aceasta este expertiza mea”, a declarat în capitala Ucrainei Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Filippo Grandi.

„Dar un lucru pe care îl pot spune este că, desigur, orice exacerbare a războiului riscă să provoace noi deplasări, într-un fel sau altul, și trebuie să fim pregătiți pentru asta”, a precizat Grandi.

„Așa cum am văzut peste tot, la Mariupol, la Herson, de fiecare dată când luptele se intensifică, oamenii vor încerca, în mod natural, să caute siguranță”, a spus el, referindu-se la două dintre cele mai aprige bătălii din timpul invaziei ruse din Ucraina, care durează deja de aproape un an.

Departamentul Trezoreriei SUA a desemnat joi gruparea Wagner, o organizație privată de mercenari ruși puternic implicată în războiul din Ucraina, drept organizație criminală transnațională semnificativă și a impus o serie de sancțiuni asupra rețelei transnaționale care o sprijină, informează CNN.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat concomitent o serie de sancțiuni menite să „vizeze o serie de infrastructuri cheie ale grupării Wagner – inclusiv o firmă de aviație folosită de Wagner, o organizație de propagandă a Wagner și companii de fațadă ale Wagner”, potrivit secretarului american de stat, Antony Blinken.

Iată măsurile luate de cele două departamente americane:

Departamentul de Stat a anunțat sancțiuni pentru următoarele persoane:

• Trei persoane pentru rolurile lor ca șefi ai Serviciului Federal Penitenciar al Rusiei, despre care s-a raportat că ar fi facilitat recrutarea de deținuți ruși în cadrul Grupului Wagner.
• Un viceprim-ministru care îndeplinește și funcția de ministru al Industriei și Comerțului.
• Președintele Comisiei electorale din regiunea Rostov.
• O rețea legată de un oligarh rus deja inclus pe lista sancțiunilor.
• Un finanțator al președintelui rus Vladimir Putin.

Departamentul de Stat a anunțat, de asemenea, că va lua măsuri pentru a impune restricții de viză „pentru 531 de membri ai armatei Federației Ruse” asociați cu asaltul asupra Ucrainei.

Departamentul Trezoreriei a anunțat sancțiuni pentru următoarele persoane:

• O serie de persoane și companii legate de complexul industrial de apărare al Moscovei.
• Aliați ai lui Putin și membri ai familiilor acestora.
• Două persoane implicate în încercările Rusiei de a anexa părți ale Ucrainei.

Casa Albă a anunțat încă de săptămâna trecută că va desemna Grupul Wagner drept organizație criminală transnațională semnificativă și că va impune sancțiuni împotriva organizației conduse de Evgheni Progojin.

Mai multe detalii: SUA desemnează grupul de mercenari Wagner drept „organizație criminală transnațională semnificativă

Cel puțin 11 persoane au fost ucise și alte 11 au fost rănite pe teritoriul ucrainean în urma celor mai recente atacuri cu rachete rusești, a anunțat joi serviciul de stat pentru situații de urgență din Ucraina, potrivit CNN.

Într-o declarație, purtătorul de cuvânt al serviciului, Oleksandr Khorunzhyi, a oferit următoarele detalii suplimentare:

• 35 de clădiri au fost avariate;
• Două incendii au izbucnit;
• 100 de salvatori intervin în urma atacurilor;
• Rachetele au provocat pagube în 11 regiuni din Ucraina.

„Cele mai multe dintre pagubele provocate locuințelor sunt în regiunea Kiev”, a adăugat el. „Am conectat 88 de generatoare de energie electrică pentru a furniza energie electrică unor facilități sociale, cum ar fi spitale etc.”, a precizat reprezentantul serviciului de stat pentru situații de urgență din Ucraina.