Război în Ucraina, ziua 341 | Ucraina anunţă că va investi 545 de milioane de dolari în drone

SUA au exclus trimiterea de avioane de luptă F-16 în Ucraina, a declarat Joe Biden, relatează Sky News.

Reacţia a venit după ce șeful biroului prezidențial al Ucrainei, Andrii Yermak, a declarat că Polonia a dat „semnale pozitive” că ar putea fi dispusă să trimită avioanele.

Oficialii ucraineni și-au intensificat apelurile pentru ca aliații occidentali să le trimită avioane de luptă pentru a-i ajuta în lupta împotriva forțelor ruse.

Anterior, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că țara sa nu a exclus trimiterea avioanelor în Ucraina, dar a adăugat că ar trebui îndeplinite anumite condiții înainte de a se putea face acest demers.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, întrebat luni la Haga despre ipoteza de a trimite avioane de vânătoare Ucrainei pentru a ajuta la combaterea invaziei ruse, a răspuns prudent că „nimic nu este interzis în principiu”, relatează agenţia France Presse, preluată de Agerpres.

Macron a menţionat „criterii”, înaintea adoptării oricărei decizii, precum faptul că o „cerere” trebuie să fie „formulată” de Ucraina, ca aceasta „să nu ducă la escaladare” şi „să nu fie de natură să atingă pământul rusesc, ci să ajute într-adevăr efortul de rezistenţă” şi ca ea „să nu diminueze capacitatea armatei franceze”.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

„Prin definiţie, nimic nu este exclus”, a spus Macron, subliniind totodată că ucrainenii „nu fac astăzi această cerere”.

Or, „în baza acestor trei criterii noi vom continua să analizăm livrările de echipamente militare de la caz la caz”, a adăugat el, după ce indicase aceleaşi criterii pentru eventuala trimitere a tancurilor Leclerc.

„În funcţie de cererile care sunt formulate şi nu în funcţie de zvonuri care circulă” sunt luate deciziile, a mai subliniat şeful statului francez, precizând că ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, este aşteptat marţi la Paris pentru întrevederi cu omologul Sebastien Lecornu.

Premierul olandez Mark Rutte a subliniat la rândul său că „nu există tabu, dar că ar fi un mare pas” înainte dacă avioane de vânătoare sunt livrate Kievului.

Nici Ţările de Jos nu au primit pentru moment vreo cerere din partea Kievului în acest sens, a spus el, fiind de acord cu criteriile formulate de omologul său francez.

După mai multe săptămâni de ezitări, Berlinul a decis miercuri să trimită în Ucraina 14 tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană şi să permită altor ţări europene să furnizeze blindate similare Kievului.

Dar Germania nu va trimite avioane de luptă în Ucraina, a afirmat cancelarul german Olaf Scholz duminică.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la aliați pentru punerea în aplicare „la timp” a „deciziilor puternice”.

„Nu este timp pentru reflecții continue, trebuie să luăm decizii”, a declarat Zelensky. „Problema cheie este eficiența”.

„Deciziile au fost bune, dar este crucial ca deciziile puternice să fie luate la timp. Este foarte important pentru noi să reacționăm rapid”, a spus el, în timp ce vorbea alături de premierul danez Mette Frederiksen, relatează CNN.

Zelenski a mai spus că Ucraina a împărtășit „toate informațiile pe care le obținem” cu partenerii. „Nu pot exista secrete”.

El a mulțumit Danemarcei pentru donația de obuziere Caesar și a spus că este încrezător că ofensiva Rusiei nu va avea un rezultat pozitiv. „Sunt încrezător în armata noastră. Cred că îi vom opri treptat [pe ruși], ne vom lupta cu ei și ne vom pregăti propria noastră contraofensivă mare.”

În ultimele 24 de ore, forțele ucrainene au lovit trei puncte de control rusești, patru concentrări de trupe și două depozite de muniție, a declarat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 30 ianuarie, potrivit The Kyiv Independent.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

Statul Major General a mai spus că Moscova continuă să desfășoare ofensive spre Lîman, Bahmut și Avdiivka în regiunea Donețk.

Forțele ruse au lansat patru atacuri cu rachete în ultimele 24 de ore și 10 atacuri cu MLRS asupra infrastructurii civile din orașul Ochakiv, regiunea Mikolaiv, potrivit armatei ucrainene.

Spre Zaporojie și Herson, Rusia a tras cu artileria asupra a peste 40 de așezări, a precizat armata.

Armata 1 de tancuri a Gărzii, o forță de elită a Rusiei, a fost învinsă de două ori lângă Cernihiv și apoi lângă Harkov, dar și-a refăcut efectivele și pare aproape de un nou asalt în Luhansk, scrie Forbes. Experții cred însă că eficiența ei va fi limitată.

Armata rusă a început să își repoziționeze forțele grele înainte de o ofensivă de iarnă anticipată de experți în regiunea Luhansk, din estul Ucrainei. Aceste forțe includ elemente ale Armatei 1 de tancuri a Gărzii, care a petrecut luni de zile în Belarus, reconstruindu-și efectivele după ce a fost aproape distrusă de brigăzile ucrainene în timpul a două operațiuni majore anterioare.

Ofensiva din Luhansk ar oferi acestui corp-cheie al armatei ruse a treia șansă pentru a-și dovedi valoarea în Ucraina. Sau, scrie Forbes, ar putea oferi forțelor ucrainene o a treia șansă pentru a-l distruge. Detalii despre pregătirile Rusiei au fost oferite de experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank american.

Mai multe detalii: Zdrobită de două ori de ucraineni, o armată de tancuri a Rusiei se pregătește să atace din nou

Rusia se grăbeşte să lanseze o nouă ofensivă în Ucraina, încercând să profite de această „fereastră de oportunitate” creată înainte ca Kievul să primească tancurile grele care i-au fost promise recent de către aliaţii săi occidentali, a declarat luni comandantul-şef al forţelor armate din Letonia, Valdemaras Rupys, citat de agenţia de presă ucraineană Unian, informează Agerpres.

„Rusia a trecut la un război total, implicând întreaga populaţie în mobilizare şi plasându-şi economia ‘pe picior de război’. În condiţiile unei astfel de confruntări, logistica şi asigurarea tehnico-materială sunt cheia”, a afirmat general-locotenentul Valdemaras Rupys, care susţine că, „în etapa actuală, Rusia are suficiente resurse pentru operaţiuni de luptă, iar NATO trebuie să asigure asistenţă Ucrainei într-un război de această natură”.

„Acum chiar şi un orb poate să vadă că ei (ruşii) se pregătesc pentru un nou val de ofensivă. Şi, probabil, s-ar putea opri sau schimba intenţia doar dacă vor vedea că Ucraina are suficiente echipamente, muniţii, arme şi personal instruit”, consideră comandantul forţelor letone într-un interviu acordat agenţiei de presă ucrainene Guildhall.

Dacă războiul va dura mai mult timp, totul va depinde de resurse, a subliniat generalul leton. „Trebuie să ţinem cont de faptul că Rusia are toate condiţiile pentru a-şi dota propria armată cu muniţie, tancuri, vehicule de luptă, iar ei pot lupta având şi suficientă aviaţie”, argumentează el.

Potrivit lui, livrările de vehicule blindate grele vor juca un rol important în desfăşurarea războiului.

„Ruşii înţeleg că dacă nu trec la ofensivă acum, la sfârşitul primăverii va fi prea târziu. În cadrul NATO, la nivelul celor 30 de comandanţi-şefi din ţările aliate există un consens. Războiul vostru este războiul nostru, trebuie să sprijinim Ucraina prin toate mijloacele disponibile”, a spus Rupys.

Duminică, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) aprecia că principalul obstacol în calea lansării unei contraofensive ucrainene a fost şi rămâne ezitarea Occidentului de a trece pe scară largă forţele armate ucrainene la armament de tip occidental.

Analiştii ISW apreciază că pregătirile pentru livrarea tancurilor ar fi trebuit să înceapă încă din vară. După eliberarea Hersonului, războiul s-a transformat în lupte poziţionale, foarte avantajoase pentru Moscova, pentru a mobiliza şi antrena noi forţe. Acum, iniţiativa pe câmpul de luptă este de partea Rusiei, afirmă ei, potrivit Unian.

Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că nu vede niciun indiciu ca Vladimir Putin să fi renunţat la obiectivele sale şi prevede că Rusia va încerca din nou să obţină controlul asupra Ucrainei, potrivit agenţiilor de presă internaţionale.

„Nu vedem niciun semn că preşedintele Putin şi autorităţile de la Moscova se pregătesc pentru pace. Vedem contrariul. Vedem că se pregătesc pentru un nou război, că mobilizează mai mulţi soldaţi, mai mult de 200.000, poate chiar mai mulţi”, a spus Stoltenberg într-o declaraţie făcută în cursul unei vizite în Coreea de Sud, potrivit biroului de presă al NATO.

În cazul în care Rusia ar obține rachete balistice iraniene pentru a le folosi în războiul său din Ucraina, forțele aeriene ucrainene au avertizat că nu au mijloacele necesare pentru a se apăra împotriva lor, transmite CNN.

„Rusia este în continuare dispusă să primească UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) și rachete Fateh și Zolfaghar din Iran. Acestea sunt rachete balistice. Nu avem mijloace pentru a le învinge”, a declarat luni Iurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene, la televiziunea ucraineană.

„Rusia are rachete de tip Kinzhal care lovesc pe traiectorie balistică”, a declarat luni Ihnat. „Au rachete Kh-22 care lovesc pe traiectorie balistică și au rachete S-300 și S-400 care lovesc pe traiectorie balistică. Acestea sunt provocări și amenințări cu care ne confruntăm în acest moment”.

Ihnat a declarat că, pentru a „învinge amenințările balistice”, Ucraina are nevoie de sisteme de apărare aeriană precum Patriot PAC-3 american de ultimă generație și SAMP/T (Sol-Air Moyenne Portée/Terrestre) de fabricație franceză

SUA nu au anunțat detalii despre sistemul de apărare aeriană Patriot pe care intenționează să îl furnizeze Ucrainei. Soldații ucraineni urmau să înceapă, la începutul acestei luni, antrenamentul cu sistemul de rachete Patriot.

În noiembrie, Iranul se pregătea să trimită încă aproximativ 1.000 de arme, inclusiv rachete balistice cu rază scurtă de acțiune sol-sol și mai multe drone de atac, pentru ca Rusia să le folosească în războiul din Ucraina, au declarat atunci pentru CNN oficiali occidentali care monitorizează îndeaproape programul de armament al Iranului.

Guvernul iranian a recunoscut în noiembrie că a trimis un număr limitat de drone Rusiei în lunile de dinaintea începerii invaziei sale în Ucraina, dar a negat că a furnizat echipamente militare pentru a fi folosite în războiul din Ucraina.

Norvegia intenţionează să trimită tancuri Leopard 2 Ucrainei „cât mai curând posibil”, a declarat luni pentru France Presse ministrul norvegian al apărării, sugerând că aceste livrări ar putea avea loc la sfârşitul lunii martie, informează Agerpres.

Săptămâna trecută, ţara scandinavă şi-a anunţat intenţia de a furniza Kievului un număr neprecizat de tancuri Leopard 2. În total 36 de tancuri de acest tip sunt în serviciu în cadrul armatei terestre norvegiene.

„Nu am stabilit încă numărul”, a declarat luni pentru AFP ministrul apărări, Bjorn Arild Gram. „Este important ca acest lucru să fie coordonat îndeaproape cu partenerii, astfel încât să fie o donaţie care să facă diferenţa pentru Ucraina”, a adăugat el.

„Vrem ca acest lucru să se întâmple cât mai curând posibil, desigur. Este o nevoie urgentă”, a mai spus el în timpul unei vizite la un sit de asamblare a rachetelor antiaeriene NASAMS de concepţie americano-norvegiană, la Kongsberg, în sud-estul Norvegiei.

Referindu-se la un efort concertat între aliaţi, Gram a amintit că Germania a menţionat că livrările sale de tancuri Leopard 2 către Ucraina vor fi efectuate până „la sfârşitul lunii martie”. Săptămâna trecută, ministrul german al apărării Boris Pistorius a declarat că are în vedere „sfârşitul lunii martie, începutul lui aprilie” pentru livrarea de tancuri, din care Berlinul intenţionează să doneze 14 exemplare.

Ministrul norvegian a făcut referire la timpul necesar pentru a obţine undă verde pentru livrări, pentru pregătirea unităţilor ucrainene în utilizarea acestei maşini de luptă blindate, precum şi la aspecte logistice.

„Este o operaţiune destul de mare, dar ne dorim să meargă cât mai repede posibil”, a insistat el.

Câteva alte ţări occidentale şi-au exprimat intenţia de a furniza rapid tancuri grele Ucrainei, precum Marea Britanie, care vrea să livreze 14 tancuri Challenger 2 până la sfârşitul lunii martie.

Aproximativ 30% din teritoriul Ucrainei este acoperit de mine și explozibili, iar dacă nu se reușește eliminarea acestora ar putea declanșa un „efect de domino” în Europa și Africa, a declarat Lesia Vasilenko, deputat în parlamentul ucrainean, potrivit Sky News.

Într-un discurs ținut în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lesia Vasilenko a declarat că dispozitivele sunt acum răspândite pe suprafețe de terenuri agricole și păduri, precum și în orașe și sate.

„Zonele recent dezocupate sunt cele care prezintă cele mai mari riscuri pentru mijloacele de trai ale oamenilor”, a spus ea.

„Bărbați, femei și mai ales copii sunt internați în fiecare zi cu răni provocate de explozibili”.

Ea a adăugat că problema deminării Ucrainei este acum o problemă globală, iar dacă nu se achiziționează echipamente și nu se instruiește personalul, câmpurile nu vor fi pregătite pentru ca fermierii să-și planteze culturile în primăvară.

„Acest lucru va duce la un efect de domino al unor probleme masive, care se vor extinde mult dincolo de teritoriul Ucrainei, mult dincolo de teritoriul Europei, ci până în Africa și în Orientul Mijlociu și se vor întoarce în Europa”, a spus Vasilenko.

„Aceste probleme sunt foametea, migrația în masă și tot ceea ce decurge de aici”.

A powerful speech of the Member of the Permanent delegation to the Parliamentary Assembly of the Council of Europe, Member of the Political committee, substitute of the member of the Legal and Human Rights Committee, rapporteur on conflict prevention in Europe Lesia Vasylenko. pic.twitter.com/XuhPEqt8fM

— Verkhovna Rada of Ukraine – Ukrainian Parliament (@ua_parliament) January 30, 2023

Crimeea, peninsula de la Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, nu va mai face niciodată parte din Ucraina, a declarat luni, 30 ianuarie, președintele croat Zoran Milanovic, într-o serie de noi declarații în care a detaliat obiecția sa față de trimiterea de sprijin militar Kievului din partea Zagrebului, informează Reuters.

Un critic vocal al politicii occidentale în Ucraina, Milanovic a declarat că nu dorește ca țara sa, cel mai nou stat membru al UE, să se confrunte cu ceea ce el a numit „consecințe potențial dezastruoase” din cauza războiului din Ucraina, care durează deja de 11 luni.

Ceea ce face Occidentul în legătură cu Ucraina „este profund imoral, deoarece nu există nicio soluție (la război, n.r.)”, le-a spus Milanovic reporterilor în timpul unei vizite la cazărmile militare din orașul Petrinja, din estul țării, referindu-se la sprijinul militar acordat Kievului de către țările din Vest.

Mai multe detalii: Zoran Milanovic: Crimeea nu va mai face niciodată parte din Ucraina. Președintele croat se poziționează încă o dată împotriva Occidentului

Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat luni că tancurile donate Ucrainei vor ajunge pe linia frontului înainte de începutul verii, relatează The Guardian și Sky News.

Întrebat în parlamentul de la Londra când vor fi trimise pe câmpul de luptă cele 14 tancuri Challenger 2 pe care Marea Britanie a fost de acord să le furnizeze Ucrainei, Wallace a răspuns: „Va fi la începutul verii sau în luna mai – va fi probabil spre perioada Paștelui”.

El a adăugat că din motive de securitate nu a putut să prezinte calendarul de pregătire a forțelor ucrainene pentru utilizarea tancurilor britanice.

Pregătirea va începe cu instrucțiuni privind funcționarea vehiculelor individuale înainte de a trece la modul de luptă în formație, a adăugat ministrul britanic.

Săptămâna trecută, Marea Britanie a precizat că planul său este ca tancurile Challenger 2 să ajungă în Ucraina până la sfârșitul lunii martie.

Şefa guvernului danez, Mette Frederksen, a promis luni sprijinul cabinetului său pentru reconstrucţia sudului Ucrainei, cu ocazia unei vizite la Mikolaiv, unde s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agențiile EFE şi Reuters, preluate de Agerpres.

Rareori lideri străini care vizitează Ucraina se deplasează într-o regiune aproape de frontul de luptă, notează Reuters.

O înregistrare video postată online de biroul lui Zelenski îl arată pe preşedintele ucrainean salutând-o pe Mette Frederiksen printr-o strângere de mână pe o stradă înzăpezită, înainte de a intra într-un spital unde s-au întâlnit cu soldaţi răniţi în lupte.

„Este important ca soldaţii noştri să urmeze nu doar o reabilitare fizică, ci şi una psihologică”, a menţionat preşedintele ucrainean, într-un mesaj postat pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Cu acest prilej, Zelenski i-a mulţumit şefei executivului de la Copenhaga pentru asistenţa oferită de Danemarca, al cărei minister al apărării a declarat la începutul acestei luni că va dona Ucrainei 19 tunuri Caesar de fabricaţie franceză.

Zelenski şi Frederiksen s-au întâlnit, de asemenea, cu autorităţi locale şi au fost informaţi la faţa locului despre distrugerile provocate de rachetele şi dronele lansate de Rusia.

„Am examinat situaţia infrastructurii energetice din regiune”, a anunțat liderul ucrainean, pe contul său Telegram. „Regiunea rezistă în mod eroic la toate atacurile teroriştilor (forţele ruse, n.r.). În timpul vizitei, am avut o reuniune cu privire la situaţia actuală din regiune”, a scris el.

„Am discutat despre situaţia operativă din sudul Ucrainei, despre consecinţele atacurilor Rusiei cu rachete şi drone”, a indicat Zelenski, adăugând că discuţiile au vizat starea infrastructurii energetice din regiune şi redresarea pe termen lung a regiunii.

Cei doi lideri au vizitat apoi portul comercial Nikolaev, unde au văzut cisterne de stocare a petrolului lovite de rachete şi drone lansate de forţele ruse şi un punct de încălzire dotat cu o unitate de purificare şi distribuţie a apei în cadrul unui proiect implementat cu asistenţă daneză.

Prim-ministrul danez a reiterat angajamentul deja exprimat în vară privind reconstrucţia acestui oraş-port din sudul Ucrainei, lovit în mod repetat de bombardamentele ruseşti de la începutul invaziei.

Franța și Australia au convenit să coopereze pentru a fabrica obuze care vor fi trimise Ucrainei, a anunțat ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, potrivit Sky News.

Cele două țări vor colabora pentru a fabrica „câteva mii” de obuze de 155 milimetri care să ajute armata ucraineană în lupta împotriva forțelor ruse, a precizat oficialul guvernamental francez.

Lecornu a făcut acest anunț după ce s-a întâlnit cu omologul său australian, Richard Marles.

Întâlnirea marchează primele discuții la nivel înalt între cele două părți de când Australia a renunțat, în urmă cu doi ani, la un acord de apărare cu Parisul în favoarea unui acord cu Marea Britanie și SUA – care este cunoscut acum sub numele de AUKUS.

Ucraina intenționează să cheltuiască 20 de miliarde de grivne ucrainene (aproximativ 545 de milioane de dolari) pentru a cumpăra drone – sau vehicule aeriene fără pilot (UAV) – în acest an, a anunțat luni ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, potrivit CNN și Reuters.

„Dezvoltarea pieței ucrainene de UAV-uri este unul dintre domeniile cheie de interes pentru Ministerul Apărării”, a transmis Oleksiy Reznikov, într-un scurt comunicat pe pagina sa de Facebook.

„În urma consultărilor cu Statul Major General și a testelor/perioadelor de probă, Ministerul Apărării a încheiat șaisprezece contracte cu producătorii autohtoni de UAV-uri”, a precizat ministrul ucrainean.

„Vom crește achizițiile de UAV-uri pentru Forțele de Apărare în 2023 și intenționăm să cheltuim aproximativ 20 de miliarde (de grivne, n.r.) pentru UAV-uri”, a adăugat Reznikov.

Anunțul ministrului vine în contextul în care Ucraina continuă să se confrunte cu valuri de atacuri cu rachete și drone rusești și a reînnoit apelurile adresate Occidentului pentru a primi avioane moderne de luptă și sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune.

Doi miniștri din cabinetul de la Kiev urmează să fie remaniați în viitorul apropiat, relatează luni Ukrainska Pravda, citând surse anonime.

Potrivit publicației ucrainene, ministrul Tineretului și Sportului, Vadym Gutzeit, și ministrul Industriilor Strategice, Pavlo Riabikin, ar urma să fie demiși.

Sursele Ukrainska Pravda susțin că Riabikin ar urma să fie înlocuit pentru că va fi numit ambasador al Ucrainei în China.

Gutzeit și-ar putea pierde postul din cauza desființării Ministerului Tineretului și Sportului. Instituția ar urma să fie comasată cu Ministerul Culturii și Politicii Informaționale.

Informațiile publicate de Ukrainska Pravda vin la scurt timp după ce o serie de oficiali au fost demiși în cadrul celei mai mari remanieri guvernamentale efectuate în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei și până în prezent.

Coreea de Nord furnizează rachete Rusiei pentru războiul acesteia împotriva Ucrainei, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei întâlniri cu ministrul sud-coreean de externe Park Jin, la Seul, scrie The Kyiv Independent.

Toamna trecută, serviciile secrete americane au susținut că Rusia cumpăra rachete și obuze de artilerie din Coreea de Nord pentru a le folosi în Ucraina. Potrivit oficialilor americani, Coreea de Nord încerca să ascundă transporturile de muniție făcând să pară că acestea erau trimise în Orientul Mijlociu sau Africa de Nord, potrivit serviciilor americane de informații citate de CNN.

Stoltenberg a confirmat, de asemenea, relatările anterioare ale presei potrivit cărora Coreea de Nord ar fi livrat arme grupului de mercenari Wagner, controlat de statul rus, „alimentând și mai mult războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.

Atât Moscova, cât și Phenianul au negat acuzațiile.

Coreea de Nord ar fi fabricat, de asemenea, uniforme de iarnă pentru soldații ruși care luptă împotriva Ucrainei, scria Radio Free Asia pe 8 noiembrie anul trecut, citând surse anonime.

Ucrainenii au fost îndemnaţi luni să îşi schimbe vechile becuri incandescente cu becuri LED mai eficiente din punct de vedere energetic, conform unei scheme lansate pentru a răspunde la criza energetică provocată de atacurile rușilor, informează Reuters.

Lansând un program susţinut de Uniune Europeană şi destinat înlocuirii a 50 de milioane de becuri incandescente, ministrul ucrainean al Economiei, Yulia Svyrydenko, a anunţat că toate persoanele adulte vor putea să schimbe câte cinci becuri incandescente pentru un bec LED la oficiile poştale. Obiectivul este ca, peste câteva luni, deficitul energetic provocat de atacurile ruseşti asupra infrastructurii de electricitate să fie redus cu un sfert.

„Ucraina luptă atât pe frontul militar cât şi pe frontul economic şi cel energetic. Este un pas important să reducem presiunea asupra sistemului energetic ucrainean”, a precizat Yulia Svyrydenko, în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit Agerpres.

Un bec LED consumă de opt ori mai puţină electricitate decât vechile becuri incandescente, a subliniat oficialul ucrainean. Economisirea energiei este vitală pentru a-i ajuta pe ucraineni să treacă de prima iarnă de după invazia rusească.

Oficialii de la Kiev estimează că aproximativ 40% din sistemul energetic ucrainean a fost afectat, iar unele centrale electrice sunt în teritoriul care a fost ocupat de forţele ruse.

Lynne Tracy, noua ambasadoare a Statelor Unite ale Americii în Rusia, a fost huiduită luni, 30 ianuarie, de un grup de persoane care scandau sloganuri antiamericane, în timp ce intra în sediul Ministerului rus de Externe de la Moscova pentru a-și prezenta acreditările diplomatice, informează Reuters.

Protestatarii țineau în mâini pancarte pe care erau scrise mesaje critice la adresa Washingtonului, pe una dintre acestea putând fi citite cuvintele: „Tancurile voastre ucid civili”.

Protestele în Rusia – în special pe teme legate de războiul din Ucraina – sunt complet interzise, dacă nu au sprijinul autorităților.

Mai multe detalii: Noua ambasadoare a SUA în Rusia, Lynne Tracy, huiduită la Moscova de protestatarii pro-Kremlin: „Tancurile voastre ucid civili”

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că furnizarea de noi arme Ucrainei de către Occident nu va duce decât la o „escaladare semnificativă” a conflictului, scrie The Guardian.

Kievul „cere din ce în ce mai multe arme”, a declarat Peskov într-o conferință de presă, după ce ministrul adjunct de externe ucrainean, Andriy Melnyk, a solicitat Germaniei să trimită țării sale un submarin.

Hi guys, I know Im gonna get a new shit storm, but I have another creative idea. Germany (ThyssenKrupp) produces one of the worlds best submarines HDW Class 212A. The Bundeswehr has 6 such U-boats. Why not to send one to Ukraine? Then well kick 🇷🇺fleet out of the Black Sea💪 pic.twitter.com/qy75sRVZ76

— Andrij Melnyk (@MelnykAndrij) January 28, 2023

Peskov a susținut că țările occidentale „încurajează aceste cereri și își declară disponibilitatea de a furniza astfel de arme”.

„Este o situație fără ieșire: duce la o escaladare semnificativă, duce la o implicare din ce în ce mai mare și mai directă a țărilor NATO în conflict – dar nu are potențialul de a schimba cursul evenimentelor și nu o va face”, a adăugat reprezentantul președinției ruse.

Ministerul de Externe chinez a încercat să dea vina pe Statele Unite ale Americii pentru invazia Rusiei din Ucraina, susținând că Washingtonul a creat condiţiile care au condus la război, informează agenția germană de știri DPA, citată de Agerpres. În același timp, Beijingul a condamnat livrările de arme ale Washingtonului, acuzând că acestea duc la escaladarea conflictului.

„SUA sunt cele care au declanşat criza din Ucraina şi sunt cel mai mare factor care o alimentează şi au continuat să vândă arme grele şi de asalt Ucrainei, ceea ce nu a făcut decât să prelungească şi să intensifice conflictul”, a declarat luni, 30 ianuarie, Mao Ning, purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez al Afacerilor Externe, într-o conferință de presă.

Mai multe detalii: China acuză oficial SUA că sunt de vină pentru războiul din Ucraina

Rusia a anunţat luni că vrea să ducă relaţiile cu China la „un nou nivel” şi că aşteaptă cu nerăbdare convorbirile faţă în faţă cu conducerea de la Beijing, în contextul în care un ziar rus a anunţat că şeful diplomaţiei chineze va efectua o vizită la Moscova în luna februarie, scrie Agerpres citând Reuters.

„Suntem convinşi că potenţialul pentru cooperarea bilaterală ruso-chineză este departe de a fi epuizat”, a anunţat Ministerul de Externe de la Moscova.

Rusia intenţionează să-şi atingă ţinta de a aduce schimburile comerciale dintre cele două ţări la nivelul de 200 de miliarde de dolari înainte de momentul în care acest lucru era planificat şi să-şi „aprofundeze semnificativ” legăturile cu Beijingul.

Aprofundarea „fără limite” a parteneriatului dintre superputerea în creştere China şi Rusia plină de resurse naturale este privită de Occident cu o anumită îngrijorare, deşi este neclar cât de profund este acest parteneriat, notează Reuters.

China s-a abţinut să condamne ofensiva Rusiei asupra Ucrainei sau să o numească „invazie”, în linie cu retorica Kremlinului, care numeşte războiul pe care l-a declanşat „operaţiune militară specială”. După ce Occidentul a impus cele mai severe sancţiuni din istoria modernă împotriva Moscovei din cauza războiului din Ucraina, preşedintele Vladimir Putin susţine că Rusia se întoarce spre Asia, şi China în special, după secole în care s-a uitat spre Vest ca un model pentru creştere economică şi tehnologie.

Comentariile Ministerului de Externe rus au venit la scurt timp după ce ziarul rus Vedomosti a relatat că diplomatul şef al Chinei Wang Yi va efectua o vizită la Moscova în luna februarie. Potrivit publicației ruse, Wang ar putea avea o întrevedere cu Putin în timpul şederii sale. Scopul vizitei în Rusia a lui Wang Yi este neclar, dar ar putea avea legătură cu pregătirea unei viitoare vizite în Rusia a preşedintelui chinez Xi Jinping.

Polonia este pregătită să furnizeze Ucrainei avioane de luptă F-16, solicitate de mult timp, în coordonare cu NATO, a declarat luni șeful biroului prezidențial al Ucrainei, Andrii Yermak. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat reporterilor că transferul oricărui avion către Ucraina ar putea avea loc numai în acord cu țările NATO și că Polonia „va acționa în deplină coordonare” cu aliații săi, scrie The Kyiv Independent.

Publicația poloneză Dziennik Gazeta Prawna a relatat pe 25 ianuarie, citând surse din guvernul țării, că Polonia a livrat „un anumit număr” de avioane MiG-29 Ucrainei în primăvara anului trecut pe post de „piese de schimb”.

Guvernul olandez ar analiza, de asemenea, posibilitatea de a furniza Ucrainei avioane de luptă F-16 dacă Kievul va solicita acest lucru, a scris, pe 20 ianuarie, NL Times, citându-l pe ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra.

În cadrul discursului său de la reuniunea Ramstein-8 din Germania, președintele Volodimir Zelenski a cerut partenerilor occidentali să ofere Ucrainei rachete cu rază de acțiune mai lungă și avioane de luptă F-16. Până acum, aliații Ucrainei au fost reticenți în a furniza aceste avioane de luptă de fabricație occidentală.

Luptele „constante” din interiorul și din jurul orașului Bahmut din estul Ucrainei au fost „un iad viu”, în contextul în care ce forțele ruse încearcă să preia controlul asupra autostrăzii Kostiantynivka-Bahmut, a declarat un comandant ucrainean într-un interviu acordat luni televiziunii ucrainene, potrivit CNN.

„Pentru că timp de cinci sau șase luni, în apropiere de Bahmut a fost un iad viu. Inamicul atacă în mod constant. Și putem observa mai multe, în timp ce se schimbă vremea, care, de altfel, are un mare impact asupra capacității de luptă, moralului și condițiilor de trai ale fiecărui soldat”, a declarat Volodymyr Nazarenko, comandantul adjunct al batalionului „Svoboda” din Brigada a 4-a de reacție rapidă a Gărzii Naționale a Ucrainei.

El a declarat că nu poate spune cu certitudine dacă forțele ruse desfășoară o ofensivă pe scară largă și dacă tacticile lor s-au schimbat, dar că se pare că luptătorii Wagner au fost acum înlocuiți de parașutiștii ruși.

Nazarenko a continuat spunând că luptătorii ucraineni „fac o treabă incredibilă” și sunt „adevărați eroi”.

„Inamicul încearcă să preia controlul asupra autostrăzii Kostiantynivka-Bahmut. Nu reușesc să facă acest lucru. Luptătorii noștri fac tot ce pot: Forțele armate și Garda Națională fac o treabă incredibilă; sunt adevărați eroi. Iar inamicul suferă pierderi uriașe, uriașe”, a susținut el.

CNN notează că nu a reușit să verifice în mod independent afirmațiile privind pierderile rușilor.

„Ceea ce vedem este că unitatea Wagner este aproape complet distrusă. Ei (luptătorii grupului Wagner, n.r.) au fost înlocuiți acum de parașutiști, care, de asemenea, suferă pierderi aproape în fiecare zi, nu numai în ceea ce privește efectivele, ci și în ceea ce privește vehiculele blindate”, a adăugat Nazarenko.

Actualele condiții meteorologice, marcate de vânt puternic, le-ar putea limita în viitorul apropiat rușilor posibilitatea de a mai utiliza dronele kamikaze pentru a ataca Ucraina, a declarat luni Natalia Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a Comandamentului Operațional de Sud, potrivit The Kyiv Independent.

Conform acesteia, este puțin probabil ca Rusia să poată folosi dronele pe timp de zi din cauza rafalelor de vânt de acum. Cu toate acestea, pe timp de noapte, când vântul se mai domolește, dronele pot fi totuși folosite eficient, a precizat Humeniuk.

Forțele ruse au lansat recent, pe timp de noapte sau dimineața devreme, atacuri cu drone asupra Ucrainei.

Humeniuk a adăugat că Rusia a dezvoltat o tactică prin care mai întâi trimite un val de drone ieftine Shahed, de fabricație iraniană, pentru a detecta locațiile sistemelor de apărare antiaeriană ale Ucrainei și pentru a epuiza forțele aeriene, iar apoi lansează rachete.

Humeniuk a precizat că eficiența apărării antiaeriene a Ucrainei a crescut la 75-80% în contracararea atacurilor masive cu rachete ale Rusiei.

Din octombrie anul trecut, Rusia a lansat mai mult de 10 lovituri masive împotriva infrastructurii critice a Ucrainei, folosind zeci de rachete și drone în același timp. Aceste atacuri au ucis zeci de civili și au afectat grav sistemul energetic al Ucrainei, provocând întreruperi ale alimentării cu energie electrică, căldură și apă în întreaga țară și obligând autoritățile să impună pene de curent.

În cel mai atac masiv împotriva Ucrainei, efectuat pe 26 ianuarie, Rusia a lansat 55 de rachete, dintre care 47 au fost doborâte, potrivit generalului Valeri Zalujnîi, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene.

Rusia a mutat forţe suplimentare şi echipament în regiunea Kursk de la graniţa cu Ucraina pentru a proteja frontiera şi a asigura securitatea, a anunțat luni guvernatorul regional Roman Starovoit, potrivit agenţiei de Interfax, preluată de Reuters.

Autorităţile locale susţin că regiunea a fost lovită repetat de obuze ucrainene după declanşarea războiului din Ucraina, în urmă cu aproape un an.

Unele dintre trupele ruse au intrat în Ucraina din regiunea Kursk, deşi zonele din nord-estul ţării pe care acestea le-au ocupat au fost recucerite între timp de forţele Kievului.

Starovoit a declarat la o întâlnire a administraţiei regionale că un contingent solid format din personal al forţelor armate, gărzi de frontieră şi angajaţi ai agenţiilor statului a fost înfiinţat la Kursk, dar că „este necesar să se furnizeze sprijin complet pentru primirea, desfăşurarea şi instalarea unor forţe suplimentare”, potrivit Agerpres.

Kievul a avertizat în mod repetat că Rusia ar putea face o nouă încercare de a ocupa părţi din nord-estul Ucrainei, atrăgând atenţia asupra activităţii militare comune în creştere în Belarus, stat aliat cu Rusia şi punctul de plecare în februarie a uneia dintre direcţiile de invazie, la circa 200 de kilometri de provincia Kursk.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit luni cu premierul danez Mette Frederiksen în orașul Mikolaiv din sudul Ucrainei, potrivit unei înregistrări video publicate de pe canalul său de Instagram, relatează CNN.

Împreună, cei doi oficiali i-au vizitat într-un spital pe soldații ucraineni răniți, iar Zelenski a înmânat distincții personalului medical militar.

Vizita a avut luni, în sudul țării, unde președintele ucrainean s-a întâlnit cu comandamentul trupelor din Herson și reprezentanții locali din regiune, a anunțat biroul președintelui într-un comunicat, scrie CNN.

Zelenski „a avut o întâlnire cu conducerea regiunii și a centrului regional, comandamentul grupării operaționale de trupe Herson și șefii agențiilor de aplicare a legii și de securitate din regiunea Mikolaiv”, a transmis biroul său.

„Participanții au discutat despre situația operațiunilor din sudul Ucrainei și despre consecințele atacurilor Rusiei cu rachete și drone”.

Zelenski și oficialii locali au discutat, de asemenea, „starea actuală a infrastructurii energetice din regiunie“, mijloacele de protecție a acesteia și ritmul redresării sale”, potrivit declarației” și despre modul în care aceasta poate fi protejată și redresată.

Atât forțele ucrainene, cât și cele rusești revendică lovituri asupra Vuhledar, în regiunea Donețk, în timp ce luptele intense pentru controlul orașului strategic din estul Ucrainei continuă luni, notează CNN.

Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a declarat luni că unitățile sale care apără linia de contact de lângă Vuhledar „ i-au «întâmpinat» recent pe ocupanți și au transformat șederea lor temporară pe pământul nostru într-un iad viu”, provocând pierderi grele.

CNN nu a putut verifica în mod independent aceste afirmații.

Ministerul rus al Apărării a declarat, de asemenea, luni că forțele ruse au făcut progrese în zonă.

„Unitățile grupului de forță «Est», continuând ofensiva cu succes, au luat poziții mai avantajoase și au incendiat unitățile Brigăzii 1 de Tancuri din Forțele Armate ale Ucrainei din apropierea localității Vuhledar din Republica Populară Donețk”, a spus ministerul.

Tot luni, liderul Republicii Populare Donețk (RPD) a declarat presei de stat ruse că forțele Moscovei și-au stabilit o prezență în partea de est a orașului Vuhledar.

În discursul său de duminică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că situația din zonă este „foarte dură”, deoarece „Bahmut, Vuhledar și alte zone din regiunea Donețk sunt atacate constant de Rusia”.

Vuhledar este un centru logistic important, iar cucerirea acestuia ar ajuta la întreruperea aprovizionării armatei ucrainene și ar permite forțelor ruse și separatiste să lanseze atacuri asupra armatei ucrainene în mai multe direcții, potrivit oficialilor separatiști din RDP.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că nu are în vedere trimiterea de avioane de luptă în Ucraina, potrivit CNN.

„Nu se pune deloc problema trimiterii avioanelor de luptă”, a spus el într-un interviu pentru ziarul german Tagesspiegel duminică.

Scholz a avertizat împotriva intrării „într-o competiție constantă de ane depăși unii pe ceilalți când vine vorba de armament”.

Declarația vine după ce liderii Statelor Unite și Germaniei au anunțat fiecare, miercuri, că vor trimite tancuri în Ucraina.

Cancelarul german a spus duminică că Berlinul nu va trimite trupe terestre în Ucraina, adăugând că dezbaterile privind livrările de arme „nu ar trebui să se desfășoare din motive de politică internă”.

„Este important pentru mine acum ca toți cei care și-au anunțat intenția de a furniza tancuri de luptă Ucrainei să o facă”, a spus Scholz.

Deficitul de energie este cauzat de atacurile rusești cu rachete, asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a anunțat luni compania energetică națională, într-un comunicat, potrivit CNN.

„Rețeaua electrică încă se recuperează de la seria anterioară de atacuri cu rachete care au deteriorat centralele electrice. Ca urmare, producția de energie electrică la centralele în funcțiune nu poate acoperi în totalitate consumul”, a spus Ukrenergo.

Compania a spus că rețeaua electrică a suferit 13 atacuri cu rachete și 15 cu drone, care au cauzat daune semnificative instalațiilor rețelei de înaltă tensiune și centralelor electrice.

„Toate companiile regionale de distribuție a energiei au fost anunțtate cu privire la limitele de consum valabile pe tot parcursul zilei. Ca reamintire, fiecare companie regională de distribuție a energiei întocmește programe de întrerupere planificate pe ore pentru a se asigura că consumul regiunii este în limita aprobată”, a transmis Ukrenergo.

Restaurarea infrastructurii energetice deteriorate în timpul atacului masiv din 26 ianuarie continuă, a mai spus compania.

Suspilne, postul de stat al Ucrainei, afirmă că numărul răniților în Herson a crescut la zece, peste noapte, în urma atacului cu rahete de duminică, potrivit The Guardian.

„În dimineața zilei de 30 ianuarie, numărul persoanelor rănite în urma bombardamentelor de ieri ale trupelor ruse a crescut la zece, transmite consiliul orașului.”, a relatat postul de televiziune.

Trei persoane au murit și alte 10 au fost rănite după bombardamentele rusești asupra orașului Herson.

Administrația militară regională Herson a transmis pe Telegram că forțele ruse au bombardat un spital, o școală, o stație de autobuz, un oficiu poștal, o bancă și clădiri rezidențiale.

Alertele aeriene din regiunile de sud ale Ucrainei par să se fi terminat după doar 16 minute. Postul de stat Suspilne raportează că situația a revenit la normal în Herson, Odesa și Dnipropetrovsk, potrivit The Guardian.

Alerta a fost declanșată luni dimineață în mai multe dintre regiunile de sud ale Ucrainei, inclusiv Odesa, Nikolaiev, Herson și Dnipropetrovsk.

Astfel de alarme aeriene sunt declanșate frecvent în Ucraina, însă nu înseamnă neapărat că sunt în desfășurare atacuri cu rachete ruseși.

Chiar și așa, locuitorii sunt îndemnați să se adăpostească.

Compania Fores a anunțat că va oferi cinci milioane de ruble (aproximativ 72.000 de dolari) în numerar primilor soldați care vor distruge sau captura în Ucraina tancuri de producție occidentală, după ce Kremlinul a promis că forțele ruse vor distruge orice blindat occidental trimis Kievului, informează Reuters.

Fores, o companie rusă cu sediul în Urali care produce hidroizolante pentru industria energetică, oferă plăți în numerar militarilor ruși care „capturează sau distrug” tancurile Leopard 2, de fabricație germană, sau blindatele Abrams, de fabricație americană.

Compania a anunțat că va plăti cinci milioane de ruble primului soldat rus care va distruge unul dintre tancurile occidentale și apoi câte 500.000 de ruble (7.200 de dolari) pentru reușitele ulterioare.

Tancurile Leopard 2 și Abrams nu au fost încă expediate Kievului și ar putea dura câteva luni până când va ajunge cea mai mare parte a livrărilor promise.

Premierul ucrainean Denîs Șmîhal a declarat pentru site-ul Politico că dorește ca țara să adere la Uniunea Europeană în termen de doi ani. Este un calendar strâns pe care UE îl va găsi probabil prea ambițios, notează The Guardian.

„Avem un plan foarte ambițios de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani. Așa că ne așteptăm ca în acest an, în 2023, să putem avea deja această etapă prealabilă a negocierilor.”, a declarat acesta.

Șmîhal a abordat problema corupției din Ucraina, care a fost o preocupare cheie pentru UE. El a insistat că guvernul Zelenski ia în serios corupția.

„Avem o abordare cu toleranță zero față de corupție”, a spus el, subliniind „viteza fulger“cu care oficialii au fost înlăturați luna aceasta.

„Din păcate, corupția nu s-a născut ieri, dar suntem siguri că vom dezrădăcina corupția”, a spus el, spunând deschis că aceasta este cheia pentru aderarea Ucrainei la UE.

Comisarii UE vor călători la Kiev în cursul acestei săptămâni pentru un summit cu președintele Ucrainei.

Liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), Denis Pushilin, a declarat că forțele pro-ruse continuă să facă progrese în Vuhleda, potrivit Tass, citată de The Guardian.

„Unitățile noastre continuă să avanseze în direcția Vugledar. Acum putem spune că unități din partea de est a Vuhledar s-au stabilit și se lucrează și în vecinătate.”, îl citează agenția de stat rusă Tass.

Tass continuă să raporteze că „Pushilin a clarificat că era prea devreme pentru a face predicții cu privire la preluarea controlului asupra Vuhledar, deoarece inamicul nu primise un ordin de retragere și a avut timp să capete un punct de sprijin în oraș”.

De cealaltă parte, Pavlo Kyrylenko, guvernatorul ucrainean al regiunii Donețk, a vorbit și el despre situația din regiune, și în special de Vuhledar. În briefing-ul său zilnic de pe Telegram.

„Nimeni nu a fost rănit pe direcția Volnovaha”, unde se trage, însă „pe direcția Donețk, Kurakhove a fost bombardat de cinci ori – cinci locuințe au fost avariate. (În ultima zi) Rușii au ucis un locuitor al regiunii Donețk și au mai rănit unul.

O alertă aeriană a fost declarată în mai multe dintre regiunile de sud ale Ucrainei, inclusiv Odesa, Nikolaiev, Herson și Dnipropetrovsk.

Astfel de alarme aeriene sunt declanșate frecvent în Ucraina, însă nu înseamnă neapărat că sunt în desfășurare atacuri cu rachete ruseși.

Chiar și așa, locuitorii sunt îndemnați să se adăpostească.

Vyacheslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod din Rusia, a scris pe Telegram că bombardamentele au loc în Bezliudovka, care se află peste graniță de nordul regiunii Harkov din Ucraina, scrie CNN.

„Potrivit datelor preliminare, există două victime – bărbați cu răni cauzate de schije și șoul obuzelor. La fața locului s-au deplasat servicii medicale și operaționale.”, a scris acesta pe Telegram.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, susține că Ucraina „trage de timp” în negocierile pentru crearea unei zone de siguranță în jurul centralei nucleare Zaporojie, potrivit CNN.

„Procesul de negociere nu este ușor. Am înaintat propunerile noastre lui Rafael Grossi, directorul general al (Agenției Internaționale pentru Energie Atomică). Din câte știm, Kievul nu a oferit încă un răspuns clar inițiativei șefului AIEA. După cum arată, pur și simplu trage de timp”, a declarat Riabkov într-un interviu acordat agenției de știri de stat ruse RIA Novosti.

Încă din toamna anului trecut, Grossi a reiterat urgența creării unei zone de siguranță în jurul centralei nucleare din sud-estul Ucrainei, care se află sub controlul forțelor ruse din martie anul trecut.

Ucraina a acuzat în mod repetat forțele ruse că depozitează armament greu în interiorul complexului și îl folosește ca acoperire pentru a lansa atacuri, știind că forțele de la Kiev nu pot întoarce focul fără a risca să lovească unul dintre reactoarele centralei.

Potrivit RIA, Riabkov a acuzat Kievul că dă „impresia că folosește această centrală pentru șantaj nuclear” și a susținut că AIEA nu are dreptul de a interveni în securitatea sa.

Autoritățile ruse mențin deschisă opțiunea unei alte runde de recrutări în cadrul inițiativei de „mobilizare parțială”, potrivit informațiilor britanice, notează The Guardian.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 30 January 2023

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/vyFi04elmi

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/YuoAMeW7LQ

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) January 30, 2023

În ultimul său raport zilnic, Ministerul Apărării din Regatul Unit a spus că conducerea rusă „foarte probabil continuă să caute modalități de a satisface numărul mare de personal necesar pentru a asigura resursele oricărei viitoare ofensive majore în Ucraina, minimizând în același timp disidența internă”.

Serghei Riabkov a exclus discuțiile cu Ucraina sau aliații săi occidentali, potrivit rapoartelor presei locale, având în vedere decizia SUA de a furniza tancuri Ucrainei, scrie The Guardian.

Riabkov i-a numit pe aliații Ucrainei „maeștrii săi păpușari”, potrivit agenției de stat Ria, care-l citează pe ministrul adjunct de externe.

Riabkov a spus că nimeni din vest nu a venit cu inițiative serioase pentru rezolvarea crizei ucrainene.

Oficialul rus a adăugat că ar fi necesari „pași mici” pentru ca Moscova și SUA să se apropie de un acord pe probleme bilaterale.

„Sperăm că tactica pașilor mici ne va permite să ajungem la soluții reciproc acceptabile cu privire la cele mai importante probleme ale agendei bilaterale”, a spus Riabkov pentru Ria.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Coreei de Sud să sporească sprijinul militar pentru Ucraina, sugerându-i să-și reconsidere politica de a nu trimite arme în țările aflate în conflict, potrivit CNN.

Vorbind luni la Institutul Chey pentru Studii Avansate din Seul, Stoltenberg a mulțumit Coreei de Sud pentru ajutorul neletal acordat Ucrainei, dar a îndemnat țara să facă mai mult, adăugând că există o „necesitate urgentă” de muniție.

„Îndemn Republica Coreea să continue și să intensifice problema specifică a sprijinului militar”, a spus el.

„La finalul zilei, este o decizie pe care trebuie să o luați, dar voi spune că mai mulți aliați NATO care au avut această politică, de a nu exporta niciodată arme în țările aflate într-un conflict, au schimbat această politică acum.”, a adăugat acesta.

În întâlnirile cu înalți oficiali sud-coreeni, Stoltenberg a susținut că evenimentele din Europa și America de Nord sunt interconectate cu alte regiuni și că alianța dorește să ajute la gestionarea amenințărilor globale prin creșterea parteneriatelor în Asia.

Coreea de Sud a semnat acorduri majore care furnizează sute de tancuri, avioane și alte arme către Polonia, membru NATO, de la începutul războiului, dar președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a spus că legea țării sale împotriva furnizării de arme țărilor aflate în conflicte face furnizarea de arme către Ucraina dificilă.

O femeie în vârstă a fost ucisă și alte trei persoane au fost rănite după ce o rachetă a lovit duminică o clădire rezidențială din centrul orașului Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, au declarat oficiali ucraineni pe Telegram, potrivit CNN.

Oleh Syniehubov, șeful administrației militare din Harkov, a scris pe Telegram că clădirea din districtul Kyivskyi al orașului a fost lovită de o rachetă cu rază lungă de acțiune S-300 din era sovietică.

Three people were injured and one killed as a result of the #Russian strike on a residential building in #Kharkiv, reports the regional military administration. pic.twitter.com/nHjNKENK9T

— NEXTA (@nexta_tv) January 30, 2023

„Trei dintre victime au suferit răni uşoare. Din păcate, o femeie în vârstă a fost ucisă”, a spus Synehubov.

Clădirea a fost parțial distrusă, iar locatarii au fost evacuați, a spus Synehubov, adăugând că serviciile de urgență sunt la fața locului.

Statul Major a transmis duminică că armata rusă a condus o ofensivă în regiunea Donețk către așezările Liman, Bahmut, Avdiivka și Novopavlivka, transmite Kyiv Independent.

În alte direcții, rușii încearcă să dețină poziții și să apere teritoriile ocupate, potrivit raportului.

Pe parcursul zilei de duminică, Rusia a bombardat Ucraina de 24 de ori cu mai multe sisteme de lansare de rachete, inclusiv în localități din apropierea liniei frontului, rănind și ucigând civili.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus duminică seară, în mesajul adresat națiunii, că Rusia încearcă să prelungească războiul, iar Ucraina ar trebui să accelereze aprovizionarea cu arme, potrivit Pravda.

„Facem totul pentru a ne asigura că apărarea noastră depășește capacitățile de asalt ale ocupanților. Și este foarte important să menținem dinamica sprijinului de apărare din partea partenerilor noștri. Viteza de aprovizionare a fost și va fi unul dintre factorii cheie în acest război”, a spus Zelenski.

„Rusia speră să prelungească războiul, să ne epuizeze forțele. Așa că trebuie să refacem din timp arma noastră. Trebuie să grăbim evenimentele, să grăbim aprovizionarea și deschiderea de noi opțiuni de armament necesare pentru Ucraina”, a adăugat liderul ucrainean.

Rușii evacuează oamenii din localitățile din prima linie, fără să le ofere alte locuințe în regiunea ocupată Luhansk, a declarat Serhii Haidai, șeful administrației militare a regiunii Luhansk, la televiziunea ucraineană, citat de Pravda.

„Ocupanții evacuează deja oamenii din așezările din prima linie: Kreminna, Rubijne. Îi duc undeva fără să le oferelocuințe noi; pur și simplu îi dau afară. Închid intrările și ieșirile din oraș”, a spus oficialul.

„Le este frică că cineva din localnici va ajuta Forțele Armate ale Ucrainei, le va oferi informații despre locațiile personalului, muniția și grupurile de echipamente. Măsurile punitive, represive sunt întărite”, a adăugat Haidai.

Teritoriul ucrainean este „contaminat” cu mine explozive, iar multe dintre orașele recent eliberate rămân foarte periculoase la mult timp după ce rușii au fost alungați, relatează Sky News.

Peste 40% din teritoriul Ucrainei este minat, iar specialiștii și militarii ucraineni descoperă constant capcane de toate felurile, dar și explozive antitanc pe punctul de a fi detonați la atingere. Kateryna Templeton, de la Mines Advisory Group (MAG), un ONG care e specializat în activități de dezamorsare a minelor și de prevenire a accidentelor cu explozibili de acest tip, spune că această „contaminare este masivă”.

Mai multe detalii: Peste 40% din teritoriul Ucrainei este minat. „Problema este uriașă. Orice vă vine în minte putem găsi în Ucraina”

Patru persoane au murit și alte cinci au fost rănite după ce forțele ucrainene au bombardat un pod din districtul Melitopol, regiunea Zaporojie, au anunțat duminică autoritățile susținute de Rusia, citate de The Guardian.

Liderul administraţiei proruse din Zaporojie, Evgheni Baliţki, a acuzat Ucraina că a comis „o lovitură cu lansatoare de rachete multiple Himars împotriva unui pod feroviar” aflat în lucru în momentul respectiv. Patru lucrători au fost ucişi şi cinci răniţi, a menţionat acesta, pe Telegram.

Ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat pentru CBC că, după aprovizionarea cu tancuri moderne din Occident, Ucraina speră acum să primească avioane militare care ar putea înclina balanța războiului, potrivit Kyiv Independent.

Reznikov a spus că „lista lui de dorințe către Moș Crăciun” are „avioane de luptă, avioane și, probabil, rachete pentru a lovi depozitele de combustibil ale rușilor, depozitele de muniție și pe comandanții acestora”.

Occidentul a refuzat până acum să furnizeze avioane militare Ucrainei. Cu toate acestea, Reznikov a spus că și alte echipamente militare și arme inițial refuzate într-un final au fost trimise Ucrainei.

„Pentru mine, tot ceea ce este imposibil astăzi (va fi) posibil mâine”, a spus Reznikov, referindu-se la aprovizionarea cu avioane de luptă.

Trei persoane au murit și alte cinci au fost rănite după bombardamentele rusești asupra orașului Herson, au anunțat autoritățile locale, citate de The Guardian.

Administrația militară regională Herson a transmis pe Telegram că forțele ruse au bombardat un spital, o școală, o stație de autobuz, un oficiu poștal, o bancă și clădiri rezidențiale.

În urma atacului, au rezultat opt ​​victime: trei morți și cinci răniți.

Urmărește-ne pe Google News