LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 342 | Atac asupra unei zone civile din Bahmut, oraș devenit ”o ruină totală”

Ucraina se pregătește pentru o escaladare majoră din partea Rusiei – posibil chiar în următoarele două-trei săptămâni, a declarat Oleksii Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare a Ucrainei, citat de Sky News.

Acesta a precizat că cele mai grele lupte urmează să vină și a spus că următoarele câteva luni vor fi cruciale pentru cursul războiului.

El a îndemnat aliații occidentali să trimită mai multe arme, inclusiv avioanele Typhoon ale Royal Air Force din Marea Britanie și avioane de luptă de la alți parteneri.

„Rusia se pregătește pentru o escaladare maximă”, a declarat Danilov. El nu a exclus posibilitatea ca președintele Vladimir Putin să încerce un alt atac dinspre nord, sud și est, așa cum s-a întâmplat la 24 februarie 2022 – poate chiar să coincidă cu aniversarea.

„Înțelegem că totul este pe masă… Pot spune că nu excludem niciun scenariu în următoarele două-trei săptămâni.”

El a spus că armata ucraineană se pregătește pentru toate posibilitățile și că de data aceasta are un sprijin semnificativ mai mare din partea partenerilor occidentali, precum Marea Britanie, decât în urmă cu 12 luni.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Danilov a declarat că se așteaptă ca aproximativ jumătate din cei peste 320.000 de soldați mobilizați de Rusia în septembrie anul trecut să fie implicați în cel de-al doilea val.

Ucraina a protestat marţi pe lângă ambasadorul Ungariei cu privire la comentariile „dispreţuitoare” făcute de premierul ungar Viktor Orban şi le-a cerut autorităţilor de la Budapesta să înceteze ceea ce a numit „retorica anti-ucraineană”, informează Agerpres, care preia Reuters.

Ambasadorul Istvan Ijdjarto a fost convocat de Ministerul de Externe ucrainean după ce purtătorul de cuvânt al ministerului, Oleg Nikolenko, a scris pe Facebook că Orban le-a spus jurnaliştilor că Ucraina este „ţara nimănui” şi a comparat-o cu Afganistanul.

Istvan Ijdjarto a primit „un protest puternic în legatură cu recentele declaraţii denigratoare ale premierului Ungariei Viktor Orban’, a indicat ministerul.

„S-a subliniat faptul că retorica anti-ucraineană, care se aude de la conducerea ungară de o lungă perioadă de timp, este absolut inacceptabilă şi provoacă daune serioase relaţiilor ungaro-ucrainene”, a precizat sursa citată.

„Părţii ungare i s-a cerut să înceteze această tendinţă negativă pentru a evita consecinţe ireparabile pentru relaţiile dintre cele două ţări”, a adăugat ministerul.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

Orban a declarat vineri că Ungaria se va opune oricăror sancţiuni UE împotriva Rusiei care afectează sectorul energiei nucleare. Ungaria are o centrală nucleară construită de Rusia pe care intenţionează să o extindă.

Premierul ucrainean Denis Şmigal a confirmat marţi că un summit Ucraina-Uniunea Europeană va avea loc vineri, la Kiev, la o zi după „consultările interguvernamentale” dintre Kiev şi Comisia Europeană care vor avea loc „pentru prima data în istoria noastră”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Faptul că acest summit are loc la Kiev este un semnal puternic adresat atât partenerilor noştri, cât şi duşmanilor noştri”, a declarat premierul Şmigal în cadrul unei reuniuni a guvernului, afirmând că „aşteaptă de la summit o evaluare intermediară pozitivă a eforturilor noastre pentru integrarea europeană”.

Acestea sunt „două evenimente extrem de importante privind integrarea europeană a Ucrainei”, a insistat el.

Discuţiile de joi şi summitul de vineri urmează să permită „Europei să creadă în victoria Ucrainei”, în acelaşi timp „susţinând acţiunea noastră rapidă către aderarea la UE”, a insistat Denis Şmigal.

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

„Pentru inamici: acesta este un semnal al inutilităţii eforturilor lor de a semăna discordie în coaliţia care sprijină Ucraina şi de a anula integrarea noastră euro-atlantică”, a susţinut el, în timp ce Rusia a justificat în parte invadarea Ucrainei prin riscul, conform acesteia, reprezentat de o posibilă apropiere între Kiev şi NATO.

Potrivit premierul ucrainean, „dorim să creăm o foaie de parcurs detaliată cu privire la modul de parcurge calea integrării europene cât mai curând posibil”. El a citat în special accesul la piaţa economică europeană ca fiind „fundamental important” pentru Kiev, în timp ce economia ucraineană s-a prăbuşit de un an.

Armata rusă a bombardat instalațiile energetice ale Ucrainei în mod regulat, de luni de zile, încercând astfel să dezactiveze sistemele care furnizează oamenilor căldură și electricitate. În ciuda așteptărilor Moscovei însă, Ucraina pare să fi făcut față, până acum, acestor atacuri. Iar sistemul energetic continuă să funcționeze, chiar dacă la o capacitate limitată, relatează publicația independentă rusă Meduza și televiziunea canadiană CBC.

În ultimele patru luni, sistemul energetic al Ucrainei a fost lovit de 13 atacuri cu rachete și 15 atacuri cu drone. Rapoartele zilnice ale Ukrenergo (operatorul de stat ucrainean) privind consecințele atacurilor, opririle programate și de urgență, reparațiile și negocierile pentru ajutor internațional seamănă cu rapoartele de pe câmpul de luptă. Cea mai importantă sarcină pe acest „front” este menținerea echilibrului în sistemul energetic, scrie Meduza.

Una dintre principalele probleme este că, de la începutul războiului, Ucraina și-a pierdut o mare parte din capacitatea de producție, unele centrale electrice fiind situate în zonele ocupate de ruși sau periculos de aproape de liniile de front. Alte centrale au fost pur și simplu distruse sau deteriorate. Dar problemele nu țin doar de deficitul de producție.

Dacă atacurile distrug secțiuni ale rețelei de distribuție, atunci sistemul nu mai poate livra energie către unii locuitori. Din aceste motive, autoritățile trebuie să limiteze frecvent consumul de energie, prin întreruperi planificate sau de urgență, timp de câteva ore. Penele de curent neplanificate nu apar doar în timpul atacurilor, ci și atunci când se depășește limita de consum, de exemplu, în orele de vârf. Apoi, de multe ori, companiile energetice nu reușesc să respecte calendarele anunțate în prealabil.

Mai multe detalii: Generatoare, iurte și întreruperi constante de curent: cum a rezistat Ucraina tentativei Rusiei de a o arunca în întuneric

Trupele din Polonia se pregătesc să primească soldați ucraineni, pentru ca aceștia să fie instruiți cum să folosească tancurile Leopard 2, informează Sky News.

Polonia se numără printre țările care trimit Ucrainei vehiculele de luptă fabricate în Germania, care ar trebui să ajungă în țară în trei luni.

Trupele poloneze vor antrena probabil luptătorii la Swietoszow – unul dintre cele trei centre de antrenament din Europa, deși oficialii nu au confirmat acest lucru.

Antrenamentul pe Leopard 2 durează de obicei aproximativ 10 săptămâni, dar acesta ar putea fi redus la cinci, au declarat instructori pentru Reuters.

„Dacă intensificăm antrenamentul, putem antrena un întreg echipaj în cinci săptămâni”, a declarat maiorul Maciej Banaszynski, comandantul centrului de antrenament Leopard din Polonia.

Ministrul rus de externe rus Serghei Lavrov a declarat marţi că omologul său american Antony Blinken i-a transmis un mesaj în care cere Rusiei să-şi retragă trupele din Ucraina şi să oprească campania miliară, transmite agenția rusă de presă TASS.

Mesajul i-a fost transmis prin intermediul ministrului egiptean de externe Sameh Shukri, care s-a întâlnit marţi cu Lavrov la Moscova, după ce luni a avut o întâlnire cu Blinken la Cairo. „Domnul ministru (n.r. Sameh Shukri), răspunzând mai devreme unei întrebări, a spus că a transmis un anumit mesaj de la secretarul de stat Blinken, care a fost recent în vizită la Cairo. Confirm”, a spus Lavrov, într-o conferință de presă.

„Am auzit din nou că Rusia trebuie să înceteze, că trebuie să plece, apoi totul va fi în regulă. Rusia este pregătită să asculte orice propunere serioasă menită să rezolve situaţia actuală în contextul său mai larg”, a adăugat Lavrov. În același timp, Lavrov a remarcat că există ceva ce „Blinken nu a transmis”.

Mai multe detalii: Lavrov confirmă că a primit un mesaj despre Ucraina din partea SUA, prin intermediul şefului diplomaţiei egiptene. Ce i s-a cerut

Grecia nu va furniza tancuri Leopard Ucrainei din cauza tensiunilor cu Turcia, a declarat marţi prim-ministrul elen Kyriakos Mitsotakis, în cursul unei vizite în Japonia, au relatat televiziunea de stat elenă ERT şi media din Japonia, preluate de DPA, informează Agerpres.

„Nu vom trimite (tancuri) Leopard-2 din simplul motiv că ele sunt absolut necesare pentru strategia noastră de apărare”, a spus Mitsotakis.

Relaţiile dintre Grecia şi Turcia traversează o fază foarte tensionată din cauza disputei legate de drepturile de suveranitate în estul Mediteranei.

Grecia are în dotare mai multe tancuri Leopard decât orice altă ţară din Europa: în jur de 350 Leopard-2 şi 500 Leopard-1.

Cu toate acestea, guvernul de la Atena nu este interesat să renunţe ele, simţându-se ameninţat de statul vecin Turcia, aliat în cadrul NATO, adaugă DPA.

„Forțele armate ucrainene trebuie să primească toate tipurile de arme de care au nevoie pentru a apăra și a restabili integritatea teritorială a țării noastre”, a declarat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, în cadrul unui briefing, potrivit CNN.

Kuleba a declarat că Ucraina are nevoie de avioane de luptă și de rachete cu rază lungă de acțiune nu pentru a escalada, ci mai degrabă pentru a acționa ca un mijloc de descurajare și apărare împotriva războiului continuu al Rusiei în Ucraina.

„Partenerii noștri sunt conștienți de tipurile de arme de care avem nevoie – în primul rând, avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune care pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 300 km. Acestea nu sunt arme de escaladare, ci mai degrabă arme de apărare și descurajare împotriva agresorului. Negociem în mod activ pentru a debloca toate aceste soluții. I-am instruit pe toți diplomații noștri din capitalele cheie să facă din acest lucru o prioritate”, a continuat Kuleba.

Mihailo Podoliak, un consilier al președintelui Volodimir Zelenski, a cerut, de asemenea, mai multe arme.

Podoliak a transmis că unii reprezentanți ai UE „consideră că Ucraina nu ar trebui să primească arme, deoarece războiul se va extinde în Europa”. „Războiul este deja în centrul Europei”, a continuat acesta.

De asemenea, el a avertizat că, dacă Ucraina nu primește arme, războiul se va extinde în UE, deoarece Rusia „nu va opri expansiunea”.

Some EU states representatives believe 🇺🇦 shouldnt be given weapons as the war will spread to Europe. But
1.War is already in the center of Europe & RF kills people in the most anti-human way.
2.If 🇺🇦 doesnt get weapons war will spread to the EU as RF wont stop the expansion.

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) January 31, 2023

Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a declarat că țara sa este „deja pregătită” să ofere mai mult ajutor Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei, informează The Guardian.

În timpul unei vizite de stat în Zimbabwe, un aliat al Rusiei, Lukașenko a subliniat că Rusia nu are nevoie de „niciun ajutor” în acest moment. „În cazul în care frații noștri ruși au nevoie de ajutor, suntem întotdeauna pregătiți să oferim acest ajutor”, a adăugat acesta.

El nu a precizat ce ar presupune acest ajutor.

Lukașenko, un aliat apropiat al omologului său rus Vladimir Putin, a vizitat țara din sudul Africii pentru a consolida legăturile economice și politice dintre Belarus și Zimbabwe.

Statele Unite vor anunța probabil „în curând” un nou pachet de asistență de securitate pentru Ucraina, potrivit purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Olivia Dalton, transmite CNN.

„Mă aștept ca în curând să avem de anunțat mai multă asistență de securitate”, a declarat Dalton reporterilor la bordul Air Force One.

Întrebată dacă SUA vor trimite avioane F16 în Ucraina, Dalton a reiterat comentariile președintelui Joe Biden de luni și a subliniat ajutorul de miliarde de dolari acordat până acum.

Biden a răspuns „nu” atunci când a fost întrebat luni de un reporter dacă va trimite avioane în Ucraina.

Dalton a subliniat, de asemenea, că Statele Unite rămân în „contact regulat” cu oficialii ucraineni în legătură cu nevoile lor.

Până la 19 ianuarie, Statele Unite au alocat Ucrainei 26,7 miliarde de dolari ca ajutor de securitate de la începutul războiului.

Kirilo Budanov, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, este o adevărată țintă în mișcare, generalul ucrainean fiind vizat de mai multe tentative de asasinat în ultimii ani, informează The Washington Post.

„În 2019, o bombă a fost plasată sub mașina lui, dar a detonat mai repede. Au fost cel puțin 10 tentative de asasinat asupra sa”, a precizat un apropiat al lui Budanov, citat de The Washington Post. Șeful serviciilor secrete din Ucraina rămâne o țintă pentru Kremlin, deoarece Moscova îi consideră vinovați pentru explozia de pe podul din Crimeea, din octombrie 2022, pe agenții conduși de Kirilo Budanov, relatează Ukrainska Pravda.

În prezent, Budanov locuiește în biroul său, duce un stil de viață prudent și apare rar în public. În această locație se găsesc arme ascunse, gloanțe pe birou și se aude tot timpul muzică clasică. Evoluția rapidă a lui Budanov, care a devenit unul dintre cei mai tineri generali din istoria Ucrainei, s-a accelerat în august 2016, după ce un locotenent-colonel din Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a fost ucis în Crimeea.

Se crede că Budanov a fost unul dintre agenții speciali ucraineni implicați, care activa în spatele liniilor rusești. Ulterior i s-a acordat „Ordinul Curajului” al Ucrainei pentru operațiuni secrete. În 2020, pe când avea doar 34 de ani, Budanov a fost numit șef al Serviciului de Informații pentru Apărare al Ucrainei.

Mai multe detalii: The Washington Post: Șeful serviciilor secrete din Ucraina a supraviețuit la cel puțin zece tentative de asasinat

Franța va trimite 12 tunuri autopropulsate Caesar suplimentare în Ucraina, a declarat ministrul francez al forțelor armate, Sebastien Lecornu, într-o conferință de presă comună cu ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, la 31 ianuarie, informează The Kyiv Independent.

Lecornu a adăugat că 150 de soldați francezi vor antrena 2.000 de soldați ucraineni în Polonia în această vară.

Pe 12 ianuarie, Lecornu a confirmat că vehiculele de luptă RC AMX-10 de fabricație franceză vor fi trimise în termen de două luni, după o conversație telefonică cu Reznikov. Miniștrii ar fi discutat, de asemenea, despre organizarea unei instruiri rapide pentru ucraineni.

Președintele Zelenski i-a mulțumit președintelui francez Emmanuel Macron pentru decizia de a furniza Ucrainei tancuri ușoare și vehicule blindate de luptă Bastion pe 4 ianuarie.

Preşedintele american Joe Biden a declarat marţi că „va discuta” cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski despre cererile sale de asistenţă militară suplimentară, relatează agenţia France Presse, preluată de Agerpres.

„Vom vorbi”, a spus el unui grup de jurnalişti la Casa Albă, după ce a fost întrebat despre cererile preşedintelui ucrainean, în special avioane de luptă şi rachete cu rază lungă de acţiune.

Joe Biden a exclus luni furnizarea de avioane americane Ucrainei. La întrebarea dacă „SUA vor furniza F-16 Ucrainei”, el a răspuns:”Nu”.

Occidentalii tocmai au trecut la un nou palier în ceea ce priveşte ajutorul militar acordat Ucrainei, după ce Germania şi SUA au anunţat trimiterea de tancuri grele moderne, în urma unor discuţii dificile.

Armata ucraineană va primi „între 120 şi 140” de tancuri occidentale, a afirmat marţi ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, oferind astfel prima estimare a numărului total de blindate grele care urmează să fie trimise în Ucraina.

Volodimir Zelenski solicită însă asistenţă suplimentară, inclusiv livrări de rachete cu rază lungă de acţiune şi avioane de luptă.

Berlinul a respins deja categoric această idee, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a apreciat cu prudenţă că „prin definiţie, nimic nu este exclus”, asigurând în acelaşi timp că ucrainenii nu i-au adresat nicio solicitare în acest sens până în prezent.

Șeful Serviciului ucrainean de informații al apărării, Kirilo Budanov, a declarat într-un interviu pentru Washington Post că aproximativ 326.000 de soldați ruși luptă în prezent în Ucraina, relatează The Kyiv Independent.

Totodată, potrivit lui Budanov, din stocul de rachete Kalibr cu rază lungă de acțiune al Rusiei au mai rămas doar 9%.

Aceste cifre nu pot fi verificate în mod independent.

Budanov a vorbit și despre temerile că Rusia ar putea lansa un atac nuclear dacă Ucraina ar elibera Crimeea.

”Rusia este o țară de la care te poți aștepta la multe, dar nu la o idioțenie totală. Efectuarea unui atac nuclear va avea ca rezultat nu doar o înfrângere militară pentru Rusia, ci și prăbușirea Rusiei. Și ei știu foarte bine acest lucru”, a spus oficialul ucrainean.

Forțele ruse au atacat marți zona rezidențială din orașul Bahmut. Un adult și un copil au fost uciși, a anunțat guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, citat de Ukrainska Pravda.

”Ocupanții ruși au transformat orașul Bahmut, cândva confortabil, într-o ruină totală. De câteva luni, ocupanții bombardează metodic și deliberat Bahmut, ucigând locuitorii. Astăzi, din păcate, nu face excepție: două persoane au murit în urma unui alt bombardament care a avut loc în urmă cu câteva ore. Unul dintre cei decedați era minor”, a precizat Kirilenko.

O farmacie a fost avariată în urma atacului.

Biroul Procurorului General anunță că în urma bombardamentelor rusești au fost uciși un băiat de 12 ani și un bărbat, iar cinci persoane au fost rănite și primesc îngrijiri medicale.

Ucraina va primi între 120 și 140 de tancuri moderne de la aliații occidentali, a anunțat ministrul de externe Dmitro Kuleba, citat de The Guardian.

”Coaliția tancurilor are acum 12 membri. Pot remarca faptul că, în primul val de contribuții, forțele armate ucrainene vor primi între 120 și 140 de tancuri de model occidental”, a declarat șeful diplomației ucrainene într-un briefing online.

Aliații Kievului s-au angajat săptămâna trecută să trimită Ucrainei vehicule grele de luptă. După mai multe săptămâni de presiuni, Germania a acceptat să livreze Kievului tancuri Leopard 2, după care, la scurt timp, SUA au anunțat că vor trimite în Ucraina tancuri M1 Abrams. Anterior deciziilor luate la Berlin și Washington, mai multe state europene și-au exprimat intenția de a sprijini Ucraina cu tancuri.

Mai multe detalii: Ucraina va primi până la 140 de tancuri în prima tranșă de livrări, a anunțat ministrul Dmitro Kuleba

Președintele rus Vladimir Putin este de acord cu înființarea unor centre comune de pregătire militară cu Belarusul. Liderul de la Kremlin a semnat un decret prin care i-a însărcinat pe ministrul apărării, Serghei Șoigu, și pe cel al externelor, Serghei Lavrov, să negocieze cu Minskul și să semneze un acord pentru înființarea acestor facilități, relatează AFP, citată de The Moscow Times.

În decretul semnat de Vladimir Putin nu este precizat locul unde vor fi amplasate centrele comune de antrenament.

La începutul războiului din Ucraina, Belarului i-a permis armatei ruse să-i folosească teritoriul pentru a lansa atacuri asupra țării vecine.

De atunci, cooperarea militară între Moscova și Minsk s-a intensificat, însă președintele belarus Aleksandr Lukașenko a insistat că nu va trimite trupe în Ucraina.

Mai multe detalii: Vladimir Putin a dispus înființarea unor centre militare comune cu Belarusul

Organizația pentru respectarea drepturilor omului Human Rights Watch acuză Ucraina că a folosit „mine fluture“ într-un atac la Izium, unde aproape 50 de civili, inclusiv cinci copii, au fost răniți, relatează AFP, citată de The Moscow Times.

Lansate cu ajutorul unor rachete într-o zonă vizată, micile mine antipersonal sunt cunoscute și sub numele de „mine fluture” sau „mine petale” pentru forma lor distinctivă.

”Forțele ruse au folosit în mod repetat mine antipersonal și au comis atrocități în întreaga țară, dar acest lucru nu justifică utilizarea de către Ucraina a acestor arme interzise”, a declarat expertul în armament al Human Rights Watch, Steve Goose.

Kievul a precizat că nu poate oferi detalii despre tipurile de arme folosite de armata sa „înainte de sfârșitul războiului și de restabilirea suveranității și integrității noastre teritoriale”.

Mai multe detalii: Human Rights Watch acuză armata ucraineană că a folosit „mine fluture”, interzise, într-un atac asupra rușilor, la Izium, soldat cu civili răniți

Prim-ministrul britanic, Rishi Sunak, susține accelerarea sprijinului pentru Ucraina, precizând că un ”impas prelungit” în război ar reprezenta un avantaj pentru Rusia, relatează The Guardian.

Purtătorul de cuvânt al premierului britanic a precizat marți, după o ședință a cabinetului, că Rishi Sunak ”a spus că, de când a devenit prim-ministru, a revizuit abordarea Regatului Unit și a concluzionat că un impas prelungit în conflict ar fi doar în beneficiul Rusiei”.

”De aceea, a decis că există o oportunitate de a accelera sprijinul britanic, lucrând îndeaproape cu aliații noștri pentru a oferi Ucrainei cele mai bune șanse de succes și pentru a profita la maximum de fereastra de oportunitate în care forțele rusești se aflau pe picior greșit. El a spus că noua strategie va presupune, de asemenea, eforturi diplomatice mai mari și o planificare a activității cu ucrainenii cu privire la modul de reconstrucție după încheierea conflictului”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Totodată, oficialul de la Londra a spus că nu ar fi ”practic” ca Marea Britanie să trimită Kievului avioanele de luptă, pentru că Ucraina face campanie pentru a obține avioanele pentru a construi o forță de luptă care să spargă liniile rusești în primăvară.

”Avioanele de vânătoare ale Marii Britanii sunt extrem de sofisticate și durează luni întregi pentru a învăța cum se pilotează. Având în vedere acest lucru, credem că nu este practic să trimitem aceste avioane în Ucraina”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Maksim Zhorin, fost co-lider al regimentului ucrainean Azov, spune că unitățile aeropurtate rusești s-au alăturat luptătorilor mercenari Wagner în bătălia pentru orașul cheie Bahmut din estul Ucrainei, relatează CNN.

Zhorin nu luptă în prima linie, dar este în contact cu soldații ucraineni și ajută cu provizii.

”Nu doar wagnerii luptă în sectorul Bahmut de partea rusă. Anterior, asalturile au fost efectuate mai întâi de condamnați, urmați de unități wagneriene mai «de elită», dar acum s-au alăturat luptei și unități aeropurtate”, a precizat Zhorin, pe Telegram.

”În primul rând, acest lucru este notabil din cauza utilizării echipamentului lor obișnuit. Trupele Wagner sunt nevoite să avanseze pe jos, în timp ce parașutiștii ruși au transportoare blindate și vehicule de luptă de infanterie, pe care le folosesc în mod activ”, a adăugat fostul comandat al regimentului Azov.

”O altă diferență este că, din anumite motive, trupele regulate sunt mai puțin dispuse să moară decât oamenii lui Wagner. De aceea, ei acționează cu mai multă prudență. Dar tot mor, doar că nu în număr atât de mare”, a continuat Zhorin.

CNN precizează că nu poate verifica în mod independent aceste afirmații.

”Peste 9.000 de cetățeni care au fost mobilizați ilegal au fost retrimiși acasă prin eforturile de supraveghere, inclusiv cei care, din cauza problemelor de sănătate, nu ar fi trebuit să fie mobilizați sub nicio formă”, l-a informat marți, 31 ianuarie, procurorul general al Rusiei Igor Krasnov pe președintele Vladimir Putin, relatează CNN și Interfax.

Procurorul general al Rusiei a mai precizat că mobilizarea, care nu a mai fost făcută de mult timp, ”a dezvăluit o mulțime de probleme semnificative”.

Cele mai multe dintre problemele legate de furnizarea de veste antiglonț și uniforme pe front „au fost rezolvate”, potrivit lui Krasnov.

Putin a anunțat o ”mobilizare parțială” în septembrie 2022, după ce Rusia a suferit o serie de eșecuri majore pe câmpul de luptă din Ucraina. Proiectul controversat a provocat proteste și un exod al bărbaților înainte de a fi suspendat la 1 noiembrie, după ce obiectivul de 300.000 de oameni a fost atins.

Mai multe detalii: Peste 9.000 de ruși au fost chemați ilegal sub arme. „Mobilizarea a scos la iveală o mulțime de probleme”

Pe măsură ce continuă bătălia pentru orașul cheie Bahmut din estul Ucrainei, forțele Kievului au reușit să distrugă tranșeele rusești de la periferia orașului, transformându-le într-un ”mormânt”, a precizat marți Garda de Frontieră ucraineană într-o postare pe Telegram, relatează CNN.

”Unitatea de pușcași a Federației Ruse a amenajat o tranșee improvizată într-o fâșie de pădure. Luptătorii noștri au depistat ascunzătoarea infanteriei inamice și au lovit-o cu mortiere”, a precizat Garda de Frontieră ucraineană, adăugând că cinci ”invadatori” au fost îngropați sub dărâmături și alți patru ocupanți au fost răniți după ce atacul a distrus structura.

Bahmut a fost scena unora dintre cele mai aprige lupte din ultimele zile, în timp ce forțele rusești încearcă să preia controlul asupra autostrăzii Kostiantinivka-Bahmut și să întrerupă aprovizionarea orașului.

Menținerea orașului sub control ucrainean ar reprezenta o victorie simbolică pentru Kiev, precizează sursa citată, adăugând că dacă Bahmut este cucerit de forțele Moscovei, acest lucru le-ar oferi rușilor posibilitatea de a avansa mai departe spre orașele Sloviansk și Kramatorsk, importante din punct de vedere strategic.

În apropiere de orașul Bahmut din regiunea estică Donețk au avut loc 42 de ciocniri între trupele ucrainene și invadatorii ruși pe parcursul unei zile, a declarat purtătorul de cuvânt al Grupului de Est al Forțelor Armate ale Ucrainei, Serhi Cherevati, citat de Ukrainska Pravda.

”Bahmut continuă să fie una dintre principalele direcții de atac ale inamicului. Acolo au lovit de 197 de ori (pe 30 ianuarie – n.r.) cu artileria cu tunuri-rachetă asupra pozițiilor noastre. Au avut loc 42 de ciocniri de luptă. Pe parcursul zilei au fost uciși 277 de inamici, 258 au fost răniți”, a precizat oficialul.

Serhi Cherevati a adăugat că militarii care luptă în zonă primesc în mod regulat echipamente și muniție. El a precizat și că în apropiere de Lîman, tot în regiunea Donețk, rușii încearcă să preia inițiativa.

Forțele ruse încearcă de mai multe luni să cucerească orașul Bahmut, care a devenit scena unora dintre cele mai grele lupte din Ucraina.

Apelurile Lituaniei pentru furnizarea de avioane de luptă Ucrainei sunt o dovadă a ”poziției extrem de agresive” a statelor baltice, acuză Kremlinul, adăugând că ”marile țări europene” ar trebui să contrabalanseze această poziție, relatează Sky News.

Oficialii ucraineni au intensificat cererile ca aliații să le ofere avioane de război avansate pentru a-și putea controla spațiul aerian. În prezent, Ucraina folosește avioane vechi din epoca sovietică.

Președintele american Joe Biden a anunțat că SUA nu vor furniza Ucrainei niciun avion de luptă F-16.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a scris, într-un mesaj publicat pe Telegram, că sancțiunile impuse de Occident au un efect scăzut asupra economiei ruse.

”Țările inamice nu au curajul să recunoască faptul că sancțiunile lor «infernale» au eșuat lamentabil. Nu funcționează. Cele mai multe produse industriale și a bunuri de consum au fost înlocuite cu cele proprii, rusești, iar cele lipsă, cu mărci asiatice. De asemenea, funcționează importurile paralele, din care noi obținem aceleași mărci occidentale, iar proprietarii lor nu primesc nimic. Așadar, totul este ca întotdeauna: americanii fac bani pe seama unei Europe umilite. Europa zdrobită rezistă și pierde bani. În același timp, chiar și FMI preconizează o creștere economică în Rusia în acest an”, a scris Medvedev.

Oficialul de la Moscova a adăugat că Rusia va continua să folosească proprietatea intelectuală occidentală ”fără licențe și plata de redevențe pentru orice, de la filme la software industrial” și a mulțumit celor care au dezvoltat ”diverse programe pentru utilizarea fără licență a produselor lor intelectuale scumpe”.

Comitetul Internațional Olimpic (CIO) respinge ”declarațiile defăimătoare” ale consilierului prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, în urma deciziei forului de a lua în considerare modalitățile prin care sportivii ruși să concureze la Jocurile Olimpice din 2024, relatează CNN.

Podoliak a postat luni un mesaj pe Twitter în care a criticat poziția CIO față de Rusia.

”CIO este un promotor al războiului, al crimelor și al distrugerii. CIO privește cu plăcere cum Federația Rusă distruge Ucraina și apoi oferă Rusiei o platformă pentru a promova genocidul și încurajează continuarea crimelor acestora. Evident, banii ruși care cumpără ipocrizia olimpică nu au un miros de sânge ucrainean. Nu-i așa, domnule Bach?”, a scris Podoliak pe Twitter, referindu-se la Thomas Bach, președintele CIO.

”CIO respinge în cei mai puternici termeni posibili această afirmație și alte declarații defăimătoare. Ele nu pot servi drept bază pentru nicio discuție constructivă. Prin urmare, CIO nu le va mai comenta”, a declarat marți pentru CNN un purtător de cuvânt al comitetului.

CIO a precizat că sportivilor ruși și belaruși li s-ar putea permite ”să participe la competiții ca «sportivi neutri» și să nu reprezinte în niciun fel statul lor sau orice altă organizație din țara lor, așa cum se întâmplă deja în ligile profesioniste, în special în Europa, Statele Unite și Canada, și în unele sporturi profesioniste individuale”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că ”a scris o scrisoare președinților federațiilor sportive internaționale cu un apel la reconsiderarea deciziei Comitetului Internațional Olimpic de a readuce sportivii ruși în competițiile internaționale”.

Liderul de la Kiev crede că odată ce ”sportivii ruși apar la competițiile internaționale, este doar o chestiune de timp până când vor începe să justifice agresiunea Rusiei și să folosească simbolurile terorii”.

Protejarea cerului Ucrainei este necesară și pe timp de pace, nu doar în perioada războiului, a declarat Iuri Ignat, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Ucrainei, precizând că cele 200 de avioane multifuncționale sunt necesare pentru a înlocui aeronavele sovietice de diferite tipuri, învechite moral și fizic, relatează Ukrainska Pravda.

În prezent, grupul de aviație al forțelor ruse, concentrat pe patru duzini de aerodromuri din Federația Rusă, Belarus și teritoriile ocupate, depășește aviația ucraineană de cinci-șase ori în ceea ce privește numărul de vehicule de luptă, a explicat oficialul ucrainean, într-o emisiune de la postul de televiziune francez La Chaîne Info.

”În plus, noi suntem inferiori din punct de vedere tehnologic. Prin urmare, nevoia este serioasă. Este necesar să se creeze până la cinci brigăzi de aviație tactică cu un tip de avion multifuncțional de model occidental. Ce tip va fi acesta, se stabilește acum”, a spus Iuri Ignat.

Oficialul precizează ”că F-16 este candidatul cel mai probabil pentru a înlocui vechile avioane sovietice”, adăugând că ”este clar că Ucrainei nu i se va da totul deodată”.

”În primul rând, este necesar să se pregătească echipajul de zbor, inginerii de aviație și infrastructura aerodromului. (…) Următorul – formarea brigăzilor de aviație – până la cinci, fiecare dintre ele poate include până la trei escadrile. Un astfel de stat ca Ucraina, unul dintre cele mai mari din Europa, are nevoie exact de acest număr de avioane, iar aceasta va fi deja o rearmare completă și înlocuirea vechilor echipamente sovietice”, a continuat Iuri Ignat.

Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene a subliniat că o astfel de reformă a Forțelor Aeriene a fost prevăzută cu mult înainte de invazia rusă. Este vorba despre reînarmarea treptată cu echipamente occidentale moderne – aviație, sisteme de rachete antiaeriene și vehicule aeriene fără pilot – până în 2035.

Din cauza valului de frig din această perioadă, consumul de energie electrică este în continuă creștere în Ucraina, iar marți, 31 ianuarie, există un deficit semnificativ în sistem, astfel că în toate zonele sunt programate întreruperi ale alimentării cu electricitate, relatează publicația Pravda, care citează un anunț al operatorului național Ukrenergo.

În dimineața zilei de marți, nu au fost depășite limitele, iar opririle de urgență nu au fost aplicate, dar, având în vedere tendința de creștere a consumului, există pericolul depășirii limitelor în regiuni și aplicarea restricțiilor.

Forțele ruse au atacat cu drone și rachete centralele electrice și rețelele de înaltă tensiune ale Ucrainei. Rețeaua electrică a țării încă nu a fost refăcută complet după cel mai recent val de atacuri.

În același timp, mai multe centrale termice au intrat în reparații din motive tehnologice.

”Prin urmare, producția de energie electrică la centralele electrice în funcțiune nu poate acoperi în totalitate consumul”, au explicat reprezentanții Ukrenergo.

Rusia a pierdut 127.500 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei declanșate pe 24 februarie 2022, potrivit unui raport publicat de Statul Major General al forțelor armate ucrainene, marți, 31 ianuarie.

În același timp, conform estimărilor Ucrainei, forțele ruse au pierdut în cele peste 11 luni de război și 3.201 tancuri, 6.378 de vehicule blindate de luptă, 5.048 de vehicule și rezervoare de combustibil, 2.197 de sisteme de artilerie, 454 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 221 de sisteme de apărare aeriană, 293 de avioane, 284 de elicoptere, 1.951 de drone și 18 ambarcațiuni.

În ultimele 24 de ore, forțele ruse au atacat regiunile Donețk, Herson, Harkov, Sumî, Mikolaiv, Cernihiv, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Luhansk din estul, sudul și nordul Ucrainei, relatează The Kyiv Independent. În urma loviturilor de pe 30 ianuarie, o persoană a murit și alte patru au fost rănite.

În regiunea nord-estică Harkov au fost atacate trei districte. Un bărbat în vârstă de 62 de ani a fost ucis și o femeie de 83 de ani, rănită, a anunțat marți, 31 ianuarie, guvernatorul Oleh Siniehubov. În urma atacurilor au fost avariate clădiri rezidențiale, instalații industriale, o secție de poliție, o instalație de infrastructură de transport și case.

Trei civili au fost răniți și în urma atacurilor care au vizat regiunea estică Donețk, anunță guvernatorul Pavlo Kirilenko. Două clădiri înalte, o mină și peste zece case au fost avariate.

Regiunea Herson a fost lovită de trupele rusești de 54 de ori în ultimele 24 de ore, fiind avariate clădiri rezidențiale din orașul Herson, fără a fi înregistrate victime, au transmis autoritățile.

Atacuri similare au avut loc și în Zaporojie, Mikolaiv, Sumî, Cernihiv sau Luhansk, unde nu au fost raportate victime.

Ministerul ucrainean al externelor consideră că declarațiile președintelui croat, Zoran Milanovic, potrivit cărora Crimeea nu va mai fi niciodată parte din Ucraina, sunt ”inacceptabile”, relatează Ukrainska Pravda, care citează eurointegration.com.ua.

”Mă întreb dacă Zoran Milanovic ar fi putut deveni președinte al țării sale cu o astfel de retorică în anii ’90, când Croația lupta pentru a-și păstra statalitatea? Ar fi fost de acord alegătorii săi să închidă ochii la ocuparea unei părți din teritoriul țării lor? Croația ar putea pierde o treime din teritoriile sale din cauza agresiunii, dar datorită luptei eroice, croații au reușit să apere independența statului lor”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de externe, Oleg Nikolenko.

MAE ucrainean consideră ”inacceptabile” declarațiile președintelui Croației, care, de fapt, a pus sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei, a adăugat Nikolenko.

”Apreciem foarte mult și mulțumim guvernului Croației și poporului croat pentru sprijinul de nezdruncinat al ucrainenilor în lupta împotriva agresiunii rusești”, a mai spus reprezentantul diplomației ucrainene.

Președintele croat Zoran Milanovic, cunoscut drept un critic al politicii occidentale în Ucraina, a declarat că „este clar că Crimeea nu va mai face niciodată parte din Ucraina”.

Mai multe detalii: Reacția Kievului după controversatele declarații ale lui Zoran Milanovic privind Crimeea: „Pune efectiv la îndoială integritatea teritorială a Ucrainei”

Gazprom a exportat către Europa prin Ucraina, în primele 30 de zile ale lunii ianuarie, 951,4 milioane de metri cubi de gaze, ceea ce reprezintă un minim istoric, potrivit ziarului rusesc de afaceri Vedomosti, care citează cifrele Gazprom, relatează The Guardian.

Compania rusă a livrat zilnic 41-43 de milioane de metri cubi prin Ucraina în a doua jumătate a anului 2022. Cu toate acestea, începând cu 5 ianuarie, volumele zilnice au început să scadă brusc, cu doar 24,4 milioane de metri cubi expediați zilnic până la 19 ianuarie.

Potrivit Vedomosti, declinul este în principal rezultatul reducerii cererii de gaz rusesc în Europa, pe fondul unei ierni neobișnuit de calde.

Ministrul apărării din Ucraina, Oleksi Reznikov, este așteptat marți la Paris pentru a se întâlni cu președintele Emmanuel Macron, pe fondul unei dezbateri între aliații Kievului cu privire la furnizarea de avioane de luptă, relatează The Guardian. Asta după ce președintele american Joe Biden a exclus varianta ca SUA să ofere Kievului avioane F-16.

În declarațiile sale televizate de dinainte ca Biden să vorbească la Washington, Macron a subliniat că orice astfel de demers ar depinde de mai mulți factori, inclusiv de necesitatea de a evita o escaladare și de asigurări că avioanele nu vor ”atinge solul rusesc”. El a declarat că Reznikov se va întâlni, marți, la Paris, cu omologul său francez Sebastien Lecornu.

Surse occidentale, ucrainene și rusești continuă să indice faptul că Rusia se pregătește pentru o ofensivă iminentă, au precizat specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în raportul din 30 ianuarie, relatează The Kyiv Independent.

Think thank-ul american cu sediul la Washington precizează că aceste surse susțin informațiile potrivit cărora o ofensivă rusă în următoarele luni este ”cea mai probabilă cale de acțiune”.

ISW l-a citat pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat la 30 ianuarie că nu există indicii că Rusia se pregătește să negocieze pacea și că toate semnele arată contrariul.

Stoltenberg a mai spus că Rusia ”ar putea mobiliza peste 200.000 de oameni și continuă să achiziționeze arme și muniții prin creșterea producției interne și prin parteneriate cu state autoritare precum Iran și Coreea de Nord”.

Șeful Consiliului rezerviștilor din cadrul Forțelor Terestre ucrainene, Ivan Tymochko, a declarat că Rusia își întărește forțele în regiunea Donbas, în estul Ucrainei, ca parte a unei ofensive anticipate, în contextul unei presiuni intene din Rusia pentru o victorie pe câmpul de luptă după o serie de eșecuri din ultimele luni.

ISW a mai precizat că bloggerii militari ruși au distribuit o declarație de pe un canal rusesc de pe Telegram, potrivit căreia ”ritmul și natura actuală a operațiunilor rusești indică faptul că forțele principale ale ofensivei anticipate (…) nu au «intrat încă în luptă»”.

Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei a anunțat luni, 30 ianuarie, că forțele ruse desfășoară operaţiuni ofensive în patru direcţii în estul țării.

Human Rights Watch a făcut apel marţi la Ucraina să investigheze acuzaţiile că armata sa a utilizat mii de mine antipersonal lansate cu rachete în şi în jurul oraşului Izium din estul ţării când acesta a fost ocupat de forţele ruse, scrie The Guardian.

„Forţele ucrainene par să fi dispersat la scară largă mine în zona Izium, provocând victime în rândul civililor şi care prezintă în continuare un risc”, a declarat Steve Goose, directorul diviziei de arme al Human Rights Watch.

„Forţele ruse au utilizat în mod repetat mine antipersonal şi au comis atrocităţi în întreaga ţară, dar acest lucru nu justifică utilizarea de către ucraineni a acestor arme interzise”, a spus el.

Ucraina este parte a Convenţiei privind interzicerea utilizării, stocării, producerii şi transferului de mine antipersonal şi distrugerea acestora din 1997, în timp ce Rusia nu este. Moscova a negat că a vizat civili sau că a comis crime de război.

Rusia și Belarus au început un antrenament de o săptămână de pregătire a personalului pentru comananda comună a grupării lor regionale de forțe, a anunțat marți Ministerul belarus al Apărării, potrivit The Guardian.

Antrenamentul face parte din pregătirea pentru exercițiile comune pe care cele două țări le vor organiza în Rusia în septembrie.

Forţele ruseşti continuă să desfăşoare operaţiuni ofensive în patru direcţii, în timp ce se apără în altele, a transmis, luni seara, Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei, potrivit Ukrinform.

„Inamicul continuă să desfăşoare operaţiuni ofensive în zonele Lyman, Bakhmut, Avdiivka şi Novopavlivka. În alte direcţii, ei se apără” , se arată în actualizare transmisă aseară de Statul major General.

Autoritățile din Ucraina precizează că trupele ruseşti au lansat patru lovituri cu rachete pe parcursul zilei și au folosit sisteme de rachete cu lansare multiplă de peste zece ori pentru a ţinti infrastructura civilă din Ochakiv, regiunea Mykolaiv.

SUA au exclus trimiterea de avioane de luptă F-16 în Ucraina, a declarat Joe Biden, relatează Sky News.

Reacţia a venit după ce șeful biroului prezidențial al Ucrainei, Andrii Yermak, a declarat că Polonia a dat „semnale pozitive” că ar putea fi dispusă să trimită avioanele.

Oficialii ucraineni și-au intensificat apelurile pentru ca aliații occidentali să le trimită avioane de luptă pentru a-i ajuta în lupta împotriva forțelor ruse.

Anterior, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că țara sa nu a exclus trimiterea avioanelor în Ucraina, dar a adăugat că ar trebui îndeplinite anumite condiții înainte de a se putea face acest demers.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, întrebat luni la Haga despre ipoteza de a trimite avioane de vânătoare Ucrainei pentru a ajuta la combaterea invaziei ruse, a răspuns prudent că „nimic nu este interzis în principiu”, relatează agenţia France Presse, preluată de Agerpres.

Macron a menţionat „criterii”, înaintea adoptării oricărei decizii, precum faptul că o „cerere” trebuie să fie „formulată” de Ucraina, ca aceasta „să nu ducă la escaladare” şi „să nu fie de natură să atingă pământul rusesc, ci să ajute într-adevăr efortul de rezistenţă” şi ca ea „să nu diminueze capacitatea armatei franceze”.

„Prin definiţie, nimic nu este exclus”, a spus Macron, subliniind totodată că ucrainenii „nu fac astăzi această cerere”.

Or, „în baza acestor trei criterii noi vom continua să analizăm livrările de echipamente militare de la caz la caz”, a adăugat el, după ce indicase aceleaşi criterii pentru eventuala trimitere a tancurilor Leclerc.

„În funcţie de cererile care sunt formulate şi nu în funcţie de zvonuri care circulă” sunt luate deciziile, a mai subliniat şeful statului francez, precizând că ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, este aşteptat marţi la Paris pentru întrevederi cu omologul Sebastien Lecornu.

Premierul olandez Mark Rutte a subliniat la rândul său că „nu există tabu, dar că ar fi un mare pas” înainte dacă avioane de vânătoare sunt livrate Kievului.

Nici Ţările de Jos nu au primit pentru moment vreo cerere din partea Kievului în acest sens, a spus el, fiind de acord cu criteriile formulate de omologul său francez.

După mai multe săptămâni de ezitări, Berlinul a decis miercuri să trimită în Ucraina 14 tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană şi să permită altor ţări europene să furnizeze blindate similare Kievului.

Dar Germania nu va trimite avioane de luptă în Ucraina, a afirmat cancelarul german Olaf Scholz duminică.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la aliați pentru punerea în aplicare „la timp” a „deciziilor puternice”.

„Nu este timp pentru reflecții continue, trebuie să luăm decizii”, a declarat Zelensky. „Problema cheie este eficiența”.

„Deciziile au fost bune, dar este crucial ca deciziile puternice să fie luate la timp. Este foarte important pentru noi să reacționăm rapid”, a spus el, în timp ce vorbea alături de premierul danez Mette Frederiksen, relatează CNN.

Zelenski a mai spus că Ucraina a împărtășit „toate informațiile pe care le obținem” cu partenerii. „Nu pot exista secrete”.

El a mulțumit Danemarcei pentru donația de obuziere Caesar și a spus că este încrezător că ofensiva Rusiei nu va avea un rezultat pozitiv. „Sunt încrezător în armata noastră. Cred că îi vom opri treptat [pe ruși], ne vom lupta cu ei și ne vom pregăti propria noastră contraofensivă mare.”

În ultimele 24 de ore, forțele ucrainene au lovit trei puncte de control rusești, patru concentrări de trupe și două depozite de muniție, a declarat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 30 ianuarie, potrivit The Kyiv Independent.

Statul Major General a mai spus că Moscova continuă să desfășoare ofensive spre Lîman, Bahmut și Avdiivka în regiunea Donețk.

Forțele ruse au lansat patru atacuri cu rachete în ultimele 24 de ore și 10 atacuri cu MLRS asupra infrastructurii civile din orașul Ochakiv, regiunea Mikolaiv, potrivit armatei ucrainene.

Spre Zaporojie și Herson, Rusia a tras cu artileria asupra a peste 40 de așezări, a precizat armata.

Armata 1 de tancuri a Gărzii, o forță de elită a Rusiei, a fost învinsă de două ori lângă Cernihiv și apoi lângă Harkov, dar și-a refăcut efectivele și pare aproape de un nou asalt în Luhansk, scrie Forbes. Experții cred însă că eficiența ei va fi limitată.

Armata rusă a început să își repoziționeze forțele grele înainte de o ofensivă de iarnă anticipată de experți în regiunea Luhansk, din estul Ucrainei. Aceste forțe includ elemente ale Armatei 1 de tancuri a Gărzii, care a petrecut luni de zile în Belarus, reconstruindu-și efectivele după ce a fost aproape distrusă de brigăzile ucrainene în timpul a două operațiuni majore anterioare.

Ofensiva din Luhansk ar oferi acestui corp-cheie al armatei ruse a treia șansă pentru a-și dovedi valoarea în Ucraina. Sau, scrie Forbes, ar putea oferi forțelor ucrainene o a treia șansă pentru a-l distruge. Detalii despre pregătirile Rusiei au fost oferite de experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank american.

Mai multe detalii: Zdrobită de două ori de ucraineni, o armată de tancuri a Rusiei se pregătește să atace din nou

Rusia se grăbeşte să lanseze o nouă ofensivă în Ucraina, încercând să profite de această „fereastră de oportunitate” creată înainte ca Kievul să primească tancurile grele care i-au fost promise recent de către aliaţii săi occidentali, a declarat luni comandantul-şef al forţelor armate din Letonia, Valdemaras Rupys, citat de agenţia de presă ucraineană Unian, informează Agerpres.

„Rusia a trecut la un război total, implicând întreaga populaţie în mobilizare şi plasându-şi economia ‘pe picior de război’. În condiţiile unei astfel de confruntări, logistica şi asigurarea tehnico-materială sunt cheia”, a afirmat general-locotenentul Valdemaras Rupys, care susţine că, „în etapa actuală, Rusia are suficiente resurse pentru operaţiuni de luptă, iar NATO trebuie să asigure asistenţă Ucrainei într-un război de această natură”.

„Acum chiar şi un orb poate să vadă că ei (ruşii) se pregătesc pentru un nou val de ofensivă. Şi, probabil, s-ar putea opri sau schimba intenţia doar dacă vor vedea că Ucraina are suficiente echipamente, muniţii, arme şi personal instruit”, consideră comandantul forţelor letone într-un interviu acordat agenţiei de presă ucrainene Guildhall.

Dacă războiul va dura mai mult timp, totul va depinde de resurse, a subliniat generalul leton. „Trebuie să ţinem cont de faptul că Rusia are toate condiţiile pentru a-şi dota propria armată cu muniţie, tancuri, vehicule de luptă, iar ei pot lupta având şi suficientă aviaţie”, argumentează el.

Potrivit lui, livrările de vehicule blindate grele vor juca un rol important în desfăşurarea războiului.

„Ruşii înţeleg că dacă nu trec la ofensivă acum, la sfârşitul primăverii va fi prea târziu. În cadrul NATO, la nivelul celor 30 de comandanţi-şefi din ţările aliate există un consens. Războiul vostru este războiul nostru, trebuie să sprijinim Ucraina prin toate mijloacele disponibile”, a spus Rupys.

Duminică, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) aprecia că principalul obstacol în calea lansării unei contraofensive ucrainene a fost şi rămâne ezitarea Occidentului de a trece pe scară largă forţele armate ucrainene la armament de tip occidental.

Analiştii ISW apreciază că pregătirile pentru livrarea tancurilor ar fi trebuit să înceapă încă din vară. După eliberarea Hersonului, războiul s-a transformat în lupte poziţionale, foarte avantajoase pentru Moscova, pentru a mobiliza şi antrena noi forţe. Acum, iniţiativa pe câmpul de luptă este de partea Rusiei, afirmă ei, potrivit Unian.

Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că nu vede niciun indiciu ca Vladimir Putin să fi renunţat la obiectivele sale şi prevede că Rusia va încerca din nou să obţină controlul asupra Ucrainei, potrivit agenţiilor de presă internaţionale.

„Nu vedem niciun semn că preşedintele Putin şi autorităţile de la Moscova se pregătesc pentru pace. Vedem contrariul. Vedem că se pregătesc pentru un nou război, că mobilizează mai mulţi soldaţi, mai mult de 200.000, poate chiar mai mulţi”, a spus Stoltenberg într-o declaraţie făcută în cursul unei vizite în Coreea de Sud, potrivit biroului de presă al NATO.

Urmărește-ne pe Google News