Război în Ucraina, ziua 909 | Atac cu drone și rachete asupra Kievului. Zelenski revendică ocuparea a 92 de localități rusești

Armata rusă a revendicat marţi capturarea oraşului New York din regiunea Doneţk (estul Ucrainei), prezentat ca o importantă platformă logistică a trupelor ucrainene, transmite AFP, potrivit Agerpres.

„Grupul Centru (…) a eliberat (ocupat – n.r.) Novgorodskoie (numele rusesc al New York – n.r.), una din cele mai mari localităţi ale aglomerării Toreţk şi centru logistic important strategic”, a susținut Ministerul Apărării de la Moscova în raportul său zilnic.

Localitatea New York, unde se instalaseră colonişti germani în secolul al XIX-lea, a purtat acest nume până în 1951, când autorităţile sovietice au redenumit-o Novgorodskoie, explică AFP.

Aşezarea a redevenit New York în vara lui 2021, la presiunea unor activiști ucraineni. Oraşul este situat la șase kilometri sud în linie dreaptă faţă de Toreţk, şi el ţinta unei ofensive ruse de mai multe săptămâni şi în mare parte distrus.

20 aug. - Acum 4 luni

20-08-2024

Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei a fost interzisă în Ucraina

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Rada Supremă, forul legislativ al Ucrainei, a adoptat marţi un proiect de lege care prevede interzicerea Bisericii Ortodoxe cu legături cu Patriarhia de la Moscova, considerată un releu de influenţă al Kremlinului, relatează AFP, potrivit news.ro.

„Decizie istorică! Parlamentul a adoptat un proiect de lege care interzice o filieră a ţării agresoare în Ucraina”, a anunțat pe Telegram deputata Irina Heraşcenko, membră a partidului „Solidaritate europeană”.

„Nu va exista o biserică moscovită în Ucraina”, a dat asigurări şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak.

Publicația ucraineană Zerkalo Nedeli scrie că proiectul de lege a fost adoptat în a doua lectură – finală – cu 265 de voturi din cele 450 din Rada Supremă.

Mai multe detalii aici: Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei a fost interzisă în Ucraina: „O filieră a țării agresoare”. Reacția MAE rus

Incursiunea militară ucraineană din regiunea Kursk arată slăbiciunile unei puteri structurate pe clanuri și haosul administrativ din Rusia, aflată de 25 de ani sub conducerea lui Vladimir Putin, comentează publicația independentă rusă iStories.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Operațiunile desfășurate în Kursk de armata ucraineană nu au doar o semnificație importantă din punct de vedere militar, ci și din punct de vedere politic. Reacția Vladimir Putin la „situația din Kursk”, așa cu numește liderul de la Kremlin incursiunea militară ucraineană, denotă ce anume se întâmplă în interiorul verticalei puterii din Rusia, cum este structurată în prezent și prin ce transformări trece, explică sursa citată.

Mai multe detalii aici: Ce se întâmplă în interiorul verticalei puterii din Rusia în contextul ofensivei ucrainene din Kursk: „Vulnerabilitatea ei devine evidentă”

Serviciile medicale ruse susțin că 17 civili au fost uciși şi peste 140 răniţi în urma ofensivei lansate de armata ucraineană în Kursk, informează EFE, potrivit Agerpres.

„Conform ultimelor date, a fost stabilită moartea a 17 persoane în urma atacurilor din partea forţelor armate ale Ucrainei. Din cei peste 140 de răniţi, 75 au fost internaţi în spital, inclusiv patru copii”, a declarat un purtător de cuvânt al serviciilor medicale ruse.

20 aug. - Acum 4 luni

20-08-2024

Rușii mențin presiunile asupra Pokrovsk

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

Rușii își mențin presiunile asupra orașului strategic Pokrovsk, din regiunea Donețk, în pofida incursiunii militare ucrainene din regiunea rusă Kursk, relatează Ukrainska Pravda.

Potrivit Statului Major al armatei ucrainene, 63 din cele 158 de ciocniri militare petrecute în ultimele 24 de ore pe câmpul de luptă din Ucraina au avut loc în sectorul Pokrovsk.

Rușii au atacat luni în zece direcții: Harkov, Kupiansk, Lîman, Seversk, Kramatorsk, Torețk, Pokrovsk, Kurahov, Vremovsk, Orehiv și Huliaipole. În Pokrovsk, cele mai multe atacuri au fost respinse în districtele Novgorodovka, Mihailovka și Vozdvijenka.

Potrivit armatei ucrainene, 1.330 de invadatori ruși au fost neutralizați în ultimele 24 de ore, iar pierderile umane ale trupelor Kremlinului se ridică deja la 601.800 de soldați, relatează Ukrainska Pravda.

În plus, armata ucraineană revendică distrugerea a cinci tancuri, 26 de vehicule de luptă, 52 de sisteme de artilerie, 55 de drone, o rachetă de croazieră, 95 de automobile și cisterne, precum și a 22 de unități de echipamente speciale.

Orașul Kiev, capitala Ucrainei, a fost atacat din nou, în noaptea de luni spre marți, cu drone și rachete, dar toate proiectilele lansate de ruși au fost distruse, relatează presa ucraineană.

Potrivit forțelor aeriene ucrainene, rușii au efectuat atacuri cu drone kamikaze Shahed 131/136, dar toate au fost doborâte. În plus, rușii au lansat asupra Kievului și rachete de tip Iskander-K, dar nimeni nu a fost rănit în urma acestui atac.

Rușii au lansat două rachete balistice Iskander-M/KN-23, o rachetă de croazieră Iskander-K, trei rachete Kh-59 și 26 de de drone de tip Shahed. Douăzeci și opt de „obiective aeriene” au fost distruse, a precizat comandantul șef al forțelor aeriene ucrainene, Mikola Oleșciuk.

Armata ucraineană îşi extinde ofensiva în Kursk, unde a trecut graniţa într-un al doilea punct la vest de districtul Gluşkovo, în care încearcă să izoleze peste 50 de aşezări, iar odată cu acestea să izoleze şi trupele ruse din zonă, distrugând în acest scop podurile peste râul Seim în nordul acestui district şi exercitând concomitent presiuni dinspre zonele deja capturate în est, comentează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

Forţele aeriene ucrainene au confirmat distrugerea a două poduri peste acest râu, iar bloggerii militari ruşi – care afirmă că podurile au fost lovite cu rachete americane HIMARS – şi un oficial rus au anunţat luni că duminică armata ucraineană a distrus de asemenea al treilea, şi ultimul pod peste acel râu.

Armata rusă foloseşte acum pontoane pentru deplasarea trupelor şi aprovizionarea lor, dar şi aceste structuri provizorii pot deveni ţinte facile pentru sistemele de rachete ucrainene. Astfel, cea mai mare parte a districtului Gluşkovo este acum izolată de Rusia şi ar putea cădea sub control ucrainean în câteva zile, în timp ce Ucraina continuă să lovească podurile peste Seim, care încă nu au fost complet distruse.

Trupele ruse riscă în această situaţie să se vadă încercuite şi eventual capturate, alternativa lor fiind retragerea.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că incursiunea militară din regiunea rusă Kursk arată că ameninţările Kremlinului cu represalii au fost o cacealma şi a îndemnat aliaţii Kievului să relaxeze restricţiile referitoare la utilizarea armelor furnizate Kievului din străinătate, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Zelenski a anunţat că forţele ucrainene controlează acum mai mult de 1.250 de kilometri pătraţi din teritoriul rus şi 92 de aşezări în regiunea Kursk, în timp ce Rusia a recunoscut că Ucraina a lovit un al treilea pod în regiune, complicând eforturile Moscovei de a respinge atacul ucrainean.

Ucraina şi-a lansat atacul său surpriză asupra regiunii ruse la 6 august, fiind pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial când forţe străine invadează teritoriul rus, într-o operaţiune despre care Kievul spune că are ca scop crearea unei zone tampon şi slăbirea maşinii de război a Rusiei.

Vorbind în faţa şefilor de misiuni diplomatice, pe care i-a reunit la Dnipro, Zelenski a menţionat aliaţii care au furnizat Kievului arme cu rază lungă de acţiune, dar care au spus că ucrainenii nu le pot utiliza în interiorul Rusiei, de teamă să nu fie depăşite „liniile roşii” stabilite de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

„Asistăm la o schimbare ideologică semnificativă – conceptul naiv şi iluzoriu al aşa-numitelor linii roşii referitoare la Rusia, care a dominat evaluarea războiului de către unii parteneri, s-a destrămat în aceste zile”, a declarat Zelenski.

„Dacă partenerii noştri ar ridica restricţiile actuale privind utilizarea armelor pe teritoriul Rusiei, nu ar mai fi nevoie să intrăm fizic în regiunea Kursk pentru a ne proteja comunităţile de frontieră şi a elimina potenţialul de agresiune al Rusiei”, a argumentat Zelenski.

„Dar, pentru moment, nu putem folosi toate armele de care dispunem ca să eliminăm teroriştii ruşi acolo unde se află ei”, a adăugat el.

„Trebuie să simţiţi atât aici, cât şi în capitalele unde lucraţi că Ucraina este împiedicată să oprească avansul armatei ruse pe front de o singură decizie pe care o aşteptăm de la partenerii noştri. Şi aceasta este o decizie pe termen lung”, le-a spus Zelenski ambasadorilor ucraineni, potrivit unei declaraţii postate pe site-ul Preşedinţiei.

Zelenski a menţionat că acest lucru se referă în primul rând la activitatea diplomaţilor ucraineni, a ambasadorilor şi a altor reprezentanţi ai Ucrainei în Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, Germania, precum şi în ţările care sunt capabile să rezolve singure sau prin influenţarea partenerilor lor problema capacităţilor cu rază lungă de acţiune.

„Situaţia din regiunea Doneţk este de aşa natură, încât întârzierea în continuare din partea partenerilor noştri (a deciziei) în ceea ce priveşte raza lungă devine de facto unul dintre cei mai semnificativi piloni ai potenţialului ofensiv rusesc”, a acuzat şeful statului ucrainean.

La reuniunea şefilor de misiuni diplomatice, care are loc anual, au participat aproximativ 200 de persoane, inclusiv peste 100 de şefi ai misiunilor diplomatice străine.

Președintele ceh Petr Pavel consideră că aderarea Ucrainei la NATO nu ar trebui să depindă de controlul deplin asupra întregului teritoriu al țării, se arată într-un interviu acordat postului de știri Novinky, publicat pe 19 august și citat de Kyiv Independent.

Petr Pavel, fost militar de carieră, a afirmat că se așteaptă ca Ucraina și Rusia să poată încheia un acord „în anii următori”. Acest lucru ar putea însemna că unele dintre teritoriile Ucrainei s-ar putea afla sub ocupația Rusiei, însă Occidentul ar trebui să considere aceste teritorii doar ca fiind „ocupate temporar”.

Mai multe detalii aici: Soluția președintelui Cehiei pentru aderarea Ucrainei la NATO, în ciuda teritoriilor ocupate temporar de Rusia. Precedentul invocat

Însoțiți de armata ucraineană, jurnaliștii de la Washington Post au realizat un reportaj în Sudja, un oraș cu 5.000 de suflete cucerit în timpul ofensivei Kievului din regiunea rusă Kursk.

Liniile albastre și galbene pictate pe două indicatoare de la intrarea în acest oraș rusesc sunt proba că unii cetățeni ai Rusiei trăiesc sub controlul Kievului și că războiul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei nu decurge conform planului.

Civili ruși, majoritatea în vârstă sau cu dizabilități, dorm la subsolul unei foste școli sau se află în curtea acesteia, unde trupele ucrainene le dau apă și mâncare.

Mai multe detalii aici: Mărturiile civililor din Sudja, orașul rusesc abandonat de Kremlin: „Putin să facă o înțelegere cu Zelenski al vostru. Vrem pace și armonie!”

Germania a transferat Ucrainei un pachet de ajutor militar, care include sistemul de apărare antiaeriană IRIS-T și drone Vector, a informat serviciul de presă al guvernului de la Berlin, citat de BBC Rusia.

Pe lista armelor și echipamentelor transferate în Ucraina figurează un sistem de apărare antiaeriană IRIS-T SLS, 16 drone de recunoaștere vectorială, 10 drone marine, un vehicul blindat Bergepanzer 2 de reparare și recuperare, șase excavatoare de inginerie foarte mobile, 55.000 de truse de prim ajutor, 14.000 de cartușe de calibru 155 mm, 10 puști HLR 338 de înaltă precizie cu cartușe, 50 puști CR 308.

Germania a cheltuit aproximativ 5 miliarde de euro, în 2023, și aproximativ 1,6 miliarde de euro, în 2022, pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. Pentru comenzi militare au fost alocate alte 2,9 miliarde de euro, a căror livrare este așteptată în 2025-2028.

Urmărește-ne pe Google News