Președintele SUA Joe Biden și omologul său de la Moscova Vladimir Putin au discutat marți pe tema mobilizării militare ruse de la granița ucraineană, fără să ajungă la un acord clar în privința de-escaladării situației.
În vreme ce Biden a invitat la dialog și a amenințat cu sancțiuni dure, inclusiv economice, Putin a cerut garanții clare că NATO nu se va extinde în Ucraina.
Totul depinde acum de ce anume a luat Putin din negocierea cu Biden și de ce semnal dorește să transmită în zilele sau săptămânile următoare, scrie pentru BBC Jonathan Marcus, profesor la Institutul pentru Strategie și Securitate de la Universitatea din Exter.
La granița de est a Ucrainei, situația este tensionată. Magnitudinea mobilizării militare a Rusiei este extraordinară, serviciile secrete americane avertizând că Moscova are deja în jur de 100.000 de militari și este gata să crească numărul acestora la 175.000 la începutul anului viitor.
Va exista o invazie? Michael Kofman, expert la US Centre for Naval Analyses, spune că oamenii au motive să fie îngrijorați.
„În vreme ce actuala poziționare militară a Rusiei poate sugera mai multe scenarii, este remarcabilă magnitudinea elementelor de luptă adunate acolo și cea a forțelor ce ar trebui să urmeze pentru a controla teritoriul anexat”, spune el pentru BBC.
„Prin urmare”, explică analistul, „arată ca o forță credibilă de invazie, mai mare decât orice a fost mobilizat în 2014-2015, croită pentru o intervenție militară la scară mare”.
Comentatorii cred că în prezent există trei scenarii pentru viitorul apropiat.
Rusia ar putea face un pas înapoi, în fața frontului comun făcut de aliații occidentali, gata să impună sancțiuni dure.
În același timp, o soluție diplomatică ar putea fi obținută, pentru evitarea conflictului.
Al treilea scenariu este cel al unui conflict, asta în condițiile în care este posibil ca Putin să considere că intervenția militară este singura soluție prin care își poate atinge scopurile.
Putin face un pas înapoi
Este cel mai puțin probabil dintre scenarii, scrie BBC.
Putin și-a trimis trupele la graniță și este greu de crezut că le va da ordinul de întoarcere fără o victorie de orice fel. Un semn de slăbiciune nu l-ar ajuta.
Liderul de la Kremlin este îngrijorat de apropierea Ucrainei de NATO și de consecințele instituirii unui sistem democratic în țara vecină, pe care o consideră oricum parte a Rusiei.
O soluție diplomatică
Președintele Biden nu va accepta veto-ul Rusiei privind aderarea Ucrainei la NATO. Dar, în realitate, această aderare este undeva departe în viitor oricum. Prin urmare, ce asigurări ar putea să îi ofere Occidentul lui Putin?
Kremlinul a reușit deja să obțină o mică victorie diplomatică, prin organizarea acestui summit online cu Biden. Preocupat de alte probleme – interne sau externe – președintele american s-a văzut nevoit să pună Rusia în fruntea agendei sale și să îl invite pe omologul de la Moscova la discuții, ca pe un egal pe scena mondială – exact ce își dorește Putin.
O variantă ar fi o nouă inițiativă diplomatică pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei, care să înlocuiască actualul proces cunoscut ca Minsk II. Asta ar presupune concesii făcute de Kiev regiunilor separatiste.
Și nu ar fi suficient, deoarece Putin dorește întreruperea legăturilor militare ale Ucrainei cu NATO.
Michael Kofman crede că o soluție diplomatică ce ar forța Ucraina să facă concesii în schimbul retragerii Rusiei este puțin probabilă.
„Fără îndoială, Rusia ar prefera să oblige Ucraina și SUA să își schimbe politica. Pe prima, în privința Minsk II, iar pe a doua, în privința cooperării în materie de apărare și a extinderii viitoare a NATO”, spune expertul.
Ceea ce vrea Moscova este o neutralizare de facto a Ucrainei, care ar avea implicații profunde nu doar asupra țării, dar asupra felului în care este asigurată securitatea în Europa.
Intervenție militară
Rusia se pregătește pentru o eventuală acțiune militară, chiar dacă aceasta va avea loc sau nu. Acțiunea în sine poate avea diverse forme, de la o incursiune la o invazie la scară mare a estului Ucrainei.
Un scop posibil ar fi acela de a atrage forțele militare ale Kievului într-o luptă, pentru a le provoca asemenea pierderi încât Ucraina să își reconsidere poziția.
Invadarea unui teritoriu străin prezintă riscuri substanțiale. Armata ucraineană este mai bine antrenată și echipată decât în 2014-2015 (când a fost anexată Crimeea). Dar forța militară a Rusiei este impresionantă, iar NATO nu va interveni pentru a ajuta Kievul.
Apoi, în calcularea costurilor unei acțiuni militare, Moscova ar putea fi influențată de experiențele recente. În vreme ce Occidentul are motive să își reconsidere orice pas judecând după intervențiile din Irak și Afganistan, Rusia este într-o poziție mai bună. Putin poate considera că operațiunile din Georgia, anexarea Crimeei și chiar implicarea în războiul sirian pot fi considerate victorii.
Kofman crede că Rusia se află în cea mai bună poziție din 2014 și până acum, din punct de vedere economic, politic și militar, pentru a executa o astfel de mișcare. „Nu spun că acest lucru se va întâmpla, dar pur și simplu sugerez că există puține constrângeri”, explică expertul.
Ce ar trebui să urmărim
Declarația Casei Albe după discuția Biden-Putin a făcut referire la echipa de consilieri care va continua negocierile începute de cei doi președinți.
Dar care sunt șansele evitării unui război?
Kofman consideră că poziția oficială a Rusiei este imposibil de satisfăcut și nu inspiră optimism cu privire la obținerea unui acord.
Analiștii vor putea înțelege mai bine intențiile Moscovei în funcție de mișcările forțelor militare de la granița ucraineană.
Deocamdată, spune Kofman, tensiunile vor continua cel mai probabil.
„În acest moment, pare că Rusia va continua să își mobilizeze forțele, ca și cum ar fi decisă să urmeze acest scenariu, să le susțină cu elemente de logistică necesare pentru o operațiune la scară largă”, explică expertul.