Pe măsură ce războiul din Ucraina dă semne că se prelungește, discuțiile despre negocieri au devenit „mai mult decât tabu”

Stian Jenssen, șeful de cabinet al secretarului general al NATO, a fost criticat dur luna trecută, când a evocat posibilele opțiuni pentru încheierea războiului din Ucraina, unele care nu luau în calcul scenariul extrem al înfrângerii totale a Rusiei.

„Nu spun că trebuie să fie așa, dar cred că o soluție ar putea fi ca Ucraina să renunțe la teritoriu și să primească în schimb statutul de membru NATO”, a spus el în timpul unei dezbateri în Norvegia, potrivit ziarului VG, din această țară.

El a mai subliniat că „trebuie să fie la latitudinea Ucrainei să decidă când și în ce condiții vrea să negocieze” – linia standard a NATO.

Completarea aceasta nu l-a ajutat. Declarația inițială a atras o condamnare furioasă din partea ucrainenilor, o clarificare din partea șefului său, Jens Stoltenberg și, în cele din urmă, scuze din partea lui Jenssen.

Reacția sugerează că discuțiile publice despre eventualele negocieri par, cel puțin pentru moment, blocate, spun unii analiști mai favorabili diplomației, citați de New York Times.

Situația este complicată, mulți observatori și oficiali considerând că contraofensiva ucraineană, în care multă lume își pusese speranțele, avansează greoi. Condițiile de pe front – care sugerează un război de lungă durată – readuc prin urmare în discuție varianta negocierilor, spun acești oficiali și analiști.

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

Însă niciuna dintre părți nu pare deschisă în acest moment la discuții.

De altfel, alți oficiali și observatori se tem că o conversație prea deschisă în Occident pe tema negocierilor ar putea fi interpretată de Moscova ca o slăbire a hotărârii aliaților.

„Suntem un pic blocați”

Având în vedere că până și președintele SUA Joe Biden a declarat că este foarte probabil ca războiul să se încheie prin negocieri, Samuel Charap, politolog la RAND Corporation, un think-tank american, a apreciat că ar trebui să existe o dezbatere serioasă despre cum se poate ajunge acolo.

Nu este simplu. Și el a fost criticat când a sugerat că interesele Washingtonului și ale Kievului nu coincid întotdeauna și că este important să se discute cu Rusia despre un rezultat negociat.

„Există un sentiment din ce în ce mai răspândit că ceea ce facem acum nu funcționează, dar nu prea avem o idee despre ce să facem în continuare și nici o mare deschidere pentru a discuta”, a spus el, citat de New York Times.

„Lipsa de succes nu a deschis spațiul politic pentru o discuție deschisă a alternativelor. Suntem un pic blocați”, a concluzionat analistul.

Având în vedere că contraofensiva decurge atât de lent, guvernele occidentale se simt mai vulnerabile după ce au furnizat atât de mult echipament și au oferit speranțe, a declarat și Charles Kupchan, profesor la Universitatea Georgetown și fost oficial american.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Kupchan știe despre ce vorbește. El și Richard Haass, fostul președinte al Consiliului pentru Relații Externe – un alt think-tank american, au scris un articol în Foreign Affairs în aprilie, îndemnând Washingtonul și aliații săi să elaboreze „un plan pentru a trece de la câmpul de luptă la masa negocierilor” și au fost criticați pe scară largă pentru acest lucru.

Aceste critici s-au înrăutățit considerabil atunci când cei doi, împreună cu Thomas Graham, fost diplomat american la Moscova, au avut conversații private cu ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, pentru a explora posibilitatea unor negocieri.

Când s-a aflat despre aceste conversații, a existat un scandal major. Deși cei trei au fost de acord să nu discute despre ceea ce s-a spus în acele conversații, reacția a fost grăitoare, a spus Kupchan.

„Orice discuție deschisă despre un plan B este periculoasă din punct de vedere politic, așa cum a aflat Jenssen, la fel ca noi, cei care încercăm să articulăm posibile planuri alternatice”, a spus el.

„Primim o furtună de critici și abuzuri. Ceea ce era oarecum tabu este acum foarte tabu”, a spus el, potrivit New York Times.

O situație complicată pe câmpul de luptă

Kupchan a observat că, în cazul în care contraofensiva nu merge bine, acum ar fi momentul să se exploreze alternative. În schimb, a sugerat el, Stoltenberg și alții pur și simplu merg mai departe cu sloganuri precum susținerea Ucrainei „atât timp cât este nevoie”.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

Aici trebuie spus că nu toți sunt de acord cu faptul că ofensiva este sortită eșecului. Oficialii de la Kiev au respins dur criticile, declarându-se chiar ofensați de faptul că oameni din afara Ucrainei își dau cu părerea despre eforturile soldaților care își riscă sau chiar pierd viețile pe câmpul de luptă.

Kievul și-a adaptat optimismul inițial cu privire la succesul contraofensivei, dar și-a menținut totuși poziția cum că avansul, așa greoi cum este, există. Un expert de la West Point a speculat chiar că forțele ucrainene au de fapt succes și vor reuși să își atingă scopul, acela de a secționa puntea terestră a Rusiei, dinspre Crimeea spre teritoriile ocupate anul trecut.

În orice caz, un lucru evident este că negocierile necesită ca cele două părți să discute, iar în acest moment nici președintele rus Vladimir Putin, nici președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu sunt gata să negocieze ceva.

Forțele lui Putin par să își mențină liniile de apărare, iar majoritatea analiștilor sugerează că acesta crede că Occidentul va obosi și va reduce sprijinul pentru Ucraina. De asemenea, el poate spera că Donald Trump se întoarce la Casa Albă și că abordarea Washingtonului se va schimba.

De asemenea este neclar dacă, după atâtea sacrificii ucrainene, Zelenski s-ar simți capabil, din punct de vedere politic, să negocieze cu Putin, chiar dacă Rusia ar fi împinsă înapoi pe pozițiile sale de la începutul invaziei.

„Nimeni nu are o idee clară cu privire la obiectivele realiste de război ale celorlalți. Dar nici nu a încercat să afle, ceea ce este o problemă”, a spus Kupchan.

„Rusia ar putea mirosi orice slăbiciune”

Ce se întâmplă în Europa? Oficialii germani sunt dornici de o soluție negociată și vorbesc despre cum ar putea fi adusă Rusia la masa negocierilor, dar fac acest lucru doar în privat și cu specialiști de încredere ai think tank-urilor, a explicat pentru New York Times Jana Puglierin, directoare a biroului din Berlin al Consiliului European pentru Relații Externe.

„Ei înțeleg că nu pot forța Ucraina în niciun fel, pentru că Rusia va mirosi slăbiciunea”, a spus ea.

Cu toate acestea, există o dorință atât la Berlin, cât și la Washington ca războiul să nu continue la nesfârșit, a spus Puglierin, în parte pentru că disponibilitatea politică pentru un sprijin militar și financiar nelimitat pentru Ucraina începe deja să scadă, în special în rândul celor de dreapta și de extremă dreapta, care câștigă teren.

Dar pentru mulți alții, sugestia unei soluții negociate sau a unui plan B este prea timpurie și chiar imorală, a declarat și Constanze Stelzenmüller de la Brookings Institution.

Putin nu a arătat niciun interes în a discuta, iar generația mai tânără de oficiali din jurul său este chiar mai radicală, a spus ea, citând un articol din Foreign Affairs scris de Tatiana Stanovaia.

„Astfel, oricine dorește să articuleze un plan B cu acești oameni de cealaltă parte se confruntă cu o întrebare semnificativă privind sarcina probei”, a spus ea, folosind un termen juridic.

„Putin a spus de multe ori că nu va negocia decât în condițiile sale, care reprezintă distrugerea Ucrainei. Nu există o lipsă de claritate acolo”, a adăugat ea, observând că un plan credibil de pace ar putea să vină și din partea puterilor cheie non-occidentale, de care Rusia.

Alți observatori sunt de acord că Rusia privește cu atenție orice discuție despre negocieri.

Nerăbdarea Parisului sau a Berlinului de a negocia prea devreme îl va încuraja pur și simplu pe Putin să manipuleze acest zel, să divizeze Occidentul și să caute concesii din partea Ucrainei, a declarat pentru cotidianul american Ulrich Speck, un analist german.

„Apelul la diplomație este atât punctul nostru forte, cât și punctul nostru slab”, a spus Speck.

„Ne pricepem foarte bine la compromis și coaliție, dar acest lucru necesită un acord de bază asupra normelor și obiectivelor. Șocul Ucrainei este că acest lucru pur și simplu nu există în cealaltă tabără”, a adăugat el.

Urmărește-ne pe Google News