Război în Ucraina, ziua 11. Bombardamente masive în mai multe zone și civili uciși în timpul evacuărilor

Netflix și-a suspendat serviciile în Rusia, a anunțat duminică un purtător de cuvânt al companiei, potrivit Reuters și BBC. La începutul acestei săptămâni, Netflix și-a întrerupt temporar viitoarele proiecte și achiziții din Rusia, după ce a evaluat impactul invadării Ucrainei de către Moscova.

„Având în vedere circumstanțele de pe teren, am decis să ne suspendăm serviciul în Rusia”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Netflix a anunțat anterior că nu intenționează să adauge canale de stat la serviciul său rusesc, în ciuda unei reglementări care îi impune să distribuie asemenea posturi.

Și firma de consultanță PricewaterhouseCoopers (PwC) și-a anunțat intenția de a renunța la filiala sa din Rusia.

„Am decis că, în aceste circumstanțe, PwC nu ar trebui să aibă o firmă membră în Rusia și, în consecință, PwC Rusia va părăsi rețeaua”, a transmis președintele companiei, Bob Moritz, într-un comunicat de presă.

PwC a precizat că va sprijini eforturile umanitare din Ucraina.

Cel puțin o persoană a fost ucisă, iar un incendiu a cuprins o clădire rezidențială, după ce rușii au reluat atacurile aeriene duminică seară asupra centrului orașului Harkov, relatează Pravda Ucraina, care citează martori oculari.

Victima este o femeie în vârstă, iar alte cinci persoane au fost rănite.

Primarul orașului, Ihor Terekhov, a declarat că elicopterele rusești zburau în cursul serii peste Harkov.

Cardurile de credit emise de băncile rusești care folosesc sistemele de plată Visa și Mastercard vor înceta să mai funcționeze în străinătate după data de 9 martie, a anunțat astăzi Banca Centrală a Rusiei, adăugând că unii creditori locali vor încerca să folosească sistemul de plată UnionPay din China, potrivit Reuters.

Cardurile Mastercard și Visa emise în Rusia vor fi acceptate în țară până la expirarea acestora, a precizat Banca Centrală. Potrivit instituției, interdicția din străinătate se aplică și cardurilor emise de filialele locale ale băncilor străine.

Anunțul Băncii Centrale a venit după ce companiile americane de plăți Visa și Mastercard au transmis că-și suspendă operațiunile în Rusia, alăturându-se listei marilor companii occidentale care rup legăturile de afaceri cu Moscova.

Banca Centrală a adăugat că multe bănci rusești intenționează să emită carduri folosind sistemul operatorului chinez de carduri UnionPay, un sistem despre care afirmă că este activat în 180 de țări.

În timp ce mai multe bănci rusești folosesc deja UnionPay, altele, precum Sberbank (cel mai mare creditor din țară) și Tinkoff, ar putea începe să emită carduri cuplând sistemul de plăți Mir din Rusia cu UnionPay, a precizat Banca Centrală. Aceasta i-a sfătuit pe cetățenii ruși aflați în prezent în străinătate să retragă numerar înainte de a nu mai putea să utilizeze cardurile Visa și Mastercard.

Mii de ruși, inclusiv turiști, sunt blocați în străinătate după ce multe țări și-au închis spațiul aerian aeronavelor rusești, în timp ce Rusia a reacționat impunând interdicții de zbor pentru multe companii aeriene străine.

Asediul forțelor ruse asupra Kievului va începe „foarte curând”, susține Vadym Denysenko, consilier al ministrului de Interne al Ucrainei, potrivit publicației The Kyiv Independent.

Rusia a concentrat un „număr suficient de trupe și echipamente” în apropierea capitalei Kiev, iar „bătălia cheie în război” va avea loc în următoarele zile, a precizat consilierul ministrului de Interne.

Ameninţările Rusiei cu privire la posibilitatea ca avioane de luptă ucrainene să decoleze de pe aeroporturi din ţări vecine Ucrainei, precum România și Polonia, reprezintă doar o „retorică” prin care se caută să se abată atenţia de la uciderea civililor în Ucraina, a declarat premierul Nicolae Ciucă în această seară la Digi24, potrivit news.ro.

”Este o retorică folosită în ultima perioadă, prin care se caută să se abată atenţia de la ceea ce se întâmplă real, în teren în Ucraina, unde vedem că sunt ucişi civili, unde vedem că nu se respectă absolut deloc legile conflictului armat, şi în felul acesta este mai uşor să spui «atenţie la ceilalţi, pentru că vă puteţi transforma şi voi în parte a acţiunii beligerante» pe care ei o desfăşoară”, a afirmat șeful Guvernului.

Nicolae Ciucă a explicat că în conflictele armate de folosesc, de regulă, metode precum dezinformarea, inducerea în eroare, propaganda şi operaţiile informaţionale, de aici rezultând și retorica agresivă a Moscovei.

”Eu cred că degeaba încearcă să ne facă să ne fie frică, pentru că nu avem de ce să ne fie frică. Existăm măsuri concrete care s-au luat în interiorul Alianţei Nord-Atlantice astfel încât statele de pe frontiera estică a alianţei să beneficieze de măsuri întărite şi consolidate de descurajare şi apărare”, a arătat premierul.

Potrivit acestuia, de la debutul războiului din Ucraina, un singur avion ucrainean a intrat în spaţiul aerian al României, în prima zi a conflictului militar din ţara vecină, pilotul solicitând aterizare de urgenţă pe un aeroport românesc.

”Avionul a plecat din România neînarmat tocmai pentru a evita orice situaţie în care să putem fi acuzaţi că a zburat o aeronavă de luptă de pe teritoriul ţării noastre, care să poată să intre direct în acţiune. Ca atare nu văd de ce am fi acuzaţi că am desfăşurat astfel de activităţi”, a precizat șeful Guvernului.

TikTok a anunțat că suspendă unele funcții ale aplicației în Rusia, după adoptarea noii legi care prevede pedespse cu închisoarea chiar și de 15 ani, pentru răspândirea de „știri false”, relatează CNN.

„În lumina noii legi din Rusia care incriminează «știrile false», nu avem de ales decât să suspendăm livestreaming-ulși încărcarea de noi înregistrări video, în timp ce analizăm implicațiile de siguranță ale acestei legi”, a anunțat compania, într-un mesaj publicat pe Twitter. „Serviciul nostru de mesagerie în aplicație nu va fi afectat”, au precizat reprezentanții TikTok.

„Vom continua să evaluăm circumstanțele în evoluție din Rusia pentru a stabili când ne putem relua pe deplin serviciile, având siguranța ca prioritate principală”, a adăugat compania, într-o postare pe blog.

Potrivit The Guardian, legea „știrilor false” a avut deja consecințe pe scară largă. BBC, Canadian Broadcasting Company și Bloomberg News au anunțat vineri că jurnaliștii lor își întrerup activitatea în Rusia. CNN, CBS News și ABC News au încetat să mai transmită în Rusia, iar alte organizații de știri au încetat temporar să publice relatările scrise ale jurnaliștilor lor aflați acolo.

De asemenea, Rusia a blocat în întregime Facebook vineri, ca răspuns după ce platforma de socializare a restricționat conținutul presei ruse controlate de stat.

Consecințele războiului declanșat de Rusia în Ucraina se răsfrâng și pe tărâmul cultural: dirijorul Tugan Sokhiev de la celebrul Teatru Bolșoi din Moscova și-a anunțat astăzi demisia din funcția de director muzical și dirijor-șef al instituției, informează BBC.

Sokhiev – care a petrecut ani de zile lucrând în lumea muzicii în Franța – a mai anunțat că va renunța și la funcția de director muzical al Orchestrei Naţionale a Capitolei din Toulouse.

Într-o comunicat de presă lung și emoționant, Sokhiev a spus că se va opune întotdeauna conflictelor de orice natură, indiferent de forma în care se manifestă acestea.

El a precizat că este foarte mândru că provine dintr-o țară culturală atât de bogată precum Rusia și că face parte din viața muzicală franceză.

Sokhiev a mai spus că a fost pus sub presiune pentru a face o alegere imposibilă, între familia muzicală și tradiția culturală, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Potrivit The Guardian, Sokhiev a fost numit director la Bolșoi în 2014 pentru a îmbunătăți imaginea Teatrului după mai multe scandaluri, printre care și atacul cu acid din 2013 asupra directorului său artistic de atunci, Serghei Filin.

El provine din aceeași regiune a Rusiei – Osetia de Nord – ca dirijorul-vedetă Valeri Gherghiev, și este considerat a fi protejatul său. Gherghiev, un fidel al Kremlinului, a fost concediat de la Filarmonica din München pentru că nu a denunțat acțiunile Rusiei.

„Mulți oameni așteptau să mă exprim și să audă de la mine poziția mea cu privire la ceea ce se întâmplă în acest moment”, a afirmat Sokhiev, referindu-se la acțiunea militară a Rusiei în Ucraina. Acesta a adăugat că a decis să demisioneze după ce „a fost forțat să înfrunte opțiunea imposibilă de a alege între iubiții mei muzicieni ruși și iubiții muzicieni francezi”.

Sokhiev a evitat să spună însă, în mod explicit, dacă susține sau se opune acțiunilor Rusiei în Ucraina.

Potrivit acestuia, muzicienii au început să devină „victime ale așa-numitei «cancel-culture»” și a sugerat că muzica rusă ar putea fi amenințată. „În curând voi fi rugat să aleg între Ceaikovski, Stravinski, Şostakovici şi Beethoven, Brahms, Debussy”, a avertizat Sokhiev.

Opt rachete au fost lansate, în total, astăzi, în bombardamentele împotriva aeroportului din Vinița, a anunțat Yuriy Ignat, purtătorul de cuvânt al Comandamentului ucrainean al Forțelor Aeriene, precizând că acestea au fost trase de pe Marea Neagră, informează publicația The Kyiv Independent.

Rachetele care au fost folosite au o rază de acțiune de până la 5.500 de kilometri, iar aeroportul din orașul Vinița a fost complet distrus în urma bombardamentelor, a mai anunțat oficialul ucrainean.

Oficialii americani și europeni au discutat despre modul în care Occidentul ar putea sprijini un guvern ucrainean în exil condus de președintele Volodimir Zelenski în cazul în care Executivul ar trebui să fugă de la Kiev, au declarat oficiali occidentali pentru CNN.

Discuțiile luat în calcul o paletă mai largă de opțiuni, de la susținerea lui Zelenski și a oficialilor ucraineni de vârf într-o potențială mutare la Lvov, în vestul Ucrainei, până la posibilitatea ca Zelenski și colaboratorii săi să fie nevoiți să fugă din Ucraina și să stabilească un nou guvern în Polonia, au precizat oficialii occidentali.

Discuțiile sunt doar preliminare și nu au fost luate decizii, au mai spus sursele.

De asemenea, oficialii occidentali s-au ferit să dialogheze direct cu Zelenski despre un guvern în exil, pentru că acesta vrea să rămână la Kiev și a respins până acum orice discuție care se concentrează pe altceva decât pe sprijinirea Ucrainei în lupta sa împotriva Rusiei, au explicat doi diplomați occidentali. Aceștia au adăugat că au existat discuții despre trimiterea unuia sau mai multor membri ai guvernului lui Zelenski într-o locație externă unde ar putea fi înființat un Cabinet în cazul în care Kievul e cucerit de ruși și liderul ucrainean nu dorește sau nu poate să fugă.

Și secretarul american de stat Antony Blinken a evocat astăzi „planurile de continuitate ale guvernului” Ucrainei, în cazul în care președintele Volodimir Zelenski este ucis, dar s-a limitat să precizeze că aceste planuri au fost făcute de ucraineni.

Oficialii americani și europeni credeau în primele zile ale războiului declanșat de Rusia că mutarea lui Zelenski la Lvov ar putea fi fezabilă, deoarece nu era clar dacă armata rusă va viza vestul Ucrainei. Dar în prezent – având în vedere acțiunile forțelor ruse din ultimele zile împotriva țintelor civile din întreaga țară – nu sunt la fel de siguri că Rusia nu va dori să cucerească fiecare centimetru al teritoriului ucrainean, notează CNN.

American Express a anunțat astăzi că își suspendă toate operațiunile în Rusia și Belarus, alăturându-se unui număr tot mai mare de corporații occidentale care părăsesc cele două piețe din cauza invadării Ucrainei de către Moscova, relatează Reuters.

„În lumina atacului nejustificat și în curs de desfășurare al Rusiei asupra poporului Ucrainei, American Express suspendă toate operațiunile din Rusia”, a anunțat compania de carduri de credit, într-un comunicat publicat pe site-ul său. „De asemenea, încheiem toate operațiunile comerciale din Belarus”, a precizat American Express.

Decizia American Express vine după ce alte două mari companii americane emițătoare de carduri, Visa și Mastercard, au anunțat, cu o zi înainte, că-și suspendă operațiunile în Rusia. Și compania de plăți PayPal a luat o decizie similară.

Potrivit American Express, cardurile sale emise la nivel global nu vor mai funcționa în Rusia nici pentru plata la comercianți, nici la bancomate. Mai mult, cardurile emise în Rusia de băncile autohtone nu vor mai funcționa, în afara țării, în rețeaua American Express.

Compania a mai anunțat că și-a suspendat deja relațiile cu băncile rusești afectate de sancțiunile americane și internaționale.

Ucraina nu este dispusă să facă compromisuri cu privire la integritatea sa teritorială în tratativele cu Rusia, dar este deschisă să discute despre „modele non-NATO” pentru relațiile ei internaționale în viitor, a declarat unul dintre negociatorii ucraineni pentru Fox News, potrivit Reuters.

Ucraina a urmărit în mod constant să adere la Uniunea Europeană și NATO, ambele ambele variante fiind respinse de Moscova. Președintele rus Vladimir Putin a invocat potențiala apartenență a Ucrainei la NATO drept o dovadă a ceea ce el descrie ca fiind „o agresiune a NATO împotriva Rusiei”.

„Răspunsul pe care îl primim din partea țărilor NATO este că nu sunt pregătite nici măcar să discute despre a ne primi în alianță, nici măcare în următoarea perioadă de cinci sau zece ani”, a declarat aseară negociatorul David Arakhamia pentru Fox News.

„Suntem gata să discutăm despre câteva modele non-NATO. De exemplu, ar putea exista garanții directe din partea mai multor țări precum SUA, China, Marea Britanie, poate Germania și Franța. Suntem deschiși să discutăm astfel de lucruri într-un sens mai larg, nu doar în discuțiile bilaterale cu Rusia, ci și cu alți parteneri”, a precizat negociatorul.

Delegațiile din Ucraina și Rusia au avut până acum două runde de negocieri, de când Rusia a început invadarea țării sale vecine, pe 24 februarie.

Joi, părțile au convenit să deschidă coridoare umanitare pentru a permite civililor să fugă din unele zone de luptă, deși au existat întârzieri în implementarea acestora.

Următoarea rundă de negocieri va avea loc, potrivit părții ucrainene.

Guvernul polonez a dezminţit astăzi informaţiile apărute în presă, potrivit cărora Varșovia ar intenţiona să trimită Ucrainei avioane de luptă de fabricaţie sovietică şi să primească la schimb aeronave militare din SUA, informează Agerpres citând agenția germană DPA.

„Polonia nu va trimite avioane de luptă în Ucraina şi nici nu va permite folosirea aeroporturilor sale”, a scris pe Twitter guvernul polonez. „Ajutăm semnificativ în multe alte domenii”, a precizat executivul de la Varşovia.

Anunțul vine după ce șeful diplomației americane, Antony Blinken, a declarat că SUA cooperează cu Polonia în sensul ca partea poloneză să poată furniza ucrainenilor aparate de zbor pe care aceştia ştiu să le piloteze şi să primească în schimb avioane de fabricaţie americană.

„Vrem să vedem dacă putem fi de ajutor, după cum am spus, şi să ne asigurăm că, indiferent de ceea ce livrează ei (polonezii, n.r.) ucrainenilor, ceva se întoarce la ei pentru a compensa pentru orice sincopă de securitate care ar putea apărea pentru Polonia”, a spus Blinken, la CNN.

Ministerul rus al Apărării a avertizat astăzi asupra faptului că țările care vor găzdui avioane de luptă ucrainene ar putea fi considerate de către Federația Rusă ca parte a conflictului militar din Ucraina, anunță agenția Interfax.

De altfel, purtătorul de cuvânt al ministerului a acuzat direct România că a permis accesul acestor avioane în spațiul ei aerian.

“Ştim sigur că avioane ucrainene de luptă au zburat anterior în România şi în alte ţări vecine”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konașenkov.

„Dorim să subliniem că folosirea rețelei de aerodromuri din aceste țări pentru staționarea avioanelor de luptă ucrainene în vederea utilizării ulterioare împotriva forțelor armate ruse poate fi considerată drept o implicare a acestor țări în conflictul armat”, a adăugat acesta.

Avertismentul transmis de Ministerul rus al Apărării vine după ce președintele Vladimir Putin a făcut ieri afirmații similare.

Liderul de la Kremlin a spus că Rusia va considera cobeligerantă orice ţară care încearcă să impună o zonă de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei, o revendicare a Kievului respinsă de NATO pe motiv că ar putea duce la extinderea războiului dincolo de granițele Ucrainei: „O astfel de decizie va echivala cu intrarea în conflict armat cu Rusia”.

Totodată, președintele rus a susținut că sancțiunile economice masive impuse de Occident „seamănă cu o declarație de război”.

Mai multe detalii: Rusia, amenințări voalate către România și Polonia. Scenariul Moscovei în care cele două țări sunt „parte din conflict”

Opt persoane au fost ucise astăzi, în timpul evacuării civililor din orașul Irpin, situat în apropierea capitalei Kiev, anunță publicația The Kyiv Independent.

O întreagă familie de patru persoane, inclusiv doi copii, a fost ucisă când trupele ruse au deschis focul asupra civililor care încercau să fugă din Irpin cu autobuzele, potrivit primarului orașului, Oleksandr Markushin.

Mai multe detalii: VIDEO | O familie, ucisă pe un trotuar în timp ce încerca să fugă din orașul Irpin. Evacuări printre bombardamente și focuri de armă

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA) a scris astăzi pe Twitter că autoritatea de reglementare nucleară din Ucraina a raportat probleme de comunicare cu personalul care operează la centrala nucleară din Zaporojie, oraș situat în sud-estul Ucrainei, anunță CNN.

Autoritățile ucrainene au transmis Agenției Internaționale că personalul ucrainean continuă să opereze instalațiile centralei, „dar conducerea acesteia se află acum sub ordinele comandantului forțelor ruse care controlează amplasamentul”.

Mai multe detalii: Agenția Internațională pentru Energie Atomică anunță că angajații de la centrala nucleară de la Zaporojie sunt sub comanda rușilor

Ucrainenii au un plan pentru a asigura „continuitatea guvernului într-un fel sau altul”, în cazul în care președintele Volodimir Zelenski este ucis, a declarat astăzi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, în timpul unui interviu acordat CBS, potrivit CNN.

„Ucrainenii au planuri în vigoare, despre care nu voi vorbi și nu voi intra în detalii, pentru a se asigura că există o continuitate a guvernului, într-un fel sau altul, și mă voi opri aici”, a spus Blinken.

De asemenea, șeful diplomației americane l-a complimentat pe Zelenski pentru modul în care își conduce țara în timpul acestei crize.

„Leadership-ul pe care l-a arătat ​​președintele Zelenski, precum și întregul guvern, ​​este remarcabil, ei au fost întruchiparea acestui popor ucrainean incredibil de curajos”, a afirmat Blinken.

Cel puțin 4.357 de persoane au fost reținute astăzi în timpul protestelor din Rusia față de războiul declanșat în Ucraina, a anunțat OVD-Info, un grup independent de monitorizare care urmărește arestările din țara condusă de Vladimir Putin, potrivit CNN.

În 56 de orașe de pe teritoriul Federației Ruse au fost efectuate rețineri în rândul celor care au ieșit în stradă, mai arată monitorizarea efectuată de OVD-Info.

CNN precizează că nu poate verifica în mod independent veridicitatea acestor cifre.

Premierul britanic Boris Johnson a discutat astăzi la telefon cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre necesitatea furnizării de echipamente defensive suplimentare forțelor ucrainene, relatează CNN.

„Cei doi lideri au discutat despre nevoile urgente ale forțelor armate ucrainene, iar prim-ministrul s-a angajat să colaboreze cu partenerii pentru a furniza echipamente defensive suplimentare”, a declarat un purtător de cuvânt de la Downing Street.

Zelenski și Johnson au discutat și despre „situația umanitară care se deteriorează” în Ucraina.

„Johnson a subliniat ceea ce face Marea Britanie, atât pentru a oferi sprijin umanitar, cât și pentru a impune Rusiei sancțiuni economice care lovesc în centrul mașinăriei de război a lui Putin. Aceste măsuri includ apelul făcut altor țări să ia măsuri suplimentare pentru a elimina Rusia din sistemul SWIFT”, a precizat purtătorul de cuvânt.

„Liderii au discutat despre amenințarea tot mai mare pe care atacurile barbare ale Rusiei o reprezintă pentru civilii ucraineni, iar prim-ministrul a subliniat hotărârea Marii Britanii de a se asigura că Putin eșuează”, a mai transmis purtătorul de cuvânt al lui Boris Johnson.

Președintele francez Emmanuel Macron a discutat la telefon astăzi, timp de aproape două ore, cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Palatul Elysée a anunțat, într-un comunicat de presă, că Macron l-a îndemnat pe Putin să pună capăt atacului rus din Ucraina și să asigure securitatea cemtralelor nucleare ale țării vecine, după ce bombardamentele trupelor sale au provocat un incendiu pe amplasamentul centralei Zaporizhzhia, relatează BBC.

Putin i-a spus lui Macron că Rusia nu a încercat să atace centralele nucleare, a precizat președinția Franței.

Liderul de la Kremlin i-a mai spus lui Macron că Rusia își va atinge obiectivele prin „negociere sau război”, a mai anunțat Palatul Elysée.

De asemenea, Putin a dat vina pe ucraineni pentru incidentul de la centrala nucleară Zaporizhzhia. El i-a spus lui Macron că a fost o „provocare” pusă în scenă de „radicalii ucraineni”. În schimb, autoritățile din Ucraina dau vina pe bombardamentele efectuate de către forțele ruse pentru incident.

Kremlinul a adăugat că personalul rus și cel ucrainean păzesc împreună situl și că nivelurile de radiații sunt „normale”.

Putin a mai spus că încercările de ieri de a evacua civilii din orașele sudice Mariupol și Volnovakha au eșuat, deoarece „naționaliștii ucraineni” au refuzat să-i lase pe oameni să plece și că aceștia s-au folosit de încetarea temporară a focului doar pentru a se întări și a-și consolida poziția.

Mai multe detalii: Vladimir Putin a vorbit din nou la telefon cu Emmanuel Macron duminică

Ucraina susține că bombardamentele rusești au continuat în timpul încetării focului, atât ieri, cât și astăzi. Mai devreme în timpul zilei de astăzi, Crucea Roșie a anunțat că cele două părți nu au reușit să cadă de acord asupra detaliilor despre modul în care vor fi efectuate evacuările.

Forțele ruse au deschis focul la protestul din orașul Nova Kakhovka, din sudul Ucrainei, rănind cinci persoane, a anunțat agenția de știri Interfax Ucraina, citând martori oculari, conform The Guardian.

Aproximativ 2.000 de oameni au ieșit astăzi pe străzile din Nova Kakhovka pentru a-și manifesta opoziția față de invazie, fluturând steaguri ucrainene și cerând forțelor ruse să plece, a precizat Interfax Ucraina. Proteste similare au fost organizate în alte zone din Ucraina ocupate de soldații ruși.

Aproximativ 3.500 de oameni care au protestat față de războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina au fost reținuți astăzi în toată Rusia, a anunțat agenția rusă de știri Interfax, care citează Ministerul de Interne de la Moscova, potrivit BBC.

Ce arată rapoartele Ministerului rus de Interne:

• Aproximativ 2.500 de persoane au participat astăzi la protestele de la Moscova, dintre care 1.700 au fost reținute;
• Alte 1.500 de persoane au protestat la Sankt Petersburg, 750 dintre acestea fiind ulterior arestate;
• În total, alte 1.200 de persoane au participat la proteste în alte părți ale Rusiei, iar 1.061 dintre ele au fost reținute.

Cei care au fost arestați au fost duși la secțiile locale de poliție pentru audieri, acolo unde „se decide chestiunea aducerii lor în fața justiției”, a anunțat un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Interne.

Potrivit site-ului pentru drepturile omului OVD-Info, un total de 10.946 de persoane au fost reținute la protestele din Rusia împotriva războiului, de când Moscova a început invadarea Ucrainei.

Atacurile trupelor ruse au avariat conducta Doneţk-Mariupol, lăsând peste 700.000 de oameni fără căldură, în timp ce temperaturile de afară sunt sub 0 grade Celsius, a anunțat astăzi Inna Sovsun, deputată a Parlamentului ucrainean, într-un mesaj publicat pe Twitter, potrivit CNN.

„Gazoductul Donețk-Mariupol a fost avariat de ocupanții ruși. Acum, peste 750.000 de oameni sunt lăsați fără căldură, în timp ce afară temperatura este adesea sub 0 grade Celsius. Aproape 1 milion de localnici se vor confrunta cu un dezastru umanitar și riscă să înghețe până la moarte. Avem acum nevoie de #NoFlyZone (zona de interdicție aeriană asupra Ucrainei, solicitată de autoritățile de la Kiev, n.r.)”, a scris deputata.

Cel puțin 364 de civili au fost uciși în Ucraina de când trupele ruse au invadat această țară, pe 24 februarie, și alți 759 au fost răniți, deși cifrele reale sunt, cel mai probabil, „considerabil mai mari”, a anunțat o misiune de monitorizare a Organizației Națiunilor Unite, potrivit Reuters.

Cifrele actualizate, care includ victimele confirmate până pe data de 5 martie, adaugă astfel încă 13 decese și 52 de răniți la numărul de victime pe care reprezentanții Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) l-au raportat ieri.

Numărul total al civililor uciși include 74 de bărbați, 42 de femei, 8 băieți și 4 fete, precum și 13 copii și 223 de adulți al căror sex nu este cunoscut. Numărul total de răniți include 67 de bărbați, 48 de femei, 11 fete și 2 băieți, precum și 28 de copii și 603 adulți, mai arată datele OHCHR, potrivit CNN.

503 dintre victime au fost în regiunile Doneţk şi Luhansk, iar 374 de victime s-au înregistrat pe teritoriul controlat de guvernul ucrainean.

Cele mai multe victime au fost produse de folosirea „armelor explozive cu o zonă largă de impact”, inclusiv bombardamente de artilerie grea și sisteme de rachete cu lansare multiplă, precum și rachete și lovituri aeriene, precizează OHCHR.

Secretarul american de stat, Antony Blinken, a anunțat astăzi că Statele Unite au primit „rapoarte foarte credibile” despre mai multe atacuri deliberate asupra civililor din Ucraina din partea forțelor ruse, relatează The Guardian.

Șeful diplomației americane a precizat că Washingtonul documentează aceste rapoarte pentru a se asigura că organizațiile relevante pot investiga dacă au fost comise crime de război.

„Am văzut rapoarte foarte credibile despre atacuri deliberate asupra civililor care ar constitui crime de război. Am văzut rapoarte foarte credibile despre utilizarea anumitor arme”, i-a spus Blinken jurnalistului Jake Tapper de la CNN. „Și ceea ce facem acum este să documentăm toate acestea, să le punem la un loc, să le analizăm și să ne asigurăm că, pe măsură ce oamenii și organizațiile și instituțiile corespunzătoare investighează dacă au fost sau sunt comise crime de război, că putem sprijini eforturile lor de investigare. Deci, acum ne uităm la aceste rapoarte. Sunt foarte credibile și documentăm totul”, a precizat șeful diplomației americane.

Antony Blinken a mai declarat astăzi că SUA lucrează cu aliații săi din Europa pentru a analiza posibilitatea interzicerii importurilor de petrol din Rusia, în efortul de a pedepsi în continuare Moscova pentru invadarea fără motiv a Ucrainei, potrivit CNN.

„Când vine vorba de petrol, de petrol rusesc, am vorbit ieri (sâmbătă, 5 martie) la telefon cu Președintele (Joe Biden,n .r.) și alți membri ai Cabinetului exact pe acest subiect, iar acum discutăm cu partenerii și aliații noștri europeni pentru a analiza într-un mod coordonat perspectiva de a interzice importul de petrol rusesc, asigurându-ne în același timp că există încă o aprovizionare adecvată cu țiței pe piețele mondiale”, a spus Blinken, într-un interviu acordat CNN.

SUA au anunțat deja o serie de sancțiuni împotriva Rusiei și președintelui Vladimir Putin, de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie. Dar pasul fără precedent de a sancționa exporturile de petrol ale Moscovei ar duce probabil la o creștere vertiginoasă a prețurilor, dând o lovitură dureroasă consumatorilor din întreaga lume, deoarece Rusia este cel de-al doilea producător de țiței la nivel mondial, notează CNN.

SUA folosesc foarte puțin petrol rusesc – importurile de petrol din Rusia s-au ridicat la doar 90.000 de barili pe zi în luna decembrie a anului trecut -, dar activează pe o piață globală interconectată, ceea ce înseamnă că șocurile de aprovizionare într-o parte a lumii pot afecta prețurile peste tot.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a declarat că 20.000 de cetățeni străini din 52 de țări au solicitat să se alăture armatei ucrainene în lupta forțelor militare ruse, potrivit publicației The Kyiv Independent.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a avut astăzi o nouă conversație telefonică cu omologul său rus, Vladimir Putin, relatează BBC.

Convorbirea celor doi lideri a durat o oră și 45 de minute, a anunțat președinția franceză, fiind a patra discuție pe care cei doi lideri au avut-o în ultimele zece zile.

Mai multe detalii: Vladimir Putin a vorbit din nou la telefon cu Emmanuel Macron duminică

Filiala din Harkov a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) raportează că forțele armate ale Rusiei au folosit mai multe lansatoare de rachete Grad pentru a bombarda Institutul de Fizică și Tehnologie Harkov, potrivit publicației The Kyiv Independent.

Un băiat în vârstă de doar 11 ani din Ucraina a ajuns noaptea trecută singur în Slovacia, doar cu un rucsac, o geantă de plastic, un paşaport şi un număr de telefon scris pe mână, a anunţat Ministerul slovac de Interne, într-o postare pe Facebook, potrivit CNN.

„A venit singur pentru că părinții lui au trebuit să rămână în Ucraina. Voluntarii l-au îngrijit, l-au dus într-un loc cald și i-au dat de mâncare și de băut”, a transmis Ministerul de Interne din Slovacia.

Mai multe detalii: „Eroul nopții” din Ucraina. Un băiețel a trecut singur granița în Slovacia, cu un număr de telefon scris pe braț

Evacuarea civililor din orașul asediat Mariupol, situat în sud-estul Ucrainei, a fost oprită și astăzi, a transmis Comitetul Internațional al Crucii Roșii, citat de BBC.

Forțele ucrainene și ruse se acuză reciproc de nerespectarea încetării focului, pentru a le putea permite localnicilor să părăsească orașul, după ce un acord similar a fost încălcat și ieri.

Potrivit BBC, ruta de evacuare era următoarea:

Autoritățile locale din Mariupol, care au anunțat în această dimineață încetarea focului, au confirmat că planurile de evacuare au fost abandonate.

„Este extrem de periculos să evacuezi oamenii în astfel de condiții”, a precizat Consiliul orașului, într-un comunicat online, potrivit The Guardian.

„Pe fondul scenelor devastatoare de suferință umană din Mariupol, a doua încercare de a începe evacuarea a aproximativ 200.000 de oameni din oraș a fost oprită. Încercările eșuate de ieri și de astăzi indică absența unui acord detaliat și funcțional între părțile aflate în conflict.

Astăzi, echipele noastre au început să deschidă calea de evacuare din Mariupol înainte de reluarea ostilităților. Echipele noastre rămân la Mariupol și sunt gata să ajute la facilitarea încercărilor ulterioare de evacuare, dacă părțile implicate ajung la un acord detaliat, pe care să îl implementeze și să îl respecte”, a mai transmis Consiliul orășenesc din Mariupol.

Pentru a cincea zi la rând, orașul nu are apă, curent electric, canalizare, iar mâncarea și apa se epuizează rapid, notează BBC.

În orașul Nova Kahovka din regiunea Herson, în sudul Ucrainei, câteva mii de ucraineni au ieșit să protesteze împotriva forțelor ruse de ocupație, potrivit mai multor imagini video distribuite în mediul online. Oamenii mărșăluiesc pe străzile orașului, scandând „Ucraina!”.

Aeroportul civil Havryshovka, din orașul Vinița, aflat la aproximativ 250 km sud-vest de capitala Kiev, a fost complet distrus de rachetele rusești, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit BBC.

Liderul de la Kiev a precizat că au fost opt atacuri cu rachete asupra orașului Vinița și a cerut închiderea spațiului aerian.

„Ei (rușii, n.r.) continuă să ne distrugă infrastructura, viața pe care am construit-o noi, părinții noștri, bunicii noștri și multe generații de ucraineni”, a afirmat Zelenski.

„Repetăm ​​în fiecare zi – închideți cerul deasupra Ucrainei. (…) Vă rog să creați o zonă umanitară fără rachete. Suntem oameni și este datoria voastră să ne protejați, să protejați civilii și o puteți face. Dacă nu o faceți, măcar să ne dați avioane ca să ne putem apăra, pentru că altfel rămâne o singură concluzie – și vreți să fim uciși foarte încet. Aceasta este și responsabilitatea politicienilor lumii, a liderilor occidentali”, a adăugat Zelenski, înttr-un mesaj transmis pe Telegram, potrivit CNN.

Anterior în cursul zilei, autoritățile ucrainene au anunțat că serviciile de urgență lucrează pentru a stinge incendiile de la aeroport cauzate de loviturile cu rachete, conform The Guardian.

Până acum, cele mai multe lupte din Ucraina au avut loc în nordul și estul Kievului, precum și în regiunile sudice ale Ucrainei.

Proteste față de războiul din Ucraina au loc duminică în mai multe orașe din Rusia. Potrivit datelor publicate de grupul independent de monitorizare a protestelor OVD-Info, până astăzi, 6 martie, la ora locală 16.00, peste 1.950 de persoane au fost arestate în timpul manifestațiilor care au loc în 44 de orașe.

Mai multe informații: Proteste în Moscova și în mai multe orașe din Rusia împotriva invadării Ucrainei. Aproape 2000 de oameni au fost deja arestați

Secretarul de stat american Antony Blinken spune că SUA iau în considerare posibilitatea de a trimite avioane în Polonia dacă Varşovia decide să trimită aeronave de luptă în Ucraina, potrivit AFP și DPA, citate de Agerpres.

„Acum analizăm în mod activ problema avioanelor pe care Polonia le-ar putea furniza Ucrainei şi examinăm cum am putea compensa dacă Polonia decide să furnizeze aceste avioane. Nu pot vorbi despre un calendar, dar pot spune doar că analizăm acest lucru foarte, foarte activ”, a spus șeful diplomației americane, aflat duminică într-o vizită în Republica Moldova.

Mai multe informații: Antony Blinken: SUA iau în considerare trimiterea de avioane în Polonia dacă Varşovia trimite avioane de luptă în Ucraina

Conflictul din Ucraina „nu este o operațiune militară, ci un război”, a declarat duminică Papa Francisc, numind Ucraina o „țară martirizată” în care „curg râuri de lacrimi și sânge”, relatează BBC.

Declarațiile sale sunt o critică la adresa narațiunii oficiale promovată de Kremlin, care insistă că invadarea Ucrainei este o „operațiune militară specială” lansată pentru „demilitarizarea” fostei republici sovietice.

Mai multe detalii: Papa Francisc, apel la deschiderea unor coridoare umanitare în Ucraina: ”Curg râuri de sânge şi de lacrimi”

Pe 25 februarie, Suveranul Pontif a mers la Ambasada Rusiei la Sfântul Scaun pentru a-i transmite ambasadorului Moscovei îngrijorarea sa cu privire la invadarea Ucrainei de către Rusia, într-un gest fără precedent în istoria Bisericii Catolice.

Rusia își va opri ”operațiunea militară” doar dacă Ucraina încetează luptele și cererile Moscovei sunt îndeplinite, precizează Kremlinul într-un comunicat de presă transmis după o conversație între președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, relatează The Guardian.

Putin a spus că operațiunea se desfășoară conform planului și programului și că speră că negociatorii ucraineni vor adopta o abordare mai constructivă la discuții și vor ține cont de realitatea de pe teren, a mai transmis președinția rusă.

La rândul său, Recep Tayyip Erdogan l-a îndemnat pe omologul său rus să declare încetarea focului în Ucraina, să deschidă coridoare umanitare și să semneze un acord de pace, a anunțat biroul liderului turc.

În apelul telefonic care a durat aproximativ o oră, Erdogan i-a spus lui Putin că Turcia este pregătită să contribuie la rezolvarea pașnică a conflictului și că o încetare a focului ar atenua preocupările legate de situația umanitară.

„Președintele Erdogan și-a reînnoit apelul de «a deschide calea păcii împreună»”, a mai precizat președinția Turciei.

Autoritățile din orașul Bucha, din nord-vestul capitalei ucrainene, au lansat un apel urgent pentru ajutor pe fondul bombardamentelor intense din partea forțelor ruse, relatează CNN.

Zona se află de mai bine de o săptămână în centrul luptelor.

„Inamicul continuă să bombardeze fără milă toate cartierele din Bucha: fiecare zi este o luptă pentru supraviețuire. Nu există energie electrică, căldură, comunicații, internet. În fiecare zi primim mii de mesaje de la locuitorii din Bucha (…) despre nevoia de hrană, apă, restabilirea comunicațiilor”, a transmis consiliul orașului pe Facebook.

Livrarea ajutoarelor umanitare nu este posibilă în contextul în care „comunitatea este sub asediu”, se mai menționează în mesajul citat.

”Avem nevoie de sprijin pentru a supraviețui! Ajutați-ne să salvăm comunitatea!”, este apelul autorităților din Bucha.

„Peste 1,5 milioane de refugiați din Ucraina au trecut în țările vecine în 10 zile – criza de refugiați cu cea mai rapidă creștere din Europa de la al Doilea Război Mondial”, a scris duminică, pe Twitter, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi.

Numărul de refugiați care au trecut din Ucraina în Polonia de la începutul războiului este așteptat să depășească astăzi de un milion de persoane, potrivit The Guardian.

Cele mai recente date arată că polițiștii de frontieră polonezi au permis sâmbătă trecerea a până la 129.000 de persoane prin punctele de frontieră, cel mai mare număr înregistrat într-o singură zi de la debutul războiului.

Într-un discurs televizat difuzat duminică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a avertizat poporul că forțele ruse se pregătesc să bombardeze orașul Odesa, din sud-vestul țării, relatează Le Figaro.

“Avioanele zboară. Deasupra oamenilor paşnici. Deasupra oraşelor paşnice. Se pregătesc să bombardeze Odesa. Odesa! Întotdeauna au avut parte doar de căldură la Odesa. Doar de sinceritate. Şi acum? Bombe la Odesa? Artilerie împotriva oraşului? Rachete împotriva Odesei? Va fi crimă de război. Va fi o crimă istorică”, a spus Volodimir Zelenski.

Ministerul rus al Apărării anunță că opt avioane și două elicoptere au fost doborâte în Ucraina într-o zi, potrivit celor mai recente estimări ale Moscovei cu privire la pierderile suferite de Kiev în cele 11 zile de război, relatează angenția rusă Tass.

Generalul-maior Igor Konașenkov, reprezentant oficial al Ministerului rus al Apărării, a anunțat astăzi că sistemul de rachete antiaeriene S-300 a fost distrus de forțele ruse.

Potrivit oficialului, tot în ultima zi, avioanele de luptă și apărarea aeriană a Forțelor Aerospațiale ale Moscovei au doborât patru avioane Su-27 și un MiG-29 în regiunea Jîtomîr, un avion Su-27 și unul model Su-25 în regiunea Radomîșl, un Su-25 în apropiere de Nijîn și două elicoptere Mi-8, în regiunea Kiev. Alte șase vehicule fără pilot ar fi fost distruse, într-o zi, potrivit sursei citate.

Același general a anunțat că Rusia a lovit peste 2.200 de ținte din infrastructura militară a Ucrainei și distrus 69 de avioane la sol și 24 de avioane în aer.

„În total, 2.203 de obiective de infrastructură militară a Ucrainei au fost lovite în timpul operațiunii. Printre acestea, 76 de posturi de comandă și centre de comunicații ale forțelor armate ucrainene, 111 sisteme antiaeriene S-300, Buk M-1 și sisteme de rachete antiaeriene Osa, precum și 71 de stații radar, 69 de avioane la sol și 24 de avioane în aer, 778 de tancuri și alte vehicule blindate de luptă, 77 de lansatoare de rachete multiple, 279 de piese de artilerie și mortiere, 553 de vehicule militare speciale, precum și 62 de vehicule aeriene fără pilot au fost distruse”, a declarat Igor Konașenkov.

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Punctul de control pentru evacuarea civililor din districtul Irpin, de la vest de Kiev, a fost bombardat duminică dimineață, potrivit CNN.

Presa internațională filma în acest loc atunci când în zonă a aterizat ceea ce pare a fi un obuz de artilerie, potrvit sursei citate.

Totul s-a întâmplat într-un moment în care un flux de civili trecea prin punctul de control.

Organizațiile media aflate la locul exploziei anunță că cel puțin trei civili au fost uciși, inclusiv doi copii.

CNN precizează că nu poate confirma în mod independent numărul victimelor.

Vicepremierul Dominic Raab spune că misiunea Occidentului este aceea de a se asigura că ”Putin eșuează în Ucraina”, relatează Sky News.

„Cred că nu ar trebui să ne îndoim că misiunea noastră și a aliaților noștri este să ne asigurăm că Putin eșuează în Ucraina și va lua ceva timp – vorbim de luni, dacă nu chiar ani – şi prin urmare trebuie să dăm dovadă de rezistenţă strategică, deoarece acest conflict nu se va termina în câteva zile”, a declarat Dominic Raab pentru sursa citată.

Totodată, Raab a spus că forțele ucrainene s-au dovedit mult mai dure decât se aștepta Vladimir Putin, iar sancțiunile economice impuse de Occident l-au determinat pe președintele Rusiei să răspundă cu „tactici tot mai brutale”.

Nivelul radiațiilor rămâne în limite normale, iar sistemele de siguranță de la centrala nucleară de la Zaporojie sunt intacte, potrivit Autorității de reglementare nucleară din Ucraina, citată de BBC.

Instituția ucraineană a transmis Organizației Națiunilor Unite că a reușit să țină legătura cu personalul de la centrală și că două din cele șase reactoare funcționează acum.

Celelalte trei centrale nucleare ale Ucrainei funcționează în siguranță, a precizat Autoritatea Internațională pentru Energie Atomică a ONU, citând informații pe care le-a primit de la autoritatea de reglementare ucraineană.

Organismul ONU a subliniat în acest context că este important ca angajaților să li se permită să se odihnească și să lucreze în ture pentru a fi în siguranță.

Centrala de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, a fost bombardară de Rusia în noaptea de 3 spre 4 martie, declanșând un incediu.

Sute de oameni s-au adunat duminică în capitala Taiwanului, Taipei, pentru a protesta față de invadarea Ucrainei de către Rusia, relatează CNN.

Printre demonstranți s-au numărat cetățeni care trăiesc în țara din sud-estul Asiei, precum și parlamentari taiwanezi.

Manifestanții au fluturat steaguri ale Ucrainei și au purtat pancarte cu mesaje ca „Taiwanul este alături de Ucraina” sau ”Fără război”.

Protestul a avut loc în Piața Libertății, un loc de adunare din Taipei, care a jucat un rol cheie în tranziția Taiwanului de la sistemul bazat pe un partid unic la democrație, în anii 1990.

„Este important ca toată lumea să se trezească și să-și facă vocea auzită – oricum poate – pentru a le reaminti celorlalți că acesta nu este doar un război împotriva Ucrainei, ci împotriva întregii umanități. Cu toții vrem să se oprească, dar nu pot să întrevăd asta. Mi-e frică pentru națiunea mea, mi-e frică pentru poporul meu”, a spus Oleg Nevenglovski, un ucrainean care locuiește în Taiwan de doi ani.

În cazul Taiwanului, Beijingul urmărește o eventuală „reunificare” cu insula care se autoguvernrează și pe care China o consideră parte din propriul teritoriu.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Foto: Profimedia

Sute de mii de case din estul și sudul Ucrainei au rămas fără gaze duminică din cauza confruntărilor care au loc în aceste zone, potrivit operatorului local de transport al gazelor, citat de New York Tmes.

Operatorul a anunțat că a închis 16 stații de distribuție a gazelor din regiunile Harkov, Mykolaiv, Zaporojie, Kiev, Donețk și Luhansk.

„În prezent, este imposibil să restabilim alimentarea cu gaz la unele stații de distribuție”, au transmis reprezentanții companiei ucrainene.

Gazul natural este principala resursă de energie pentru încălzirea caselor în Ucraina.

Operatorul ucrainean de gaz lucra cu furnizorii din Polonia și din alte țări pentru a crește importurile de gaze, astfel încât cantitățile furnizate să fie aproape egale cu consumul mediu zilnic din Ucraina.

Cele mai recente date anunțate de ONU arată că numărul celor care au plecat din calea războiului din Ucraina, în cele 11 zile de conflict, a ajuns la aproape 1,5 milioane, relatează Reuters.

Civilii au căutat refugiu în țările vecine Ucrainei: Polonia, România, Slovacia, dar și în alte părți.

În România, aproape 230.000 de ucraineni au intrat în țară de la începutul invaziei ruse în țara vecină.

ONU estimează că peste patru milioane de refugiați ucraineni ar putea avea nevoie de protecție și asistență.

Mai multe informații: ONU: Aproape 1,5 milioane de oameni au fugit din Ucraina, la 11 zile de la începutul invaziei rusești

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut duminică dimineață un nou apel la cetățenii țării sale să nu cedeze în fața invaziei ruse, relatează New York Times.

În discursul său zilnic către națiune, liderul de la Kiev a vorbit despre „fiecare soldat de pe liniile de apărare. Fiecare medic care salvează vieți. Fiecare pompier care stinge focul. Fiecare antreprenor care continuă să lucreze. Zeci și zeci de alte profesii”, precizând că în aceste zile ”milioane de oameni au devenit un întreg”.

„Programatori care s-au alăturat trupelor informaționale. Toți cei care s-au alăturat apărării teritoriale. Profesori și educatori care nu lasă copii. Ofițeri de poliție. Funcționari publici. Toți am rezistat loviturii împreună. Ne vom reconstrui cu toții statul împreună”, a promis Zelenski.

De asemenea, președintele ucrainean a lăudat curajul tuturor celor care au rezistat în fața ocupației fie cu o armă, fie doar cu vocea lor. În acest context, el s-a referit în special la oamenii care au protestat la Herson, primul oraș important care a fost capturat de forțele ruse.

„Este un eroism deosebit să protestezi când orașul tău este ocupat. Chiar și temporar. Când nu ai o armă și ca răspuns primești împușcături. Și nu fugi. Când nu ai armură și vine spre tine un transportor blindat. Și nu te dai deoparte”, a spus Zelenski despre ucrainenii care au ieșit în stradă în orașul sudic, adăugând că acest curaj este motivul pentru care orice încercare de a ocupa țara este sortită eșecului.

Evacuarea civililor din Mariupol ar urma să înceapă duminică, la ora locală 12.00 (aceeași oră în România – n.r.), potrivit unui anunț al Consiliului municipal, citat de BBC.

În acest context, a fost stabilită o încetare temporară a focului între orele 10.00 și 21.00.

Coridorul umanitar a fost amenajat de-a lungul rutei Mariupol – Pokrovske – Manhush (ocolind Nikolske) – Respublika – Rozivka – Bilmak – Pologi – Orekhov – Zaporojie, potrivit datelor anunțate de Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare ucrainene din regiunea Donețk.

Evacuarea se va face cu autobuze municipale din trei puncte. Oamenii se pot deplasa și cu vehiculele personale pe coridorul stabilit și exclusiv în spatele autobuzelor. În fruntea coloanei se va afla un echipaj al Crucii Roșii. Orice deviere de la ruta stabilită pentru coridorul umanitar este interzisă.

„Rugăminte către toți șoferii care pleacă din oraș este să contribuie la maximum la evacuarea civililor – aduceți oameni cu voi, umpleți vehiculele cât mai mult!”, a transmis Pavlo Kirilenko.

Un plan similar a fost anunțat și sâmbătă dar a fost abandonat la scurt timp, autoritățile ucrainene acuzând forțele ruse că nu au oprit bombardamentele. În fruntea coloanei se va afla un echipaj al Crucii Roșii.

Coreea de Sud va implementa controale la export împotriva Belarusului din cauza ”sprijinului efectiv al invaziei ruse în Ucraina”, a anunțat duminică Ministerul de Externe de la Seul, potrivit Reuters.

Oficialii sud-coreeni nu au dat mai multe detalii despre măsurile care vor fi luate, însă au precizat că acestea vor fi aplicate într-un mod similar celor deja luate de Coreea de Sud împotriva Rusiei.

La finalul lunii februarie, Coreea de Sud a anunțat că va înăspri controalele exporturilor Rusiei prin interzicerea transporturilor de articole strategice și că se va alătura țărilor occidentale care au blocat unele bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT.

Ministerul ucrainean al Apărării a publicat noi estimări privind pierderile înregistrate de Rusia din 24 februarie, când a început invazia în Ucraina, și până astăzi, 6 martie.

Conform datelor Kievului, peste 11.000 de soldați ruși ar fi murit de la începutul războiului.

De asemenea, Moscova ar fi pierdut 285 de tancuri, 985 de transportoare blindate, 109 sisteme de artilerie, 50 de lansatoare de rachete, 21 de sisteme antiaeriene, 44 de avioane, 48 de elicoptere, 447 de vehicule, 2 ambarcațiuni, 60 de cisterne și 4 drone.

Ministerul ucrainean precizează că datele nu sunt exacte.

„Chiar ieri, peste 650 de răniți, membri ai forțelor de ocupație ruse, au fost duși la spitalul central al orașului din satul Brianka, regiunea Luhansk”, se mai menționează în raportul citat.

Negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak, un colaborator apropiat al lui Volodimir Zelenski, vorbește despre o schimbare în atitudinea Rusiei în faţa rezistenţei ucrainene şi sancţiunilor internaţionale, relatează AFP.

„La începutul războiului, ruşii insistau asupra unei dominaţii totale. Nu se aşteptau la o rezistenţă atât de puternică din partea Ucrainei. Tocmai încep să realizeze costul real al războiului. Şi acum începem să avem negocieri constructive”, a declarat negociatorul ucrainean într-un interviu acordat la Lvov pentru The Globe.

Mihailo Podoliak a participat la primele două runde de negocieri dintre Rusia şi Ucraina la frontiera cu Belarus.

Mai multe informații: Negociator ucrainean: „Rusia e pe cale să realizeze costul real al războiului și acum începem să avem negocieri constructive”

Aproximativ 15 case au fost distruse într-un atac asupra orașului Ovruci, din regiunea Jîtomîr, aflată la circa 140 km nord-vest de Kiev, relatează The Guardian, citând un anunț de pe Telegram al Serviciilor de urgență ale Ucrainei.

Autoritățile anunță că există victime în urma atacului cu rachete care ar fi vizat o zonă rezidențială.

Într-un atac separat care a avut loc în timpul nopții la Korosten, un oraș aflat la sud de Ovruci, o persoană a fost ucisă și două au fost rănite, potrivit aceleiași surse.

Zece case au fost distruse, iar o clădire a ars. Cinci copii au putut fi salvați dintr-un subsol, mai precizează Serviciile de urgență ucrainene.

Totodată, o parte din fabrica tancuri din afara orașului Jîtomîr a fost distrusă, relatează CNN.

Uzina face parte din conglomeratul de apărare Ukroboronprom administrat de stat și care a fost folosită pentru fabricarea, renovarea și modernizarea vehiculelor blindate, inclusiv a celor de infanterie pe șenile și a transportoarelor blindate de personal. Potrivit Ukroboronprom, fabrica a asamblat și alte utilaje pentru scopuri civile, precum cele folosite în silvicultură.

Forțele armate ucrainene anunță duminică dimineață că au loc operațiuni de apărare în zonele sudice, estice și nordice ale țării pentru a respinge atacul forțelor ruse.

”Inamicul, suferind pierderi, face încercări constante de a evita contactul direct cu trupele noastre”, se menționează într-un comunicat publicat pe Facebook de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Principalele eforturi sunt concentrate pe apărarea orașului Mariupol. O operațiune de apărare se desfășoară și în partea de est a districtului operațional Donețk.

Kievul mai precizează că unități ale trupelor de asalt ale Forțelor Armate ale Ucrainei ”au oprit coloanele inamice care încercau să avanseze spre regiunea Dnipro dinspre Balaklia”.

De asemenea, este în desfășurare o operațiune de apărare a orașului Cernihiv, în regiunea Siverskîi.

”În zona Mykolaiv a fost planificată și realizată capturarea unei cantități considerabile de echipamente blindate și automobile ale inamicului”, mai transmit forțele armate ucrainene.

Raportul face referire și la „pierderile grele în arme, echipamente și personal”, alături de pierderile a 88 de avioane și elicoptere rusești.

„Situația este foarte complicată. Armata rusă a pus deja un blocaj asupra coridorului umanitar. Avem o mulțime de probleme sociale, pe care toți rușii le-au creat”, a declarat primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, sâmbătă, într-un interviu pentru un canal de YouTube, citat de CNN.

Orașul cu 400.000 de locuitori nu are curent electric de cinci zile, iar fără electricitate, nici sistemul de încălzire nu funcționează.

Boichenko spune că nu există rețele de telefonie mobilă și „de la atacul asupra Mariupolului, ne-am pierdut rezerva de apă, așa că suntem complet fără apă acum”.

Rușii „vor să ne despartă de coridorul umanitar, oprind livrarea de bunuri esențiale, echipamente medicale, chiar și alimente pentru copii. Scopul lor este să sufoce orașul și să-l pună într-un stres insuportabil”, mai spune primarul, adăugând că orașul a înregistrat mii de morți și răniți, iar bilanțul de va înrăutăți.

”Aceasta este a șasea zi consecutivă de atacuri aeriene și nu putem să ieșim să recuperăm morții”, spunea sâmbătă Boichenko.

„Orașul Mariupol a încetat să mai existe”, a mai spus Boichenko, „cel puțin orașul pe care l-ați văzut cândva”.

Mai multe detalii: Primarul din Mariupol: „Orașul a încetat să mai existe, cel puțin orașul pe care l-ați văzut cândva”

Armata ucraineană a avertizat duminică dimineața că forțele ruse care avansează spre nord, către Kiev, ar putea încerca să preia controlul asupra barajului unei centrale hidroelectrice cheie, relatează New York Times.

Este vorba despre hidrocentralei Kaniv, aflată la peste 160 de kilometri sud de Kiev, pe râul Nipru, și care ar putea fi vizată în cadrul efortului sistematic al Rusiei de a obține controlul asupra unor părți ale infrastructurii critice a țării, spun oficialii ucraineni.

Forțele ruse au preluat vineri controlul celei mai mari centrale nucleare din Europa din Zaporojie, după o confruntare care a declanșat un incendiu într-o clădire de antrenament și a provocat îngrijorări la nivel mondial.

Într-o discuție telefonică purtată cu omologul său american Antony Blinken, ministrul de Externe al Chinei, Wang Yi, a declarat că „evoluția” situației din Ucraina este „ceva ce China nu vrea să vadă”, iar criza ar trebui rezolvată prin „dialog și negociere”, relatează CNN.

Șeful diplomației de la Beijing a cerut Statelor Unite, NATO și Uniunii Europene să se angajeze într-un „dialog egal” cu Rusia, adăugând că Occidentul ar trebui „să acorde atenție impactului negativ al expansiunii continue a NATO către est asupra securității Rusiei”.

„China sprijină toate eforturile care conduc la detensionarea și soluționarea politică a situației, în timp ce se opune oricăror mișcări contrare promovării unei soluții diplomatice și care pun gaz pe foc”, a spus Wang.

De partea sa, Blinken i-a transmis liderului chinez că Rusia va „plăti un preț mare” pentru „războiul său premeditat, neprovocat și nejustificat” din Ucraina, potrivit unui comunicat al Departamentului de stat al SUA.

Premierul britanic Boris Johnson a cerut liderilor mondiali să depună noi eforturi pentru a se asigura că invazia „oribilă” a Rusiei în Ucraina eșuează, relatează BBC.

În acest context, liderul de la Londra a pregătit un plan în șase puncte, menit să pună presiune pe președintele rus.

Propunerile lui Boris Johnson:

• Liderii lumii ar trebui să mobilizeze o „coaliție umanitară internațională” pentru Ucraina;
• Liderii internațonali ar trebui să sprijine Ucraina „în eforturile sale de a-și asigura propria autoapărare”;
• Presiunea economică asupra Rusiei ar trebui crescută;
• Comunitatea internațională ar trebui să reziste „normalizării greoaie” a acțiunilor rusești în Ucraina;
• Rezoluțiile diplomatice privind războiul trebuie urmărite, dar numai cu participarea deplină a guvernului legitim al Ucrainei.

Boris Johnson se va întâlni luni cu prim-miniștrii Canadei și Olandei și îi va primi marți, la Londra, pe liderii din Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia, țări care se confruntă cu un aflux de refugiați în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Ministerul canadian de Externe le recomandă cetățenilor săi să evite călătoriile în Rusia, iar dacă se află deja acolo să părăsească țara, relatează AFP, citată de Agerpres.

Autoritățile canadiene au ridicat ”nivelul de risc” pentru Rusia. Astfel, cetățenilor li se recomandă ”să evite orice călătorie în Rusia din cauza impactului conflictului armat cu Ucraina”.

”Dacă vă aflaţi în Rusia, ar trebui să plecaţi cât timp sunt încă disponibile opţiuni comerciale”, a transmis ministerul canadian.

Reprezentanții instituției avertizează că disponibilitatea zborurilor este din ce în ce mai limitată, iar sancțiunile occidentale la adresa Rusiei și a represaliile Moscovei ”ar putea avea un impact important asupra disponibilităţii şi furnizării serviciilor esenţiale”.

Într-un apel telefonic de aproximativ 30 de minute cu omologul său ucrainean, președintele american Joe Biden „a evidențiat acțiunile în curs întreprinse de Statele Unite, aliații și partenerii săi și industria privată pentru a crește costurile asupra Rusiei pentru agresiunea sa în Ucraina”, anunță Casa Albă, citată de CNN.

Liderul de la Washington a salutat decizia Visa și Mastercard de a-și suspenda serviciile în Rusia.

Totodată, Biden a precizat că administrația sa va spori asistența de securitate, umanitară și economică pentru Ucraina și lucrează cu Congresul pentru a asigura finanțare suplimentară pentru fosta republică sovietică.

La rândul său, într-un mesaj publicat duminică dimineață pe Twitter, liderul de la Kiev a precizat că a discutat cu Joe Biden despre sprijinul financiar al SUA pentru Ucraina şi sancţiunile împotriva Rusiei.

„În cadrul unui dialog permanent, am avut o nouă conversaţie cu preşedintele Statelor Unite. Ordinea de zi a inclus probleme de securitate, sprijinul financiar pentru Ucraina şi continuarea sancţiunilor împotriva Rusiei”, a transmis Volodimir Zelenski.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, cei doi președinți au vorbit de cel puțin cinci ori.

Războiul din Ucraina a intrat în a 11 a zi. Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a vorbit din nou cu președintele american Joe Biden care i-a transmis că în Congresul SUA se lucrează pentru asigurarea mai multor finanțări pentru Ucraina.

Giganții americani ai plăților Visa și Mastercard au anunțat că vor sancționa Moscova prin suspendarea operațiunilor comerciale din Rusia.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba s-a întâlnit sâmbătă cu secretarul de stat al SUA Antony Blinken, căruia i-a spus că țara sa „va câștiga acest război”, dar are nevoie de mai mult ajutor din partea NATO. Kuleba a cerut anterior o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, relatează Reuters.

De asemenea, Volodimir Zelenski și-a repetat apelurile pentru o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, dar liderii occidentali spun că nu vor să înrăutățească situația. Vladimir Putin a avertizat că va considera orice măsură de acest fel drept un act de război.

Totodată, într-o discuție cu senatorii americani, liderul de la Kiev a cerut avioane de vânătoare și un embargo asupra petrolului rusesc.

Situația umanitară din orașul-portul Mariupol din sudul Ucrainei este „catastrofală” și este vital ca civilii să fie evacuați, a avertizat un înalt oficial al ONG-ului Medici fără Frontiere, după ce sâmbătă evacuarea civililor printr-un culoar umanitar nu a putut fi dusă la bun sfârșit, autoritățile ucrainene aacuzând forțele ruse că nu au respectat acordul temporar de încetare a focului.

Bombardamente puternice au fost raportate și în Irpin, un oraș de la periferia nord-vestică a Kievului.

Potrivit celor mai recente date ale ONU, de la începutul invaziei ruse, în Ucraina 351 de civili au murit și 707 au fost răniți. Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului avertizează însă că bilanțul victimelor ar putea fi mult mai grav.

O a treia rundă de negocieri între reprezentanții Rusiei și Ucrainei ar urma să aibă loc luni, 7 martie, a anunțat sâmbătă negociatorul ucrainean David Arakhamiya.

Rușii nu-și vor mai putea folosi cardurile Visa și Mastercard, după ce cele două companii americane au anunțat că își suspendă activitățile în Rusia, ca sancțiune pentru „conflictul fără precedent” din Ucraina.

Visa va lucra cu clienții și partenerii săi din Rusia pentru a încheia tranzacțiile în curs în zilele următoare. Odată finalizate toate tranzacțiile, cardurile Visa emise în Rusia nu o sa mai funcționeze în țară sau în afara ei”, a anunțat Visa, citată de The Guardian.

„Suntem obligați să acționăm în urma invaziei neprovocate de către Rusia a Ucrainei și a evenimentelor inacceptabile la care am fost martori”, a declarat Al Kelly, președinte și director executiv al Visa Inc.

Cu puțin înainte, compania rivală Mastercard Inc, cu sediul în New York, a făcut un anunț similar.

„De mai bine de o săptămână, lumea a urmărit evenimentele șocante și devastatoare rezultate din invazia rusă a Ucrainei. Colegii noștri, clienții noștri și partenerii noștri au fost afectați în moduri pe care cei mai mulți dintre noi nu și-ar putea imagina”, a transmis șeful Mastercard, anunțând apoi că a au decis să suspende serviciile în Rusia.

„Cardurile emise de băncile rusești nu vor mai fi suportate de rețeaua Mastercard. Și, orice Mastercard emis în afara țării nu va funcționa la comercianții ruși sau la bancomate”, a spus Al Kelly, precizând cî nu a fost o decizie ușor de luat, compania fiind activă în Rusia de peste 25 de ani.

Mai multe informații: Visa şi Mastercard îşi suspendă operaţiunile în Rusia

Oleksiy Kuleba, șeful Administrației Regionale de Stat din Kiev, susține că orașul Borodeanka, situat la nord-vestul capitalei Kiev, este „aproape complet distrus”, potrivit CNN.

„Nu există apă și electricitate acolo… Nu mai există Borodeanka. Este aproape complet distrus. Centrul orașului arată pur și simplu îngrozitor. Borodeanka este sub ocupația trupelor ruse; ei (rușii, n.r.) controlează această așezare”, a declarat Kuleba.

Kuleba susținea mai devreme, în cursul zilei de sâmbătă, pe contul său de Telegram, că trupele ruse au ocupat în acest oraș un spital de psihiatrie cu sute de pacienți, dar că ulterior au plecat. Totuși, el preciza că forțele ruse se află încă în apropiere.

„Majoritatea acestor oameni sunt bolnavi, cei mai mulți sunt oameni cu nevoi speciale. Dar ei sunt de-ai noștri și nu putem și nu îi vom părăsi niciodată”, spunea Kuleba, în timpul zilei.

„Astăzi nu înțelegem cum să evacuăm acești oameni, cum să îi ajutăm”, mai spunea Kuleba, adăugând că bolnavii din respectivul spital de psihiatrie au rămas fără medicamente și apă. Ulterior, oficialul ucrainean a anunțat că pacienții au fost scoși din unitatea medicală.

Gruparea paramilitară Wagner, considerată armata privată a președintelui rus Vladimir Putin, și-a înființat în orașul Rostov-pe-Don, din sudul Rusiei, din care recrutează mercenari pentru a lupta împotriva ucrainenilor, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de publicațiile The Kyiv Independent și Pravda Ucraina.

„Potrivit informațiilor disponibile, începerea agresiunii militare împotriva Ucrainei a fost însoțită de începerea activității în rândul contractanților militari privați ruși de recrutare a personalului cu experiență militară și pregătire corespunzătoare în cadrul forțelor speciale. În acest sens, grupul Wagner și-a stabilit o bază în Rostov-pe-Don”, a transmis Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Mai mulți mercenari ai Grupării Wagner ar fi fost trimiși în Ucraina cu misiunea de a-l asasina pe președintele Volodimir Zelenski, pentru ca Moscova să răstoarne regimul politic de la Kiev și să-și impună la conducerea țării un „guvern marionetă”. Gruparea Wagner s-ar fi aflat în spatele a două tentative de ucidere a liderului ucrainean, ambele eșuate.

Un avion rus de bombardament a atacat sâmbătă seară o bază militară din apropierea orașului Harkov. Patru membri ai Gărzii Naționale a Ucrainei au fost uciși și mai mulți au fost răniți, informează Pravda Ucraina.

Avionul a lansat bombe aeriene grele asupra bazei militare a Brigăzii a 5-a Slobozhanska. Membrii Brigăzii îndepărtează în prezent dărâmăturile.

Hackerii care fac parte din gruparea „Anonymous” susțin că au blocat site-ul Serviciului Federal de Securitate (FSB), principalul serviciu de informații din Rusia, anunță publicația The Kyiv Independent

„Anonymous” a revendicat responsabilitatea pentru atacarea și blocarea acestui site, care în prezent nu poate fi accesat, afișând în schimb un mesaj de eroare.

Într-un discurs ținut sâmbătă seară și adresat populației civile, președintele Volodimir Zelenski i-a lăudat pe ucraineni pentru că au rezistat în fața ocupației ruse, inclusiv în zonele anexate de Rusia în 2014, scrie publicația The Kyiv Independent.

„Fiecare metru din pământul nostru ucrainean câștigat prin proteste și umilirea ocupanților este un pas înainte, spre victorie. Este șansa voastră la viață. Ucraineni, în fiecare oraș în care a intrat inamicul, simțiți asta și treceți la ofensivă!”, a afirmat liderul de la Kiev, potrivit Pravda Ucraina.

Apelul președintelui ucrainean vine după ce locuitorii din Herson și Melitopol, două orașe capturate de ruși, au ieșit în stradă și au protestat față de trupele ocupante. La un moment dat, soldații ruși au tras focuri de avertisment, dar protestatarii și-au continuat acțiunea.