Război în Ucraina, ziua 12 | A treia rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina s-a încheiat cu „mici progrese”. Rusia a anunțat că va opri focul în cinci orașe pentru evacuarea civililor

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni seara, într-un nou mesaj transmis pe Telegram, că rămâne la Kiev în continuare. Zelenski a mai spus că toate orașele distruse de armata rusă vor fi reconstruite.

„Rămân în Kiev. Nu mă ascund și nu îmi e frică de nimeni. Rămân oricât este nevoie pentru a câștiga acest război”, a mai precizat președintele Ucrainei.

„Este a douăsprezecea seară a luptei noastre, a apărării noastre. Suntem cu toții pe teren, toată lumea lucrează, fiecare este unde ar trebui. Eu sunt la Kiev, echipa mea este cu mine. Armata noastră este în poziție”, a spus Zelenski, potrivit ziarului Obozrevatel.

Zelenski a filmat Kievul pe timp de noapte din biroul său, situat în inima Capitalei, pentru a demonstra că mesajul a fost înregistrat luni seară.

Rusia a anunțat luni seară instituirea unei încetări locale a focului în mai multe orașe ucrainene pentru a permite evacuarea civililor prin coridoarele umanitare, scrie Le Figaro, care citează presa rusă. 

Recomandări

Lista scurtă a succesorilor lui Ceaușescu făcută de CIA. Ce credeau serviciile secrete americane despre Elena, soția dictatorului DOCUMENTE

Măsura va intra în vigoare marți dimineața. Zonele anunțate de ministrul rus al apărării sunt: Kiev, Sumi, Cernihiv, Mariupol și Harkov. Anunțul vine la câteva ore după întâlnirea delegațiilor ucrainene și ruse pentru a treia rundă de negocieri.

„Rusia anunță încetarea focului de la ora 10 dimineața ora Moscovei (ora 9.00 în Ucraina și România – n.r.) pe 8 martie și este pregătită să ofere coridoare umanitare: de la Kiev și așezările adiacente până la Federația Rusă prin teritoriul Republicii Belarus până la Gomel”, scrie CNN, care citează presa rusă.

Forțele ruse au continuat luni seara atacul asupra orașului Jîtomîr, aflat la circa 150 de km de Kiev, iar în urma unui atac aerian a fost lovit un depozit de petrol. Nu au existat victime, scrie ziarul Pravda.

Imagini cu depozitul cuprins de flăcări au fost publicate de Nexta. Potrivit autorităților, incendiul a izbucnit în jurul orei 20:00.

❗️ An oil depot in #Zhytomyr region is on fire. pic.twitter.com/o6rdJfHnLq

— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2022

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Situație similară și în Cernihiv, unde a fost afectat tot un depozit de petrol. Acolo, două rezervoare pe jumătate goale, cu o capacitate de 2.000 de metri cubi fiecare, au luat foc, au transmis luni serviciile de urgență din Ucraina, prin intermediul aplicației Telegram.

Distanța până la clădirile rezidențiale este de aproximativ 500-600 m. Locuitorii au fost evacuați din casele din apropiere. Nu există până acum victime raportate, au mai transmis autoritățile. În aceste momente, pompierii încearcă să stingă flăcările.

Preşedintele american Joe Biden a discutat din nou luni, pe Zoom, cu premierul britanic Boris Johnson, cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu cancelarul german Olaf Scholz despre războiul din Ucraina, scrie The Guardian.

Liderii și-au exprimat determinarea de a continua creșterea costurilor asupra Rusiei pentru invadarea nejustificată a Ucrainei. Aceștia au subliniat angajamentul lor de a continua să ofere Ucrainei asistență umanitară, economică și de securitate. De asemenea, aceștia au făcut din nou un apel la Rusia, luni, să-şi retragă imediat soldaţii din Ucraina.

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

Mai multe despre discuțiile dintre cei patru lideri.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se va adresa legislatorilor britanici marţi, la ora 17.00 GMT, (19:00 ora României) prin legătură video, potrivit BBC. Acesta este primul său discurs către parlamentul Regatului Unit, a anunţat luni preşedintele Camerei comunelor. 

„Fiecare parlamentar vrea să audă direct de la preşedinte, care ne va vorbi live din Ucraina, aşa încât aceasta este o oportunitate importantă pentru Cameră”, a subliniat într-un comunicat preşedintele Camerei comunelor.

Zelenski va vorbi în ucraineană, iar parlamentarii vor asculta traducerea în engleză. Ecranele vor fi instalate peste noapte în sală, astfel încât parlamentarii să poată urmări discursul.

Cele 27 de state membre ale UE au convenit luni iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale blocului comunitar, în urma cererii formale transmise Bruxellesului de aceste trei ţări săptămâna trecută, scrie BBC și Le Figaro.

Conform unui anunţ pe Twitter al preşedinţiei franceze a Consiliului UE, cele 27 de state membre au cerut luni Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

🔴 #COREPERII has agreed to invite the @EU_Commission to present an opinion on each of the applications for EU membership submitted by Ukraine, Georgia and Moldova.⤵️ 1/2 #EU2022FR pic.twitter.com/HPOCerxYEn

— Présidence française du Conseil de lUE 🇫🇷🇪🇺 (@Europe2022FR) March 7, 2022

Parlamentul European a atras atenţia că rezoluţia sa de susţinere a aderării Ucrainei la UE, votată marţi, nu înseamnă că procesul de aderare a început sau că această ţară ar beneficia de vreo procedură specială de aderare, cum au dat de înţeles unele mesaje transmise de la Kiev.

A treia rundă de negocieri ruso-ucrainene s-au încheiat, cu „mici progrese” privind culoarele umanitare, a transmis Mykhailo Podolyak, consilierul prezidențial al lui Zelenski pe Twitter, la finalul discuțiilor.

 „Am obținut câteva rezultate pozitive legate de logistica culoarelor umanitare. Au continuat consultările intensive asupra pachetului de reglementări politice, alături de încetarea focului și garanții de securitate”, a scris negociatorul pe Twitter.

The third round of negotiations has ended. There are small positive subductions in improving the logistics of humanitarian corridors… Intensive consultations have continued on the basic political block of the regulations, along with a ceasefire and security guarantees. pic.twitter.com/s4kEwTNRhI

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) March 7, 2022

Mai multe despre discuțiile dintre Ucraina și Rusia.

Rusia a lansat, în total peste 600 de rachete, de la începutul invaziei sale asupra Ucrainei, a declarat luni un înalt oficial american al Apărării, potrivit CNN. 

Acesta a adăugat că Rusia a angajat aproape 100% din puterea sa de luptă acumulată în interiorul Ucrainei.

Oficialul a spus că, deși spațiul aerian de deasupra Ucrainei este încă contestat, SUA evaluează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski are la dispoziție „marea majoritate a aeronavelor sale cu aripi fixe”, precum și arme sol-aer pentru a apăra spațiul aerian ucrainean.

Ucraina a suferit daune la nivelul infrastructurii de aproximativ 10 miliarde de dolari de când Rusia a invadat țara, a declarat luni ministrul Infrastructurii, Oleksandr Oksanchenko, potrivit The Guardian.

„Majoritatea structurilor avariate vor fi reparate într-un an, iar cele mai dificile în doi ani”, a transmis acesta, luni.

Oficialul a declarat că 40.000 de persoane au fost evacuate duminică din orașul Harkov.  Ucraina a lansat un apel către Rusia, potrivit căruia să permită civililor să părăsească alte orașe, iar un oficial al Ministerului de Interne, Vadym Denysenko, a declarat că 4.000 de civili mai trebuie evacuați de la periferia capitalei.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat luni că Europa nu își poate asigura necesarul energetic fără importuri din Rusia, anunțând că Berlinul nu va susține sancțiuni împotriva sectorului energetic rusesc, scrie CNN.

Scholz a transmis într-un comunicat de presă că sectorul energetic rusesc nu a fost inclus în mod deliberat în pachetul istoric de sancțiuni adoptat luna trecută de Uniunea Europeană împotriva Rusiei deoarece el este de o „importanță esențială” pentru viețile cotidiene ale statelor membre.

Între timp, ministrul de Finanțe al Ungariei, Mihaly Varga, a declarat că guvernul său nu va sprijini nicio sancțiune asupra energiei ruse.

„Cei care cer extinderea sancțiunilor vor ca Ungaria să plătească prețul războiului”, a transmis oficialul.

Oraşul Liov, situat în vestul Ucrainei, a atins limita capacităţii de a ajuta refugiaţii strămutaţi de invazia rusă, a anunțat, luni, primarul oraşului, Andriy Sadoviy, potrivit The Guardian.

Andriy Sadoviy a spus că aproximativ 200.000 de persoane se află în prezent în Liov, iar aproximativ 50.000 de persoane trec prin gară în fiecare zi.

„Înţelegem că va fi un alt val (n.r. refugiați)”, a declarat Sadoviy. El a cerut organizaţiilor umanitare internaţionale să îşi intensifice asistenţa acordată oraşului.

Au apărut noi imagini cu luptele intense de luni din Mikolaev. CNN a publicat imagini cu noi explozii care au loc în orașul ucrainean. În filmare se observă cum se ridică un nor uriaș de fum. Potrivit presei locale, orașul din sudul Ucrainei, Mikolaev a fost  în această dimineață ținta unor bombardamente rusești

Explosions from military strikes and large plume of smoke seen in Mykolaiv https://t.co/i016WaFDLz #UkraineRussiaWar #UkraineRussianWar #Ukraine #UkraineRussia #UkraineUnderAttaсk #UkraineWar

— Sue Stone (@knittingknots) March 7, 2022

Premierul britanic Boris Johnson a anunțat luni acordarea unui ajutor suplimentar de 230 de milioane de dolari (175 de milioane de lire sterline) pentru Ucraina, în contextul războiului declanșat de Rusia, informează CNN.

Acesta este momentul pentru „prietenii Ucrainei să creeze o coaliție de sprijin umanitar, economic și militar defensiv pentru a se asigura că Putin eșuează în această invazie catastrofală”, a spus premierul britanic, în timpul unei conferințe de presă comune cu omologii săi olandezi și canadieni, la Londra.

Marea Britanie, Canada și Țările de Jos „stau umăr la umăr” împotriva invadării Ucrainei de către Rusia, a adăugat Boris Johnson.

„Noul nostru grup internațional de sprijin pentru Ucraina va coordona eforturile comunității internaționale de a oferi o asistență neclintită și acum, și pe termen lung și vom încuraja mai multe țări să ni se alăture”, a mai declarat premierul britanic.

Boris Johnson a punctat că, după 12 zile de invazie rusă în Ucraina, este clar că președintele Vladimir Putin a făcut un „calcul greșit” subestimând țara condusă de Volodimir Zelenski.

„El (Vladimir Putin, n.r.) i-a subestimat pe ucraineni și rezistența lor eroică. L-a subestimat pe liderul lor și a subestimat unitatea Occidentului”, a conchis prim-ministrul britanic.

Preşedintele american Joe Biden are luni după-amiază, de la ora 15:30 GMT (17:30 ora României), o reuniune prin videoconferință cu premierul britanic Boris Johnson, cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu cancelarul german Olaf Scholz, dedicată „ultimelor evoluţii legate de Rusia şi Ucraina”, potrivit unui anunţ al Casei Albe, preluat de Agerpres.

Mai multe detalii: Biden are luni o videoconferinţă cu Johnson, Macron şi Scholz despre situația din Ucraina

Conducerea ucraineană se află sub influența radicalilor și a pierdut complet controlul asupra a ceea ce se întâmplă în țară, susține șeful Centrului Național pentru Managementul Apărării din Rusia, general-colonelul Mihail Mizintsev, potrivit agenției TASS, aceasta fiind prima explicație venită din partea oficialilor ruși privind nerespectarea coridoarelor umanitare care să asigure evacuarea în siguranță a civililor ucraineni.

„De la ora 13:00 (ora Moscovei), partea ucraineană nu a îndeplinit nicio condiție pentru crearea coridoarelor umanitare”, a declarat luni Mihail Mizintsev, precizând că trupele ruse au constatat acest lucru „printr-un control obiectiv, inclusiv cu vehicule aeriene fără pilot”.

„Nu a fost efectuată nicio măsură practică pentru pregătirea convoaielor”, a mai susținut acesta.

S-a stabilit că „naționaliștii, sub amenințarea violenței fizice, pur și simplu nu lasă civilii și cetățenii străini să iasă din aceste așezări”, a spus Mizintsev.

„Leadership-ul ucrainean a pierdut complet controlul asupra stării de fapt din propria țară, este insolvabil și incapabil să rezolve vreo problemă, fiind sub influența dură a radicalilor, care sunt de fapt un guvern paralel care nu recunoaște nicio lege”, a mai afirmat Mizintsev.

Cea de-a treia rundă de discuții dintre Ucraina și Rusia a început în Belarus, a anunțat agenția de stat Russia 24, potrivit CNN.

Locația acestei întâlniri nu a fost dezvăluită.

Potrivit agenției ruse de presă Ria Novosti, care citează ambasada Rusiei la Minsk, această rundă de negocieri între delegațiile de la Moscova și Kiev a început în regiunea Brest din Belarus.

Componența delegației ruse nu s-a schimbat: ea este condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinsky. Ministrul adjunct de Externe, Andrei Rudenko, ministrul adjunct al Apărării, Alexander Fomin, ambasadorul Rusiei în Belarus, Boris Gryzlov, și șeful Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de stat, Leonid Slutsky, fac de asemenea parte din delegație, precizează Ria Novosti.

Conform aceleiași surse, Ucraina este reprezentată de consilierul șefului Administrației Prezidențiale, Mihail Podolyak, șeful partidului „Servitorul Poporului” din Rada Supremă, David Arakhamia, ministrul Apărării, Oleksiy Reznikov, precum și de alți politicieni.

Potrivit agenției Interfax, preluată de Agerpres, cele două părţi vor discuta trei grupuri de teme majore, respectiv soluţionarea politică a conflictului, aspectele umanitare şi chestiunile militare.

Prima rundă de discuții, de pe data de 28 februarie, și cea de-a doua, din 3 martie, au avut loc tot în Belarus, țară aliată Rusiei în conflictul militar cu Ucraina.

Între timp, Turcia a anunțat că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, se vor întâlni joi, în Antalya. Această întâlnire a fost confirmată momentan doar de partea rusă.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunţat luni că a discutat la telefon cu președintele rus Vladimir Putin și că i-a cerut acestuia „să înceteze imediat ostilităţile” în Ucraina şi să garanteze „trecerea în siguranţă a ajutorului umanitar”, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„UE condamnă cu cea mai mare fermitate agresiunea întreprinsă de Rusia împotriva Ucrainei”, a scris Charles Michel, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Acesta a precizat că a subliniat în timpul discuţiei sale cu Vladimir Putin „necesitatea de a se asigura siguranţa şi securitatea instalaţiilor nucleare” din Ucraina, în contextul în care forțele ruse au cucerit vineri centrala nucleară din oraşul ucrainean Zaporojie, cea mai mare din Europa.

Porivit Kremlinului, președintele rus l-a asigurat duminică pe omologul său francez Emmanuel Macron că „securitatea fizică şi nucleară” a centralei este asigurată.

Pe măsură ce se apropie a treia rundă de discuții între Rusia și Ucraina, negociatorul ucrainean Mykhailo Podolyak îndeamnă Moscova să oprească atacurile asupra civililor, relatează BBC.

„În câteva minute, vom începe să vorbim cu reprezentanții unei țări care crede serios că violența pe scară largă împotriva civililor este un argument. Să demonstreze că nu este cazul”, a afirmat Mykhailo Podolyak, într-un mesaj publicat pe Twitter.

За кілька хвилин почнемо розмовляти з представниками країни, яка всерйоз вважає, що масштабне насильство над мирним населенням – це аргумент. Доведемо, що це не так. Не звертайте уваги на різні токсичні прізвища на кшталт Янукович, Бойко, Мураєв, які тягнуть по дурості росіяни. pic.twitter.com/t6tOqrHzFv

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) March 7, 2022

Peste 1,7 milioane de ucraineni care au fugit din calea războiului declanșat de Rusia au ajuns până acum în țările Europei Centrale, iar alte câteva mii ies în prezent din Ucraina, a anunțat luni agenția Națiunilor Unite pentru refugiați (UNHCR), potrivit Reuters.

Polonia – care are cea mai mare comunitate ucraineană din Europa Centrală – a primit peste 1 milion de refugiați ucraineni de când a început conflictul militar, pe 24 februarie. Acest prag psihologic a fost depășit duminică.

„Astăzi, la ora 20:00, numărul persoanelor care au fugit din Ucraina în Polonia a depășit un milion. Acesta este un milion de tragedii umane, un milion de oameni alungați din casele lor de război”, a transmis pe Twitter serviciul de grăniceri polonez duminică seară.

În total, 1.735.068 de civili – majoritatea femei și copii, deoarece bărbații au rămas acasă pentru a lupta – au trecut până acum granița în Europa Centrală, a precizat UNHCR.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat luni că Uniunea Europeană s-ar putea confrunta chiar și cu 5 milioane de refugiați ucraineni dacă bombardamentele Rusiei asupra Ucrainei vor continua.

Biroul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite (OHCHR) a anunțat luni că a confirmat decesul a 406 civili, inclusiv 27 de copii, în Ucraina, de la începutul invadării acestei țări de către Rusia, pe 24 februarie, precizând că cifra reală a victimelor este probabil mult mai mare, informează Reuters.

Cele mai recente cifre ale Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, care desfășoară o misiune de monitorizare în Ucraina, acoperă perioada cuprinsă între 24 februarie și 6 martie. În raportul anterior, publicat duminică, instituția confirmase moartea a 364 de civili ucraineni.

Alți 801 de civili au fost răniți până acum, a precizat OHCHR, potrivit CNN.

Primarul orașului ucrainean Irpin, situat în apropierea capitalei Kiev, acolo unde se duc lupte grele de șase zile, spune că evacuarea civililor este în curs, informează BBC.

Oleksandr Markushyn a declarat presei ucrainene că evacuarea de astăzi a fost pașnică și că aproximativ 1.000 de persoane au părăsit orașul în siguranță.

Potrivit canalului TV Nexta, din Belarus, numărul civililor evacuați din Irpin ar fi mai mare. Aproximativ 2.000 de oameni ar fi părăsit orașul, în două ore.

According to the #Ukrainian media, only one city, #Irpen, near #Kyiv, is currently being evacuated, where fighting has been going on for six days. About 2,000 people left the city in two hours. pic.twitter.com/amezTYXXJL

— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2022

Cu toate acestea, Markushyn a precizat că forțele ruse continuă să bombardeze orașul Irpin. Potrivit acestuia, forțele ucrainene au respins atacurile soldaților ruși, care s-au retras la marginea orașului.

Un consilier al ministrului de Interne afirmă că alte orașe din nord-vestul țării, inclusiv Bucha, Hostomel și Vorzel, sunt în prezent controlate de forțele ruse și situația rămâne critică.

BBC a publicat luni o hartă nouă realizată de Institute for the Study of War care arată cât de mult au înaintat trupele ruse pe teritoriul Ucrainei.

Pe lângă regiunile separatiste Luhansk și Donețk, primele zone vizate de invazie, se observă o puternică prezență militară rusă și în zonele de sud, în care se află mari orașe ucrainene precum Kherson și Mariupol, care au fost ținta unor bombardamente constante în ultimele zile.

De asemenea, trupele ruse înaintează putrernic și în nordul Ucrainei, intrând pe teritoriul țării atât din Rusia, cât și din Belarus.

În estul țării, orașul Harkov pare să fie un punct cheie pe care îl vizează forțele militare ale Moscovei.

Membrii delegației ucrainene care vor negocia luni cu partea rusă au ajuns în Belarus, cu un elicopter, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea Nexta.

⚡️The #Ukrainian delegation at the negotiation site pic.twitter.com/2HugMggVxg

— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2022

Potrivit unor oficiali ucraineni, citați de BBC, discuțiile vor începe la ora 14:00 GMT (ora 16:00 în Ucraina).

Precedentele două runde de negocieri, care au avut loc tot în Belarus, ţara aliată Rusiei, nu s-au finalizat cu vreun rezultat notabil.

De la începutul războiului din Ucraina, 3.288 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România, a anunțat luni Ministerul de Interne (MAI).

În ultimele 24 de ore, 33.969 de cetăţeni ucraineni au intrat în ţară, iar 26.632 au părăsit teritoriul României, potrivit unui comunicat al MAI.

La acest moment, gradul de ocupare a centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este de 66,1%.

Ministerul Afacerilor Interne precizează că refugiații ucraineni beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională.

Mai multe detalii: Aproape 3.300 de ucraineni au solicitat azil în România de la începutul războiului

Liderii Uniunii Europene vor discuta cererea Ucrainei de aderare la blocul celor 27 de națiuni în zilele următoare, a anunțat, luni, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-un mesaj publicat pe Twitter, potrivit The Guardian.

„Solidaritatea, prietenia și asistența fără precedent a Uniunii Europene față de Ucraina sunt de neclintit. Vom discuta despre cererea de aderare a Ucrainei în zilele următoare”, a scris Charles Michel.

Liderii UE sunt așteptați să discute joi, 10 martie, despre războiul din Ucraina și despre cererea Kievului de a adera la blocul comunitar, în cadrul unui summit informal organizat la Paris.

The EUs solidarity, friendship and unprecedented assistance for #Ukraine are unwavering.

We will discuss Ukraines membership application in coming days.

— Charles Michel (@eucopresident) March 7, 2022

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spune că Ucraina trebuie să recunoască Crimeea ca parte a Rusiei, iar Donețk și Lugansk ca state independente, ca parte a condițiilor cerute de Moscova, iar ostilitățile vor fi oprite „în orice moment”, potrivit BBC.

În plus, Peskov spune că Ucraina trebuie să-și modifice constituția și să respingă pretențiile de a intra în orice bloc comunitar, precum e cazul alianței NATO.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a adăugat că Rusia va termina „demilitarizarea” Ucrainei, iar dacă aceste condiţii vor fi îndeplinite, atunci acţiunea militară rusă va „înceta într-o clipă”.

Peskov a insistat că Rusia nu va avea alte pretenții teritoriale asupra Ucrainei.

Mai multe detalii: Kremlinul anunță că este gata să oprească invazia „în orice moment”. Care sunt condițiile impuse Ucrainei

Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza „nepăsării Kremlinului față de cetățeni (inclusiv) femei, copii (și) bărbați”, a declarat luni președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Vom discuta, desigur, situația din Ucraina, războiul atroce condus de Putin”, a declara von der Leyen înainte de o întâlnire cu premierul ilalian Mario Draghi. „Am avut deja trei pachete de sancțiuni puternice, dar acum trebuie să ne asigurăm că nu există lacune și că efectul sancțiunilor este maximizat”, a spus von der Leyen.

Von der Leyen, a mai spus că UE trebuie „să scape de dependența de gazul, petrolul și cărbunele rusești” și va prezenta mâine propuneri cu privire la modalitățile în care blocul își poate diversifica aprovizionarea cu energie în afara Rusiei.

În declarații separate, după întâlnirea cu von der Leyen, Draghi a spus că Italia, Franța și Germania implementează rapid sancțiuni împotriva oligarhilor ruși, în timp ce „alții mai puțin”, potrivit Reuters.

Sâmbătă, guvernul italian a declarat că poliția a confiscat vile și iahturi în valoare de 143 de milioane de euro de la cinci ruși de rang înalt care au fost plasați pe listele de sancțiuni.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a publicat luni o nouă declarație video în care cere un pachet mai dur de sancțiuni internaționale împotriva Rusiei.

„Dacă invazia continuă și Rusia nu și-a abandonat planurile împotriva Ucrainei, înseamnă că este nevoie de un nou pachet de sancțiuni. Noi sancțiuni războiului și pentru pace”, a spus Zelenski. „În special, respingerea petrolului și a produselor petroliere din Rusia. Acest lucru poate fi numit embargo. Sau doar moralitate, ca atunci când refuzi să dai bani unui terorist”, a spus el.

Rusia acumulează resurse pentru a „încercui” orașul Dnper din centrul Ucrainei, a declarat duminică Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, într-o postare pe Facebook, citată de CNN.

„Comandamentul forțelor de ocupație ruse își mută atenția către sud, încercând să priveze Ucraina de acces la Mările Negre și Azov, ceea ce, în opinia lor, va crea condiții pentru suprimarea economică a rezistenței ucrainene”, afirmă Danilov.

„Inamicul nu renunță la speranța de a pune mâna pe Kiev și adună resurse pentru a încercui Dnper”, a continuat el. Danilov precizează că planul Rusiei este de a „încercui marile orașe, de a sufoca forțele armate ucrainene și de a crea o situație de catastrofă umanitară pentru civili”.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba și omologul său rus, Serghei Lavrov, au convenit să se întâlnească joi în timpul unui forum diplomatic în Antalia, în Turcia, a declarat luni omologul lor turc Mevlut Cavusoglu, citat de Reuters.

Cavusoglu a subliniat că va fi prezent la întâlnire care va avea loc în format trilateral.

Turcia este unul din statele din regiune care s-au oferit să medieze în conflictul dintre Ucraina și Rusia, președintele Recep Erdogan purtând discuții telefonice cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.

Mai multe detalii despre întâlnirea dintre miniștrii de Externe ai Rusiei și Ucrainei

A treia rundă de negocieri între delegațiile Rusiei și Ucraina va începe în câteva ore. Potrivit BBC, care citează oficiali ucraineni, discuțiile ar debuta la ora 16. Informația a fost confirmată, pe Twitter, de consilierul prezidențial Mykhailo Podolyak.

Agenția de știri de stat rusă TASS a informat duminică, 6 martie, că și negociatorul rus Leonid Slutsky a confirmat, în timpul unui stream live pe YouTube, că a treia rundă de discuții va avea loc astăzi, 7 martie.

Temerile cresc pentru civilii prinși în orașele asediate din sudul Ucrainei. Mariupol și Volnovakha, pe măsură ce atacul forțelor ruse continuă. Un bărbat, care a plecat din Volnovakha în urmă cu două zile, a povestit pentru CNN despre condițiile din anumite părți ale orașului, unde și-a petrecut zile ascunse într-un subsol.

„Oamenii sunt acolo de 11 zile acum. Unii au ieșit, dar în jur de 450 sunt încă acolo”, a spus el pentru CNN, adăugând că nu a avut nicio comunicare cu oamenii de când a plecat, iar ei sunt încă acolo, din câte știe el.

„Oamenii sunt bolnavi. Nu există toaletă. Fetele și femeile folosesc o găleată pentru toaletă și o scot atunci când nu există bombardare”, a spus el.

Mâncarea și apa sunt foarte limitate, a avertizat el, iar subsolul primește aer proaspăt doar atunci când nu au loc bombardamente – ceea ce este rar.

Forțele ruse par să fi trecut la ofensivă în mai multe zone din jurul Kievului în cadrul ofensivei lor pentru a ajunge în capitala Ucrainei, potrivit oficialilor ucraineni și a imaginilor de pe rețele sociale, relatează CNN.

„Cu furie extremă, inamicul distruge (nr. periferiile) Bucha, Hostomel, Vorzel, Irpin. Ei ucid în mod deliberat civili”, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko.

Mai multe relatări vorbesc despre incendii puternice în toate cele patru districte, în timp ce civilii continuă să fugă de lupte.

„Facem totul pentru a sprijini orașul, pentru a crea o rezervă de alimente, medicamente, bunuri esențiale. Distribuim și oferim ajutoare celor care au cea mai mare nevoie astăzi. Ajutor umanitar a fost trimis și la Cernihiv [un oraș de la nord. Kiev]”, a adăugat Klitschko.

Primarul din Hostomel, Yuriy Prylypko, a fost ucis în timp ce „împărtea pâine celor flămânzi și medicamente bolnavilor, mângâiind pe cei disperați”, potrivit paginii de Facebook a orașului. Allte două persoane care erau cu el au mai fost uciși.

Oficialii din orașul-port Mikolaev au îndemnat luni civilii să rămână în adăposturi întrucât forțele ruse își continuă ofensiva asupra orașului considerat punct strategic. Guvernatorul regional Vitali Kim a anunțat pe Telegram: „Intrăm în ofensivă. Inamicul a intrat în aeroportul nostru.”

Avertismentul asupra unui atac a venit la câteva ore după ce primarul Oleg Senkevici a declarat că orașul a fost lovit de rachete rusești în zorii „Astăzi tot orașul s-a trezit cu zgomotele atacurilor rusești”, a scris el pe Telegram. „La fel ca în toată Ucraina, inamicul a țintit cu ticăloșie blocurile de apartamente ale orașului.”

O persoană a fost ucisă și trei rănite în urma bombardamentelor, a declarat pentru CNN un oficial al unui spital din Mikolaev.

Rusia a refuzat audierea de la Curtea Supremă a Națiunilor Unite într-o acțiune legală a Kievului care încearcă să oprească invazia devastatoare de pe teritoriul său, scrie The Guardian.

Președintele Curții, judecătorul american Joan E Donoghue, a declarat că ambasadorul Rusiei a informat magistrații că „guvernul său nu intenționează să participe la procedurile orale”. Audierea a avut loc fără delegația rusă.

Ucraina cere azi instanței superioare a Națiunilor Unite să emită o hotărâre de urgență prin care să solicite Rusiei să-și oprească invazia, pe motiv că justificarea Moscovei pentru atac se bazează pe o interpretare greșită a legii genocidului.

Mai multe informații: Curtea Internațională de Justiție dezbate conflictul din Ucraina: Kievul a sesizat că Moscova a atacat sub un pretext fals de „genocid”

Serviciul de Urgență ucrainean a transmis că bombardamentele de duminică din Harkov au lovit mai multe clădiri rezidențiale, clădiri administrative, instituții medicale, instituții de învățământ și cămine, potrivit CNN.

În ultimele 24 de ore, cel puțin opt persoane au murit în urma atacurilor rusești asupra zonelor rezidențiale din orașul de nord-est Ucrainei, au mai anunțat autoritățile într-un comunicat.

Au fost, de asemenea, incendii de amploare în 21 de clădiri din zona centrală a orașului, a spus Serviciul de Urgență. Aproximativ 200 de persoane au fost salvate și evacuate de salvatori în timpul incendiilor.

Crucea Roșie a Chinei va oferi ajutor umanitar Ucrainei, a declarat ministrul de externe Wang Yi, în timp ce a reiterat apelul pentru continuarea discuțiilor diplomatice ruso-ucrainene, scrie BBC.

El a subliniat că prietenia Chinei cu Rusia este „solidă”, iar perspectivele de cooperare sunt foarte largi.

Cuvintele lui Yi vin la scurt timp după ce prim-ministrul Australiei Scott Morrison a cerut Chinei să denunțe Rusia. Într-un lung discurs la Sydney, Morrison a spus că, în mod repetat, China a vorbit despre respectarea suveranității și integrității teritoriale.

„Depinde de China, în acest punct pivot al istoriei, să demonstreze că acestea sunt mai mult decât cuvinte”, a spus Morrison, adăugând că „nicio țară nu ar avea un impact mai mare asupra Rusiei decât China”.

Până acum, guvernul Chinei nu a condamnat și nici nu a tolerat războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe care s-a ferit să-l numească „invazie”. La începutul acestei săptămâni, ministrul de externe Wang Yi a semnalat că țara sa este pregătită să joace un rol în mediere a conflictului.

Mai multe informații: China anunță sprijin umanitar pentru Ucraina, dar laudă relația cu Rusia drept „solidă ca o stâncă”

Președintele francez Emmanuel Macron neagă că a solicitat coridoare umanitare care să ducă în Rusia, relatează postul de știri francez BFMTV, citat de BBC.

Macron „nu a cerut și nici nu a obținut coridoare către Rusia după conversația sa cu Vladimir Putin”, a declarat Palatul prezidențial Elysee pentru BFMTV, care a mai transmis că Franța cere insistent Rusiei să lase populația civilă să plece și să permită transportul ajutoarelor.

„Este un alt mod prin care Putin își înaintează povestea că ucrainenii sunt agresorii și rușii sunt cei care oferă azil tuturor”, a mai transmis Palatul.

Ministerul rus al Apărării a transmis astăzi că Rusia va opri focul și va deschide coridoare umanitare în mai multe orașe ucrainene. Oficialul rus a mai susținut că decizia vine la cererea președintelui francez Emmanuel Macron, care a avut duminică o discuție cu Vladimir Putin despre situația din Ucraina.

Cetățenilor ucraineni ar trebui să li se permită să-și părăsească casele pe teritoriul ucrainean, a declarat un purtător de cuvânt al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Aceasta este o poveste complet imorală. Suferința oamenilor este folosită pentru a crea imaginea dorită la televizor”, a spus purtătorul de cuvânt într-un mesaj scris citat de agenția de presă Reuters și redat de BBC.

„Aceștia sunt cetățeni ai Ucrainei, ar trebui să aibă dreptul de a evacua pe teritoriul Ucrainei”, a mai spus el.

Reacția oficialului ucrainean vine la scurt timp după ce Ministerul rus al Apărării a anunțat că armata rusă va opri focul și va deschide coridoare umanitare în mai multe orașe ucrainene.

Potrivit rutelor publicate de agenția de presă RIA Novosti, coridorul de la Kiev va duce spre Belarus, iar civilii care doresc să plece de la Harkov vor avea doar un coridor care va duce spre Rusia, scrie The Guardian.

Pe fondul informațiilor despre atacuri rusești asupra infrastructurii de comunicații ucrainene, rezistența cibernetică împotriva invaziei Rusiei a Ucrainei continuă.

Gruparea de hackeri Anonymous susține că a piratat emisiunile televiziunilor de stat rusești pentru a difuza imagini ale războiului din Ucraina, relatează BBC.

Potrivit Anonymous, gruparea a spart serviciile rusești de streaming Wink și Ivi și canalele TV în direct Rusia 24, Channel One, Moscow 24. pentru a difuza imagini din Ucraina.

The hacking collective #Anonymous hacked into the Russian streaming services Wink and Ivi (like Netflix) and live TV channels Russia 24, Channel One, Moscow 24 to broadcast war footage from Ukraine [today] pic.twitter.com/hzqcXT1xRU

— Anonymous (@YourAnonNews) March 6, 2022

De asemenea, hakerii au vizat radioul militar rusesc.

Activists are broadcasting troll faces on Russian military radio pic.twitter.com/lovN3WNVa2

— Anonymous (@YourAnonNews) March 6, 2022

Ministerul Apărării britanic a transmis azi o actualizare a informațiilor cu privire la conflictul ruso-ucrainean, scrie The Guardian, preluând o postare de pe Twitter.

„Probabil că Rusia vizează infrastructura de comunicații a Ucrainei pentru a reduce accesul cetățenilor ucraineni la știri și informații de încredere”, a transmis ministerul Marii Britanii.

Potrivit aceleași surse, este foarte probabil ca accesul la internet din Ucraina să fie întrerupt ca urmare a daunelor colaterale cauzate de atacurile ruse asupra infrastructurii.

În ultima săptămână, au fost raportate întreruperi de internet în Mariupol, Sumy, Kiev și Harkov.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 07 March 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/D3NG9b9zMX

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/lIjezjELsE

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 7, 2022

Mai multe informații: Rusia țintește infrastructura de comunicații a Ucrainei într-o tentativă de a suprima accesul la informații

Preţul barilului de petrol pe piaţa Brent a depăşit în cursul nopţii, pentru scurt timp, nivelul de 139 de dolari, apropiindu-se de recordul absolut înregistrat în 2008, de 147,50 de dolar/baril, a scris Le Monde, preluat de Mediafax.

Imediat după începerea tranzacţiilor electronice pe piaţa Brent, în nord-vestul Europei, preţul barilului de petrol a atins timp de câteva minute nivelul de 139,13 dolari. La aproximativ o oră de la începerea tranzacţiilor, preţul a scăzut la 130,45 de dolari.

Recordul absolut al preţului petrolului a fost de 147,50 de dolari / baril, în cursul crizei financiare din 2008.

Mai multe informații: Preţul petrolului s-a apropiat de recordul absolut din 2008, pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina

Se pare că Japonia este în discuții cu Statele Unite și alte țări europene despre posibila interzicere a importurilor de petrol rusesc, a informat agenția japoneză Kyodo News, citată de The Guardian.

Întrebat despre un potențial embargo asupra importurilor de petrol rusești, secretarul șef al cabinetului japonez Hirokazu Matsuno a refuzat să comenteze despre comunicarea țării cu Statele Unite.

Rusia a reprezentat anul trecut 3,63% din importurile de țiței ale Japoniei, relatează Reuters. Raportul vine după ce secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat duminică că SUA și aliații europeni explorează această posibilitate.

Armata rusă va opri focul și va deschide coridoare umanitare în mai multe orașe ucrainene. Vor fi evacuați civilii din Harkov, Kiev, Mariupol și Sumî, scrie AFP. Evacuarea va începe la ora 10.00, ora Moscovei (09.00 ora României), a anunțat Ministerul rus al Apărării, citat de Interfax.

Potrivit rutelor publicate de agenția de presă RIA Novosti, coridorul de la Kiev va duce spre Belarus, iar civilii care doresc să plece de la Harkov vor avea doar un coridor care va duce spre Rusia, scrie The Guardian.

Coridoarele de la Mariupol și Sumy vor duce atât spre alte orașe ucrainene, cât și spre Rusia. Cei care vor să părăsească Kievul vor putea fi transportați aerian în Rusia, a transmis ministerul rus, adăugând că va folosi drone pentru a monitoriza evacuarea și „încercările părții ucrainene de a înșela Rusia și întreaga lume civilizată”.

Două operațiuni de evacuare planificate din Mariupol și orașul din apropiere Volnovaha au eșuat în ultimele două zile, după ce Rusia a fost acuzată de Ucraina că nu a oprit bombardamentele. Numai în Mariupol, autoritățile ucrainene au declarat că intenționează să evacueze peste 200.000 de civili, adică jumătate din populația orașului.

Mișcarea vine la cererea președintelui francez Emmanuel Macron, a spus ministerul rus. Oficialii ucraineni nu au confirmat încă acest lucru.

Mai multe informații: Rusia a anunțat încetarea temporară a focului în mai multe orașe din Ucrain pentru a se deschide coridoare umanitare

Ucraina va cere azi instanței superioare a Națiunilor Unite să emită o hotărâre de urgență prin care să solicite Rusiei să-și oprească invazia, pe motiv că justificarea Moscovei pentru atac se bazează pe o interpretare greșită a legii genocidului.

Deși hotărârile instanței sunt obligatorii și, în general, țările le respectă, aceasta nu are mijloace directe de a le pune în aplicare, relatează Reuters.

Președintele rus, Vladimir Putin, a spus că ceea ce Moscova numește „acțiunea militară specială” a Rusiei este necesară „pentru a proteja oamenii care au fost supuși hărțuirii și genocidului”, adică pe cei a căror primă sau singură limbă este rusa, în estul Ucrainei, în momentul declanșării invaziei.

În procesul deschis, Ucraina susține că acuzația de genocid este neadevărată și, în orice caz, nu oferă o justificare legală pentru invazie.

Mai multe informații: Curtea Internațională de Justiție dezbate conflictul din Ucraina: Kievul a sesizat că Moscova a atacat sub un pretext fals de „genocid”

Într-o actualizare operațională postată pe Facebook duminică seara, Statul Major al Ucrainei a transmis că forțele Kievului au luptat cu trupele ruse și au provocat pierderi mari în rândul acestora în timp ce au reușit să preia controlul asupra orașului din estul Ucrainei, Ciuguiv, scrie BBC.

Oficialii ucraineni au mai susținut că doi comandanți ruși de rang înalt au fost uciși în timpul bătăliei pentru Ciuguiv, oraș cu o populație de aproximativ 31.000 de oameni.

Coreea de Sud a interzis tranzacțiilor cu banca centrală a Rusiei, a anunțat ministerul de Externe din această țară, potrivit BBC.

Anunțul marchează cea mai recentă mișcare a Seulului de a se alătura eforturilor țărilor occidentale de a impune măsuri dure împotriva Moscovei, în contextul invaziei ruse în Ucraina.

Statele Unite au interzis anterior tranzacțiile cu banca centrală, ministerul de finanțe și fondurile suverane ale Rusiei. Și Uniunea Europeană a anunțat măsuri similare.

Președintele Volodimir Zelenski a publicat duminică seară un nou mesaj pe Twitter în care a condamnat atacurile de ieri de la Irpin.

„Nu vom ierta blocurile bombardate, nu vom ierta civilii executați, distrugerea infrastructurii noastre, sute de morți, mii de suferințe umane. Dumnezeu nu va ierta asta nici azi, nici mâine, niciodată!”, a transmis el.

Președintele ucrainean a averizat că Rusia va bombarda astăzi întreprinderile din industria de apărare. „Cele mai multe dintre ele sunt situate în orașele noastre, cu civili în jur. Este o crimă, pur și simplu o crimă!”, a mai spus Zelenski.

Cel puțin opt persoane, printre care și patru membri ai aceleiași familii, au murit duminică în Irpin, o suburbie a Kievului, după ce forțele ruse au bombardate civilii care încercau să fugă din Irpin.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski, mesaj pentru Rusia: „Nu vom uita şi nu vom ierta. Va veni Ziua Judecăţii”

Potrivit presei locale, citată de BBC, orașul din sudul Ucrainei, Mykolaiv, este în aceasta dimineața ținta unor bombardamente rusești.

Reporterul New York Times, Michael Schwirtz, a transmis pe Twitter că încă de azi-noapte cerul era luminat de explozii și că bombardamentele par să fie concentrate la periferia de est a orașului.

„De unde sunt eu am putut vedea flash-uri de la atac luminând cerul nopții de-a lungul unei mari porțiuni din oraș”, a scris Schwirtz, postând și un clip de 10 secunde.

❗️Shelling of a residential building in #Kharkiv pic.twitter.com/Hvl6nrymo9

— NEXTA (@nexta_tv) March 6, 2022

Primarul orașului, Oleksandr Senkevych, a confirmat informațiile într-un mesaj postat pe Facebook, în care a scris că trupele ruse au vizat clădiri rezidențiale din oraș și a distribuit un videoclip cu un bloc cuprins de flăcări.

Миколаїв. Російські терористи обстрілювали житловий будинок. pic.twitter.com/WI6RE6cHuq

— Верховна Рада України (@verkhovna_rada) March 7, 2022

Atacul de astăzi vine la o zi după ce forțele ucrainene au respins un atac rusesc asupra orașului cu 476.100 de locuitori și au recucerit aeroportul local.

Și în Harkov atacurile Rusiei s-au intensificat, potrivit consilierului prezidențial ucrainean, Oleksiy Arestovich, citat de The Guardian.

Arestovich a spus că al doilea cel mai mare oraș al Ucrainei, Harkov, din nord-est, încă se luptă pentru a evita un atac rusesc, în timp ce toate regiunile din Cernihiv din nord sunt atacate cu rachete.

Mai multe informații: Bombardament rusesc asupra orașului Mikolaev: Ucraina acuză că sunt țintite zone civile

Netflix și-a suspendat serviciile în Rusia, a anunțat duminică un purtător de cuvânt al companiei, potrivit Reuters și BBC. La începutul acestei săptămâni, Netflix și-a întrerupt temporar viitoarele proiecte și achiziții din Rusia, după ce a evaluat impactul invadării Ucrainei de către Moscova.

„Având în vedere circumstanțele de pe teren, am decis să ne suspendăm serviciul în Rusia”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Netflix a anunțat anterior că nu intenționează să adauge canale de stat la serviciul său rusesc, în ciuda unei reglementări care îi impune să distribuie asemenea posturi.

Și firma de consultanță PricewaterhouseCoopers (PwC) și-a anunțat intenția de a renunța la filiala sa din Rusia.

„Am decis că, în aceste circumstanțe, PwC nu ar trebui să aibă o firmă membră în Rusia și, în consecință, PwC Rusia va părăsi rețeaua”, a transmis președintele companiei, Bob Moritz, într-un comunicat de presă.

PwC a precizat că va sprijini eforturile umanitare din Ucraina.

Cel puțin o persoană a fost ucisă, iar un incendiu a cuprins o clădire rezidențială, după ce rușii au reluat atacurile aeriene duminică seară asupra centrului orașului Harkov, relatează Pravda Ucraina, care citează martori oculari.

Victima este o femeie în vârstă, iar alte cinci persoane au fost rănite.

Primarul orașului, Ihor Terekhov, a declarat că elicopterele rusești zburau în cursul serii peste Harkov.

Cardurile de credit emise de băncile rusești care folosesc sistemele de plată Visa și Mastercard vor înceta să mai funcționeze în străinătate după data de 9 martie, a anunțat astăzi Banca Centrală a Rusiei, adăugând că unii creditori locali vor încerca să folosească sistemul de plată UnionPay din China, potrivit Reuters.

Cardurile Mastercard și Visa emise în Rusia vor fi acceptate în țară până la expirarea acestora, a precizat Banca Centrală. Potrivit instituției, interdicția din străinătate se aplică și cardurilor emise de filialele locale ale băncilor străine.

Anunțul Băncii Centrale a venit după ce companiile americane de plăți Visa și Mastercard au transmis că-și suspendă operațiunile în Rusia, alăturându-se listei marilor companii occidentale care rup legăturile de afaceri cu Moscova.

Banca Centrală a adăugat că multe bănci rusești intenționează să emită carduri folosind sistemul operatorului chinez de carduri UnionPay, un sistem despre care afirmă că este activat în 180 de țări.

În timp ce mai multe bănci rusești folosesc deja UnionPay, altele, precum Sberbank (cel mai mare creditor din țară) și Tinkoff, ar putea începe să emită carduri cuplând sistemul de plăți Mir din Rusia cu UnionPay, a precizat Banca Centrală. Aceasta i-a sfătuit pe cetățenii ruși aflați în prezent în străinătate să retragă numerar înainte de a nu mai putea să utilizeze cardurile Visa și Mastercard..

Urmărește-ne pe Google News