Război în Ucraina, ziua cinci. Explozii puternice în apropiere de Kiev, după bombardamente cu „zeci de victime” din Harkov

În atacurile asupra Ucrainei, Rusia a folosit rachete termobarice – „bomba cu vid”, o armă interzisă prin Convenția de la Geneva, a spus Oksana Markarova, ambasadoare Ucrainei în Statele Unite, potrivit BBC. Astfel de arme au fost folosite în Cecenia, cu consecințe înfiorătoare, potrivit organizației Human Rights Watch.

Jurnaliștii de la CNN dezvăluiseră sâmbătă că au văzut un lansator de rachete termobarice al armatei ruse la sud de Belgorod, Rusia, aproape de granița Ucrainei, însă nu existau încă dovezi că acestea au fost folosite pe teritoriul Ucrainei.

Aceste arme nu folosesc muniție convențională. În schimb, sunt umplute cu explozivi de înaltă temperatură și presiune. Ele sunt uneori numite „bombe cu vid” deoarece aspiră oxigenul din aerul înconjurător pentru a genera o explozie puternică și un val puternic de presiune, cu efecte distructive enorme, potrivit CNN.

Arma este extrem de eficientă împotriva oamenilor care se adăpostesc în tranșee. TOS-1 este folosit și pentru a anihila ținte din clădiri, fortificații și buncăre. Potrivit site-ului britanic de știri iNews, ele pot vaporiza corpul uman și pot zdrobi organele interne.

Mai multe detalii despre bombe terombarice.

Departamentul pentru refugiați din cadrul ONU a confirmat luni, cel puțin 406 victime în rândul civililor, în Ucraina, între care 102 morți.

„Numărul real poate fi considerabil mai mare, multe decese nefiind încă confirmare”, a spus Martin Griffiths, sub-secretar al ONU, citat de CNN. Acesta a precizat c dintre cele 102 decese confirmate de instituție, 7 sunt ale unor copii.

Bilanțul transmis de autoritățile ucrainene este însă mult mai mare: potrivit datelor anunțate duminică de Ministerul ucrainean de interne, cel puțin 352 de civili în Ucraina au fost uciși de la începutul invaziei. Iar președintele Zelenski a anunțat luni că numărul deceselor în rândul copiilor se ridică la 16.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat din nou ucrainenilor, la finalul celei de-a cincea zi a invaziei rusești în Ucraina.

„Răul, înarmat cu rachete, bombe și artilerie, trebuie oprit imediat. Distrus din punct de vedere economic pentru a arăta că omenirea este capabilă să se apere. Aceasta este o încălcare a tuturor convențiilor. Nimeni în lume nu vă va ierta că ucideți ucraineni pașnici”, a spus Volodimir Zelenski.

El a precizat că, în decurs de cinci zile, 169 de rachete au fost lansate spre Ucraina de forțele ruse și a cerut impunea unui embargo în spațiul aerian ucrainean pentru toate avioanele și elicopterele rusești.

„Astăzi, forțele ruse au tras cu brutalitate asupra Harkovului. Este clar o crimă de război”, a declarat Zelenski. „Harkov este un oraș pașnic, sunt zone rezidențiale pașnice, nu există facilități militare. Zeci de mărturii ale martorilor demonstrează că nu este un singur atac, ci o distrugerea deliberată a oamenilor: rușii știau unde trag”.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, i-a sfătuit pe locuitori să petreacă noaptea de luni până marți în subsoluri sau adăposturi anti-bombe, dacă este posibil.

„Seara asta va fi din nou dificilă”, a scris el. „Facem apel la oamenii din Kiev să petreacă noaptea într-un adăpost”.

După un weekend în stare de urgență, primarul a permis locuitorilor să-și părăsească casele în timpul zilei de luni, dar puțini au făcut-o.

Explozii s-au auzit în mai multe rânduri luni în Kiev, în timp ce sirene au răsunat pentru a cincea zi consecutivă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, mai mulți directori de companii din domeniul petrolier și jurnaliști ai televiziunilor de stat din Rusia se află pe o listă de 26 de cetățeni ruși pe numele cărora a impus Uniunea Europeană sancțiuni.

Pe lista completă, publicată de UE și prezentată de BBC se află:

• Dimitri Peskov – purtătorul de cuvânt al Kremlinului
• Alexander Ponomarenko – președintele consiliului de administrație al Aeroportului Internațional Sheremetyevo din Moscova
• Igor Sechin, CEO al companiei petroliere de stat Rosneft
• Nikolay Tokarev, CEO al Transneft, cea mai mare companie de conducte de petrol din lume
• Câțiva prezentatori și jurnaliști de la televiziunea de stat rusă

UE va sancționa, de asemenea, Gas Insurance Industry Company din Moscova, care ar fi ajutat la anexarea Crimeei în 2014.

După ce s-au alăturat celor mai dure sancțiuni economice pe care le-au impus vreodată unei mari puteri, Franța și alte țări europene lucrează la încă o rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat luni un înalt oficial din președinția franceză.

Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a precizat că țara sa nu se va alinia Occidentului prin impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei întrucât ar fi afectată economia națională.

„Deciziile privind impunerea sancțiunilor contra Federației Ruse nu sunt decizii simple. Foarte multe state europene au fost angajate în proiecte majore de cooperare cu Federația Rusă, inclusiv în domeniul energetic. Aceste decizii de luare a sancțiunilor sunt foarte complicate, dificile pentru state mult mai puternice și prospere cu mai multe alternative pentru funcționarea economiei acestor state, decât R.Moldova”, a declarat Nicu Popescu într-o emisiune la TV8, citat de deschide.md.

Republica Moldova nu a impus sancțiuni nici după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și agresiunea din estul Ucrainei.

„„Am vorbit astăzi cu Aliații și partenerii noștri despre războiul neprovocat pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei. Continuăm să oferim sprijin poporului ucrainean care își apără țara. Suntem pregătiți să continuăm să impunem Rusiei costuri foarte mari, în situația în care nu detensionează situația”, a transmis Joe Biden, pe Facebook.

Pentru prima dată de la izbucnirea războilui, Pentagonul a făcut o estimare luni în care afirmă că este de părere că invazia rusă asupra Ucrainei a rămas în urma calendarului stabilit de Vladimir Putin.

„Credem că sunt cu câteva zile în urmă față de ce unde se așteptau să fie în acest moment”, a declarat purtătorul de cuvânt John Kirby.

Departamentul de Apărare al SUA spune că aproape 75% din forțele ruse adunate la granițele Ucrainei se află acum în interiorul țării.

Principalul avans al trupelor este poziționat acum la aproximativ 25 km de capitala Kiev, un avans de aproximativ 5 km față de duminică.

Soldații nu au capturat încă două orașe cheie: Harkov în nord-est și Mariupol în sud.

După cum au remarcat anterior oficialii occidentali, trupele nu fac progresele pe care le-au planificat din cauza problemelor logistice și a rezistenței acerbe a luptătorilor ucraineni.

Mai multe rachete rusești au lovit clădiri rezidențiale în regiunea Kiev, anunță Ministrul Afacerilor Interne din Ucraina, citat de BBC.

Trei clădiri cu cinci etaje au fost distruse de un atac cu rachetă în urmă cu aproximativ trei ore, potrivit paginii de Facebook a ministerului.

O purtătoare de cuvânt a Serviciului de Stat pentru Urgențe din regiune a declarat că două persoane au fost îngropate sub dărâmături în orașul Bila Tserkva. BBC nu a putut verifica independent afirmațiile.

SUA afirmă că cei 12 diplomați ruși expulzați au reprezentat o amenințare la adresa securității naționale a SUA și nu au fost implicați în activitate diplomatică, potrivit New York Times.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasily Nebenzya, a declarat că decizia SUA de a expulza diplomații a fost o „încălcare gravă” a poziției sale de țară gazdă a ONU „Există o mulțime de țări care înțeleg care este poziția Rusie, ce face și de ce”, a spus diplomatul.

CNN anunță că, potrivit imaginilor din satelit, convoiul militar rus a avansat de la Ivankiv până la periferia Kievului.

Anterior, imaginile din satelit prezentate de Maxar Tehnologies arătau că forțele armate și tehnica militară care forma convoiul se întindea pe o distanță de 27 de kilometri.

Pentagonul avertiza că forțele ruse doresc să dea atacul de la sol asupra Kievului cât mai curând.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că forțele ruse încearcă să se apropie de capitala Ucrainei, Kiev, dar totuși se află în afara centrului orașului.

„Continuăm să vedem forțe ruse care avansează sau încearcă să se apropie, astfel încât să poată ataca Kievul de la sol”, a declarat Kirby în timpul unei conferințe de presă organizată luni seară. „Evaluarea noastră este că încă se află în afara centrului orașului, dar ce știm clar este că au intenții privind Kievul”.

Ucrainenii „rezistă destul de eficient în jurul Kievului”, a adăugat Kirby. „Au făcut ca rușii să se deplaseze mai spre sud.”

Kirby nu a putut precizat explicit dacă un convoi rusesc care a fost văzut pe imagini din satelit se îndreaptă spre Kiev, dar el a spus că „o parte din dorința lor de a continua să avanseze în capitală”.

Premierul britanic Boris Johnson liderilor internaționali să continue să ofere Ucrainei arme defensive și să mențină presiunea asupra regimului lui Vladimir Putin.

În urma convorbirii de luni seară, la care a participat și Klaus Iohannis, un purtător de cuvânt al guvernului britanic a spus că toți liderii au fost de acord că „rezistența curajoasă” a Ucrainei în fața trupelor ruse este „cu adevărat inspirațională”.

Johnson a „subliniat, de asemenea, necesitatea unui răspuns internațional la criza umanitară emergentă, inclusiv prin sprijinirea vecinilor Ucrainei pentru a face față unui număr mare de ucraineni care fug de violența din țară”, potrivit unui comunicat de presă.

Premierul britanic a subliniat necesitatea de a continua impunerea de restricții și sancțiuni comerciale asupra Rusiei. Liderii au fost de acord să „urmeze toate căile pentru a se asigura că Putin eșuează în ambițiile sale”, se arată în declarație.

Administrația Prezidențială transmite că în cadrul convorbirii avute cu președintele american Joe Biden și liderii NATO și UE, Klaus Iohannis a subliniat necesitatea consolidării securității pe flancul estic și a făcut apel la trimiterea în țara noastră, de către aliați, a unui număr suplimentar de trupe și de capabilități, precum și accelerarea procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis a menționat măsurile concrete întreprinse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, cu referire la ajutorul în valoare de peste 3 milioane de euro, constând în donarea de echipament de protecție, combustibil, alimente, apă și medicamente.

Klaus Iohannis a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuție a asistenței umanitare pentru Ucraina, valorificând poziția sa de stat vecin, cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, disponibilitate apreciată de liderii prezenți, potrivit Administrației Prezidențiale.

Mai multe despre solicitările lui Klaus Iohannis în timpul convorbirii cu Joe Biden

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a făcut un apel direct la soldații ruși care luptă în Ucraina, spunând că vor primi amnistia totală și despăgubiri bănești dacă își depun armele în mod voluntar.

„Aceia dintre voi care nu doresc să devină criminali și să moară, vă puteți salva”, a scris Reznikov pe Twitter.

Primarul orașului Mikolaiv, din sudul Ucrainei, a avertizat pe Facebook că trupele ruse se apropie, îndemnând civilii să iasă și să opună rezistență în fața atacatorilor, potrivit CNN.

El precizează că o cantitate „semnificativă” de echipamente militare rusești se îndreaptă către ei.

Sirinele care avertizează privind un posibil atac aerian răsună în oraș.

Imagini din satelit obținute de Maxar Tehnologies și publicate de New York Times arată un convoi lung de forțe armate ruse care se apropie de Kiev. Convoiul, de cel puțin câteva sute de vehicule, a fost detectat inițial în imaginile din satelit prezentate de Maxar Technologies duminică. Luni, el se află la aproximativ 32 de kilometri nord de aeroportul Antonov, la periferia Kievului și la 48 de kilometri de limitele orașului.

Convoiul se întinde pe cel puțin 27 de kilometri, cu unele spații libere în coloana de vehicule. Linia de vehicule este atât de extinsă încât nu a fost surprinsă în întregime în imaginile din satelit de astăzi. În unele zone, vehiculele au două până la trei rânduri adâncime.

Într-un interviu pentru BBC, ministrul de interne al Ucrainei, Denys Monastyrskyy, a subliniat că se confruntă zilnic cu noi atacuri din partea forțelor ruse care sunt respinse însă de armata ucraineană.

„Da, într-adevăr, în fiecare zi inamicul trimite din ce în ce mai multe forțe. Dar forțele noastre glorioase practic distrug tot ce ajunge la Kiev. Kievul rămâne locul principalului loc al atacului”, a subliniat oficialul.

„În fiecare zi ne pregătim pentru orice scenariu, inclusiv la Kiev”, a precizat ministrul, care a catalogat situația de pe tren drept „critică, dar stabilă”.

„Înțelegem că stăpânim clar situația din oraș în general, dar sunt multe chestiuni care se decid în fiecare oră sau chiar în fiecare minut”, a mai spus Monastyrskyy.

Mai multe explozii puternice s-au auzit în jurul orei 18:40 în apropiere de Kiev, spre est de centrul orașului, anunță CNN. Au fost cele mai mari explozii auzite luni.

Imediat după explozii, sirenele care avertizează privind iminența unui atac aerian s-au auzit în capitala ucraineană.

Avansul rusesc asupra capitalei ucrainene Kiev avansează greoi, dar forțele ruse s-au deplasat cu cinci kilometri mai aproape de centrul orașului în comparație cu poziția pe care o aveau duminică.

Forțele ruse se află acum „la aproximativ 25 de kilometri de Kiev”, potrivit unui oficial american de vârf din domeniul apărării. El a avertizat că trupele rusești ar putea deveni mai agresive în următoarele zile, având în vedere că s-au lovit de rezistența ucraineană și de probleme logistive precum aprovizionarea cu combustibil și provizii.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a adresat luni Adunării Generale a ONU, spunând că invazia rusă „este suficient”. „Luptele din Ucraina trebuie să înceteze”, a spus el.

Guterres a catalogat numit punerea în alertă a forțelor nuclare de către Vladimir Putin drept „o dezvoltare înfricoșătoare”.

„Simpla idee a unei dezvoltări nucleare este pur și simplu de neconceput”, a spus Guterres, adăugând că „nimic nu poate justifica folosirea armelor nucleare”.

El a spus că Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați a estimat că o jumătate de milion de ucraineni au fugit din țară și că există rapoarte credibile privind daunele aduse clădirilor rezidențiale și infrastructurii civile critice. Liderul ONU a calificat moartea civililor, inclusiv a copiilor, „total inacceptabilă”.

Guterres și-a exprimat speranța că discuțiile directe dintre delegațiile ucrainene și ruse vor conduce la oprirea imediată a luptei și o soluție diplomatică.

„Suveranitatea Ucrainei trebuie respectată”, a spus el.

Un cartier rezidențial din Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, a fost lovit luni de un atac cu rachetă, potrivit oficialilor ucraineni și a mai multor videoclipuri de pe rețelele de socializare geolocalizate de CNN.

Videoclipurile arată mai multe rachete explodând care explodează la distanță mică în ele într-o parte rezidențială a cartierului Saltivka din nord-estul Harkiv, aproape de un supermarket.

O femeie civilă a murit, iar 31 de persoane au fost rănite, potrivit autorităților din Harkov. Între răniți sunt din 15 militari și 16 civili.

Cele două delegații au încheiat negocierile de pace după aproximativ cinci ore, anunță Nexta și agenția rusă Tass.

Pentru moment nu au fost făcute publice informații despre cele discutate și posibile concluzii ale întâlnirii din Belarus.

Palatul Elysée transmite, într-un comunicat de presă, că discuțiile dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin au avut loc la solicitarea guvernului ucrainean.

„Președintele (nr. Macron) a reiterat cererea comunității internaționale ca Rusia să-și oprească ofensiva împotriva Ucrainei și a reafirmat necesitatea stabilirii imediate a unui armistițiu”, transmite președinția franceză.

În contextul negocierilor dintre Kiev și Moscova în curs de desfășurare la granița cu Belarus, Macron i-a cerut lui Putin să se asigure că, pe durata negocierilor, toate bombardamenele și atacurile asupra civililor și caselor acestora vor fi oprite, infrastructura civilă va fi păstrată și toate drumurile principale, în special drumul de la sud de Kiev, vor rămâne accesibile și sigure.

Vladimir Putin „și-a confirmat disponibilitatea de a se angaja privind toate cele trei puncte”, se arată în comunicatul Elysée. Cu toate acestea, o declarație a Kremlinului despre aceeași convorbire telefonică spune că Putin i-a spus lui Macron că „o înțelegere este posibilă numai dacă sunt luate în considerare interesele legitime de securitate ale Rusiei – inclusiv recunoașterea suveranității Rusiei asupra Crimeei și o rezolvare a obiectivelor demilitarizării și denazificării statul ucrainean și asigurarea unui statut neutru”.

De asemenea, Macron i-a cerut lui Putin să se asigure că dreptul internațional umanitar este respectat și populațiile civile și transporturile cu ajutoare sunt protejate și i-a cerut președintelui rus să „mențină legătura în următoarele zile pentru a evita agravarea situației”.

Președintele Adunării Generale a ONU, Abdulla Shahid, a fost primul care a luat cuvântul. El a spus că adunarea reprezintă conștiința colectivă a umanității și puterea sa este înrădăcinată în autoritatea sa morală, potrivit BBC.

Shahid a îndemnat toate națiunile să dea dovadă de curaj moral și să folosească dezbaterea din următoarele câteva zile pentru a nu „provoca retorica războiului, ci pentru a da o șansă păcii”.

El le-a reamintit, de asemenea, celor 193 de membri ai ONU că în 1946 Liga Națiunilor s-a dizolvat din cauza eșecului de a oferi un mecanism pentru aplicarea securității colective internaționale. Shahib a subliniat că ONU a fost înființată pentru a lua măsuri colective eficiente pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa păcii.

Aceasta este doar a 11-a sesiune specială de urgență a Adunării Generale a ONU. Natura rară a acestei întâlniri subliniază îngrijorarea uriașă în jurul acestei crize. Ultima a avut loc în 1982, când a fost convocată o sesiune specială de Urgență pentru a aborda situația din zona teritoriilor arabe ocupate din Înălțimile Golan.

Toate cele 193 de națiuni au un cuvânt de spus în Adunarea Generală, spre deosebire de Consiliul de Securitate care are cinci membri permanenți, cu drept de veto, și 10 membri nepermanenți, care dețin mandate de doi ani.

Președintele american Joe Biden va avea luni, de la ora 18:15, o convorbire cu mai mulți lideri internaționali, ai instituțiilor Uniunii Europene și NATO.

Printre liderii care vor lua parte la conversație va fi și președintele român Klaus Iohannis.

Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit luni separat atât cu președintele rus Vladimir Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelensky.

Convorbirea cu Putin a durat o oră și 30 de minute, potrivit Palatului Élysée.

Macron a spus că a insistat pentru „necesitatea de a implementa o încetare imediată a focului”.

Elveția a anunțat că va renunța la angajamentul de neutralitate în favoarea adoptării de sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat luni președintele federal elvețian Ignazio Cassis, adăugând că sancțiunile Elveției vor fi în conformitate cu cele deja adoptate de Uniunea Europeană.

„Atacul Rusiei este un atac la adresa libertății, un atac la democrație, un atac la adresa populației civile și un atac la instituțiile unei țări libere. Acest lucru nu poate fi acceptat din punct de vedere al dreptului internațional, nu poate fi acceptat politic și nu poate fi acceptat moral”, a adăugat Cassis.

Nu vor fi excepții: cinci oligarhi au primit interdicție să intre în Elveția, conturile bancare ale tuturor celor 336 de persoane de pe lista UE, inclusiv ale lui Vladimir Putin și Serghei Lavrov, vor fi înghețate cu efect imediat.

Potrivit unor estimări, băncile elvețiene dețin miliarde de dolari în fonduri rusești.

Spațiul aerian al Elveției este închis aeronavelor rusești, în timp ce companiile aeriene elvețiene și-au anulat zborurile către Rusia.

Ceea ce părea finalul negocierilor s-a dovedit a fi doar o pauză, anunță același canal Nexta, care a relatat pe pagina de Twitter despre cum decurge întâlnirea de la Gomel.

Oficialii ucraineni și ruși au reluat din nou discuțiile, tot cu ușile închise. Nu au făcut nicio declarație despre primele trei ore de negocieri.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și-a anulat vizita la sediul ONU de la Geneva din cauza „sancțiunilor antiruse” impuse de țările UE, a anunțat misiunea Rusiei la Geneva.

Lavrov trebuia să se adreseze personal marți la Consiliul ONU pentru drepturile omului și la conferința privind dezarmarea.

Dar el și-a anulat călătoria „din cauza unei interdicții fără precedent asupra zborului său în spațiul aerian al mai multor țări UE care au impus sancțiuni anti-ruse”, a scris misiunea pe Twitter.

Agenția de presă RIA a citat o sursă diplomatică care precizează că decizia a fost luată întrucât avionul său nu ar fi putut ajunge la Geneva din cauza închiderii spațiului aerian al UE pentru avioanele rusești.

Discuțiile dintre reprezentații Rusiei și Ucrainei s-au încheiat după aproximativ trei ore, potrivit Nexta. Cele două delegații ar putea anunța, ulterior, concluziile primei zile de negocieri.

Ucraina a declarat că obiectivul său pentru discuții este „încetarea imediată a focului și retragerea trupelor ruse”.

Kremlinul a refuzat să comenteze scopul său în cadrul negocierilor, dar negociatorul rus Vladimir Medinsky a spus că Rusia dorește să ajungă la un acord care este în interesul ambelor părți.

Elveția va adopta aceleași sancțiuni ca Uniunea Europeană împotriva rușilor implicați în invazia Ucrainei, cărora le vor fi înghețate activele, a anunțat luni guvernul, într-o abatere de la obișnuita neutralitate a țării cantoanelor, relatează Reuters.

„Având în vedere continuarea intervenției militare a Rusiei în Ucraina, Consiliul Federal a luat decizia la 28 februarie de a adopta pachetele de sancțiuni impuse de UE în 23 și 25 februarie”, a transmis guvernul elvețian într-un comunicat.

Totodată, Elveția a adoptat sancțiuni financiare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, a prim-ministrului Mihail Mișustin și ministrului de externe Serghei Lavrov, cu efect imediat, se mai precizează în comunicat.

Reafirmându-și solidaritatea cu Ucraina, Elveția a anunțat și că ”va livra ajutoare pentru persoanele care au fugit în Polonia”.

Autoritățile de la Moscova au anunțat luni că interzic zborurile companiilor aeriene din 36 de țări, printre care Marea Britanie, Germania, Spania, Italia și Canada, relatează BBC.

Măsura vine ca răspuns la anunțul de ieri al UE, potrivit căruia „aeronavele deținute de ruși, înmatriculate în Rusia sau controlate de ruși (…) nu vor mai putea ateriza, decola sau survola teritoriul Uniunii Europene”.

De asemenea, Marea Britanie a interzis zborurile companiei ruse Aeroflot din spațiul său aerian, ceea ce a determinat Rusia să anunțe o interdicție similară asupra companiilor aeriene britance.

SUA suspendă operațiunile ambasadei din Belarus și permite angajaților care nu se află în situații de urgență și membrilor familiilor lor să părăsească sediul ambasadei din Rusia, relatează CNN.

„Departamentul de Stat al SUA a suspendat operațiunile la Ambasada noastră din Minsk, Belarus, și a autorizat plecarea voluntară („plecarea autorizată”) a angajaților care nu se află în situații de urgență și a membrilor familiei de la Ambasada noastră din Moscova, Rusia. Am luat acești pași din cauza problemelor de securitate și siguranță care decurg din atacul neprovocat și nejustificat al forțelor militare ruse în Ucraina”, a transmis secretarul de stat american Anthony Blinken luni dimineață.

Soldații ucraineni despre care se credea că au fost ucişi de forțele ruse pe 24 februarie după ce au refuzat să predea Insula Șerpilor sunt în viață și sunt ținuți prizonieri acum de trupele Moscovei, a confirmat luni Statul Major al armatei Ucrainei.

Potrivit armatei, Rusia a capturat și echipajului unei nave civile a mers pe Insula Șerpilor cu o misiune umanitară.

”Sechestrarea ilegală a unei nave civile necombatante care nu a îndeplinit nicio sarcină militară reprezintă o încălcare a regulilor și obiceiurilor războiului și a dreptului internațional umanitar. Cerem Federației Ruse eliberarea imediată a cetățenilor ucraineni capturați ilegal (…) Cât despre pușcașii marini și grănicerii capturați de ocupanții ruși pe Insula Șerpilor, suntem foarte bucuroși să aflăm că frații noștri sunt în viață și sunt bine!”, a transmis Statul Major al armatei.

Mai multe despre acest subiect

Pe pagina online a agenției controlate de stat au apărut luni mesaje anti-război și apeluri la oprirea invaziei ruse în Ucraina, relatează Reuters.

„Vă îndemnăm să opriți această nebunie, să nu vă trimiteți fiii și soții la moarte sigură. Putin ne obligă să mințim și ne pune în pericol… Nu este războiul nostru, să-l oprim!”, a fost mesajul postat de hackeri, pe site-ul TASS.

Ulterior, mesajul a fost eliminat, fiind înlocuit cu „Ne pare rău, pagina pe care o căutați este momentan indisponibilă. Vă rugăm să încercați din nou mai târziu”.

Mai multe despre acest subiect

Vaticanul este dispus ”să faciliteze” discuțiile dintre Kiev și Moscova pentru a pune capăt războiului, a declarat luni cardinalul Pietro Parolin, care ocupă funcția de secretar de stat, potrivit CNN.

Oficialul care este următorul în ierarhia de la Vatican după Papa Francisc a declarat pentru ziarul italian Corriere della Sera că din punctul său de vedere ”există întotdeauna loc de negociere” și ”nu este niciodată prea târziu” pentru dialog.

Papa Francisc a vorbit despre conflictul din Ucraina duminică, 27 februarie, în timpul rugăciunii săptămânale Angelus și le-a cerut credincioșilor „să facă din 2 martie, Miercurea Cenușii, o zi de rugăciune și post pentru pace în Ucraina”.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță luni că le „recomandă insistent” românilor să evite „călătoriile neesențiale în Federația Rusă”, iar cetățenii care se află deja în această țară sunt sfătuiți să plece „cât mai curând, prin intermediul zborurilor comerciale încă disponibile”.

Potrivit MAE, românii care vor să plece din Rusia au acum rute alternative prin intermediul curselor aeriene regulate, cu escală, prin Republica Turcia/Istanbul și Emiratele Arabe Unite/Dubai sau pe cale rutieră, cu companii de transport, prin Estonia.

Mai multe despre acest subiect

Pentru aderarea imediată a Ucrainei la Uniunea Europeană este nevoie de un acord unanim al celor 27 de state membre, spune președintele Consilului European, Charles Michel, adăugând că în acest moment există „opinii diferite şi sensibilităţi” referitor la acest subiect, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Aderarea e o solicitare exprimată de multă vreme de Ucraina. Dar în interiorul UE există diferite opinii şi sensibilităţi cu privire la extindere. Ucraina va transmite o solicitare oficială, Comisia Europeană va trebui să formuleze un aviz oficial şi Consiliul se va pronunţa”, a declarat Charles Michel.

Precizările oficialului european vin în contextul în care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut luni ca țara sa să fie primită în blocul comunitar, printr-o procedură specială, considerând că merită acest statut pentru că luptă pentru a-și apăra țara și întreaga Europă și luptă pentru „pentru egalitate și pentru democrație”.

Mai multe despre acest subiect

Ministerul de interne din Ucraina anunță că luni au loc bombardamente intense la Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării, relatează Ukrainskaia Pravda.

„Harkov tocmai a fost bombardat masiv (…). Zeci de morți și sute de răniți. Această oroare ar trebui văzută de întreaga lume!”, a scris pe Facebook, Anton Gerashchenko, consilier al ministrului afacerilor interne. Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Bombardamentele au loc în contextul în care luni, la ora 13.00, ora României, au început negocierile de pace dintre delegațiile Rusiei și Ucrainei, în Belarus.

Mai multe informații despre bombardamentele din Harkov

Reprezentantul UE pentru afaceri externe și politica de securitate convoacă luni o întâlnire cu miniștrii apărării din blocul comunitar pentru a discuta despre conflictul din Ucraina, relatează BBC.

Discuțiile se vor concentra pe concentra pe „nevoile urgente” și coordonarea asistenței blocului către ucraineni, potrivit unui tweet postat de șeful diplomației ucrainene Josep Borrell.

Autoritățile ruse au reținut 5.942 de persoane pentru că au participat la protestele care au avut loc în mai multe zone ale țării față de războiul din Ucraina, a anunțat duminică site-ul independent de monitorizare OVD-Info, potrivit CNN.

Conform celor mai recente date, 2.802 de persoane au fost reținute duminică, 27 februarie, pentru că au participat la demonstrații neautorizate în 57 de orașe din întreaga țară.

Până acum nu există indicii referitoare la eventuale proteste care să aibă loc luni.

Discuțiile au care au loc în orașul Gomel din Belarus, aproape de granița cu Ucraina, au început luni în jurul orei 13.00, ora României.

Înainte de întâlnire, Ucraina a cerut „încetarea imediată a focului și retragerea trupelor ruse”.

Ucraina a acceptat duminică să discute cu Rusia „fără condiții prealabile”, a anunțat biroul președintelui Volodimir Zelenski.

Moscova a transmis prin vocea negociatorului Vladimir Medinsky că vrea să ajungă la un acord care să fie în interesul ambelor părți.

Mai multe despre acest subiect

Rusia acuză că livrările de arme către Ucraina sunt periculoase și destabilizatoare și demonstrează că Moscova a avut dreptate în eforturile de a demilitariza țara vecină, relatează The Guardian.

Occidentul a intensificat livrările de arme către Ucraina în contextul invaziei ruse.

Totodată, într-o declarație făcută luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a admis că sancțiunile impuse de Occident sunt dure.

„Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei sunt dure, dar țara noastră are potențialul necesar pentru a compensa daunele”, a declarat Peskov, adăugând că Valdimir Putin ”va lucra la chestiuni economice” și se va întâlni luni cu miniștri cheie, inclusiv ministrul de finanțe și guvernatorul băncii centrale.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mulțumește pentru contribuția „semnificativă” a României la capacitățile de apărare ale țării sale.

”Sunt recunoscător României pentru contribuția sa semnificativă la capacitățile de apărare ale țării noastre. îi sunt recunoscător lui Klaus Iohannis pentru sprijinirea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Simțim sprijinul politic și de apărare al partenerilor noștri”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.

Un mesaj de mulțumire a venit și din partea ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, care a avut o convorbire telefonică cu omologul său român, Bogdan Aurescu.

„România își intensifică sprijinul militar și umanitar pentru Ucraina, care se apără de invazia rusă. Recunoscători României pentru acest ajutor valoros și pentru că are grijă de cetățenii noștri care fug de războiul lui Putin”, a transmis șeful diplomației ucrainene tot pe Twitter.

Mai multe despre acest subiect

Rusia transmite luni că există un coridor „deschis și sigur” care să poate fi folosit de locutorii capitalei ucrainene ca să plece din Kiev, potrivit CNN.

”Facem un apel către locuitorii din Kiev. Toți civilii din oraș pot părăsi liber capitala Ucrainei de-a lungul autostrăzii Kiev-Vasilkov. Această rută este deschisă și sigură. Încă o dată, vreau să subliniez că forțele armate ale Federației Ruse lovesc doar ținte militare. Populația civilă nu este în pericol”, a transmis generalul-maior Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerul rus al apărării, printr-un comunicat.

Potrivit datelor anunțate duminică de Ministerul ucrainean de interne, cel puțin 352 de civili în Ucraina au fost uciși de la începutul invaziei, inclusiv 14 copii. Autoritățile ucrainene au acuzat forțele ruse că vizează infrastructura civilă, inclusiv clădiri rezidențiale și școli.

De când Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie, cel puțin 102 civili au murit și alți 304 au fost răniți, potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, care a precizat însă că se teme că bilanțul real al victimelor este „considerabil mai mare”, relatează The Guardian.

”Cei mai mulți dintre acești civili au fost uciși de arme explozive cu o zonă largă de impact, inclusiv bombardamente de artilerie grea și sisteme de rachete cu lansare multiplă și lovituri aeriene. Cifrele reale sunt, mă tem, considerabil mai mari”, a spus Bachelet, luni, sesiunii de deschidere a Consiliului pentru Drepturile Omului de la Geneva.

Ministerul de interne al Ucrainei anunțase duminică un bilanț de 352 de civili uciși de la debutul invaziei.

De asemenea, Agenția ONU pentru refugiați estimează că aproximativ 422.000 de ucraineni au fugit până acum din țara lor, iar peste 100.000 de persoane au fost strămutate în Ucraina.

Președintele Ucrainei a făcut luni dimineață un nou apel la blocul comunitar să accepte aderarea Ucrainei. Printr-un mesaj video publicat pe contul său de Instagram, Volodimir Zelenski a cerut ca țara sa să fie primită în UE printr-o procedură specială, relatează Kyiv Independent.

Zelenski spune că Ucraina merită să fie membră a UE pentru că luptă pentru a-și apăra țara și întreaga Europă și luptă pentru „pentru egalitate și pentru democrație”.

„Facem un apel la UE pentru aderarea imediată a Ucrainei în cadrul unei noi proceduri speciale. Suntem recunoscători partenerilor noștri pentru că ne sunt alături, dar scopul nostru este să fim alături de toți europenii și, cel mai important, să fim egali”, a declarat Volodimir Zelenski.

În același mesaj, liderul ucrainean le-a cerut soldaților ruși să depună armele.

Mai multe despre acest subiect

Cea mai mare parte a forțelor terestre ruse se află încă la mai mult de 30 de kilometri nord de Kiev, a precizat luni Ministerul apărării al Regatului Unit într-un mesaj pe Twitter.

Avansul Rusiei a fost „încetinit de forțele ucrainene care apără aerodromul Hostomel, un obiectiv cheie al Rusiei pentru prima zi a conflictului”, a anunță Ministerul.

Instituția britanică mai menționează că ”luptele grele continuă în jurul Cernihivului și Harkovului, însă ambele orașe rămân sub control ucrainean”, ”eșecurile logistice și rezistența fermă a Ucrainei continuă să frustreze avansul rusesc” și că ”Forțele Armate ruse au fost forțate pentru prima dată să recunoască victimele suferite”.

Pentru prima dată de la începutul invaziei, autoritățile ruse au recunoscut duminică, 27 februarie, că au fost înregistrați morți și răniți în rândul forțelor lor în Ucraina, dar nu au furnizat cifre exacte. Moscova a precizat însă că pierderile au fost „considerabil mai mici” decât cele observate în rândul ucrainenilor.

Forțele ruse au ocupat două orașe mici din sud-estul Ucrainei și zona din jurul unei centrale nucleare, potrivit agenției ruse de presă Interfax, care citează informații ale Ministerului rus al apărării, relatează The Guardian.

Este vorba despre orașele Berdiansk și Enerhodar din regiunea Zaporjie, precum și despre zona aflată în jurul centralei nucleare de la Zaporojie. Potrivit sursei citate, activitățile centralei se desfășoară normal.

Ucraina a negat că centrala nucleară ar fi căzut în mâinile Rusiei, potrivit agenției ruse de presă.

Un video postat luni dimineață arată mai mult localnici care s-au adunat în fața unei clădiri administrative din Berdiansk, păzite de blindatele rusești, pentru a cânta imnul național al Ucrainei.

Mai multe despre acest subiect

Președintele Ucrainei a transmis un nou mesaj pentru cetățenii țării sale, cu puțin timp înainte de începerea negocierilor de pace cu Rusia care au loc la granița dintre Ucraina și Belarus.

”Când am fost la Președinție, am spus că fiecare dintre noi este președinte. Pentru că toți suntem responsabili pentru starea noastră. Pentru frumoasa noastră Ucraina. Și acum s-a întâmplat ca fiecare dintre noi să fie un războinic. Războinicul este la locul lui. Și sunt încrezător că fiecare dintre noi va câștiga. Glorie Ucrainei!”, a transmis Volodimir Zelenski, pe contul său de Instagram.

Ministerul apărării de la Kiev anunță că delegația ucraineană a ajuns la granița cu Belarus pentru a participa la negocierile de pace cu reprezentanții Rusiei, potrivit unui anunț publicat pe contul de Twitter al instituției.

Din delegație fac parte, printre alții, ministrul apărării Oleksiy Reznikov, consilierul Mykhailo Podoliak și ministrul adjunct al afacerilor externe Mykola Tochytskyi, potrivit unui comunicat al Președinției ucrainene, citat de CNN.

Potrivit oficialului american, citat de Washington Post, Belarusul se pregătește să trimită încă de luni militari în Ucraina pentru a susține invazia rusească.

„Este foarte clar că Minskul este acum o extensie a Kremlinului” a spus oficialul administrației de la Casa Albă, care a vorbit sub acoperirea anonimatului.

Informația vine în contextul în care luni dimineață sunt programate negocieri între delegațiile Moscovei și Kievului, la granița dintre Ucraina și Belarus, iar liderul de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, i-a promis duminică președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că nu va trimite trupe până când rezultatele negocierilor de pace nu vor fi clare.

Mai multe detalii despre acest subiect

Ministrul adjunct al apărării de la Kiev, Anna Malyar, a anunțat pierderile estimate ale armatei ruse până în dimineața celei de-a cincea zile de invazie în Ucraina, relatează publicația Ukrainskaia Pravda.

Potrivit datelor publicate pe Facebook de oficialul ucrainenan, și valabile până luni, 28 februarie, la ora locală 6.00, forțele ruse ar fi pierdut: 29 de avioane, 29 de elicoptere, 191 de tancuri, 816 vehicule blindate de luptă, 74 de tunuri, un sistem de rachete, 21 de lansatoare de rachete Grad, 291 de automobile, 60 de cisterne, 3 drone, 2 nave, 5 sisteme de apărarea aeriană și 5.300 de soldați. Datele nu au fost confirmate independent.

De altfel, oficialul ucrainean precizează că informațiile nu sunt exacte, fiind dificil de obținut în condiții de război.

Discuțiile dintre delegațiile Rusiei și Ucrainei vor începe luni dimineață la ora 11.00, ora României, potrivit unui anunț al reprezentanților Moscovei.

Vladimir Medinski, șeful delegației ruse și consilier al președintelui rus a precizat că țara sa ”vrea să ajungă la un acord în interesul ambelor părți”.

Duminică, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spune că nu are mari așteptări de la discuțiile care sunt organizate la granița dintre Ucraina și Belarus.

Mai multe detalii despre acest subiect

Armata Rusiei revendică, luni, ”supremația aeriană” în Ucraina.

„Aviația rusă a câștigat supremația aeriană asupra întregului teritoriu al Ucrainei”, a declarat într-un comunicat generalul-maior Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, citat de CNN.

Informația nu a putut fi verificată independent.

Coreea de Sud va interzice exporturile de materiale strategice către Rusia și se va alătura efortului internațional de a bloca unele bănci rusești din sistemul global de plăți SWIFT, a anunțat luni Ministerul de externe de la Seul, potrivit CNN.

Ministerul sud-coreean nu a dezvăluit ce materiale startegice vor fi vizate de interdicțiile privind exporturile, însă a precizat că a notificat SUA pe canale diplomatice cu privire la această decizie.

În același timp, o hotărâre privind interzicerea și exporturile de materiale nestrategice, inclusiv semiconductori și electronice, va fi luată „cât mai curând posibil”, a adăugat instituția sud-coreeană.

De asemenea, Coreea de Sud își va spori sprijinul umanitar pentru Ucraina prin cooperarea cu comunitatea internațională și prin trimiterea de echipamente militare neletale, a mai comunicat ministerul.

Și Singapore va impune „sancțiuni și restricții corespunzătoare” Rusiei, a declarat luni ministrul de externe al țării, Vivian Balakrishnan.

Balakrishnan a afirmat că invazia rusă a Ucrainei este una „neprovocată” și reprezintă o „încălcare clară și flagrantă a normelor internaționale”, adăugând că Singapore intenționează să „acționeze în mod concertat” cu alte țări pentru a lua o poziție fermă.

„Vom impune controale la export asupra articolelor care pot fi folosite direct ca arme în Ucraina (…). Vom bloca, de asemenea, anumite bănci rusești și tranzacții financiare legate de Rusia”, a mai anunțat oficialul, adăugând că măsurile specifice sunt încă în curs de elaborare.

„Nu putem accepta ca o țară să atace alta fără justificare… o astfel de rațiune ar fi împotriva legitimității și integrității teritoriale recunoscute internațional de multe țări, inclusiv Singapore”, a mai spus ministrul, îndemnând Rusia să înceteze atacurile.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat că își majorează rata cheie a dobânzii la 20%, în creștere de la 9,5%, pentru a contracara riscurile de depreciere a rublei și de creștere a inflației, în timp ce oficialii încearcă să limiteze consecințele sancțiunilor occidentale, relatează BBC.

De asemenea, Moscova a ordonat companiilor să vândă 80% din veniturile lor în valută, au anunțat Banca Centrală și Ministerul de finanțe.

„Condițiile externe ale economiei ruse s-au schimbat drastic”, au transmis reprezentanții Băncii Centrale, printr-un comunicat.

Forțele armate ucrainene au anunțat luni dimineață că au reușit să încetinească ritmul ofensivei forțelor ruse, potrivit New York Times.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a acuzat forțele Moscovei că vizează în continuare aerodromurile civile și alte infrastructuri critice, încălcând dreptul internațional umanitar.

”În timpul operațiunii ofensive aeriene, inamicul a continuat să atace aeroporturile militare și civile, punctele militare de control, instalațiile sistemului de apărare aeriană, instalațiile de infrastructură critică, așezările și unitățile din zonele de apărare. Încălcând dreptul internațional umanitar, ocupanții au lansat în mod insidios un atac cu rachete asupra clădirilor rezidențiale din orașele Jîtomîr și Cernihiv”, potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a Statului Major al Forțelor Armate ucrainene.

Forțele armate ale Ucrainei mai precizează că ”toate încercările invadatorilor ruși de a atinge obiectivul operațiunii militare au eșuat”.

”Focul de artilerie al uneia dintre brigăzile ucrainene a distrus mai mult de 5 coloane de echipamente inamice și forța de muncă a inamicului”, mai precizează sursa citată.

Guvernul Regatului Unit a anunțat luni dimineață o serie de măsuri „pentru a interzice oricăror britanici, persoane fizice sau juridice, să efectueze tranzacții financiare care implică banca centrală rusă, fondul național de avere a Rusiei și Ministerul de finanțe al țării”, relatează The Guardian.

Potrivit Guvernului de la Londra, noile măsuri sunt menite, printre altele, să împiedice Banca Centrală a Rusiei să-și folosească rezervele valutare de 630 de miliarde de dolari „în moduri care subminează sancțiunile impuse de noi și aliații noștri”, să împiedice băncile desemnate să acceseze lire sterline și să compenseze plăți prin Regatul Unit și să consolideze în mod semnificativ restricțiile comerciale împotriva Rusiei.

Londra a precizat că vor fi anunțate și alte măsuri în cursul acestei săptămâni.

„Aceste măsuri demonstrează determinarea noastră de a aplica sancțiuni economice severe ca răspuns la invazia Rusiei asupra Ucrainei”, a spus ministrul de finanțe Rishi Sunak.

Ministerul de externe din Belarus a publicat luni dimineață o fotografie din sala unde vor fi purtate negocierile dintre reprezentanții Rusiei și cei ai Ucrainei.

„În Belarus, totul este pregătit pentru a găzdui negocierile Rusia-Ucraina. Așteptăm sosirea delegațiilor”, a transmis ministerul din Belarus printr-o postare pe Facebook, în jurul orei locale 9.00 (aproximativ 8.00, ora României – n.r.).

Moneda rusească a scăzut cu 30% în raport cu dolarul american, după ce națiunile occidentale au anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei în urma invaziei Ucrainei, relatează BBC.

Luni a fost atins un minim record de 119,5 de ruble pentru un dolar. Asta în condițiile în care la finalul săptămânii trecute, un dolar valora până la 90 de ruble.

Prăbușirea rublei are loc după ce mai multe bănci rusești au fost excluse din sistemul internațional de plăți SWIFT, dar și după anunțul privind înghețarea activelor băncii centrale a Rusiei, ceea ce va limita posibilitatea Moscovei de a accesa rezervele sale din străinătate.

Mai multe detalii despre acest subiect

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat într-un interviu pentru Euronews, că Ucraina este ”una dintre noi şi o dorim în UE”, fără a menționa însă un orizont de timp cu privire la posibila aderare, relatează News.ro.

Sunt „atât de multe subiecte în care lucrăm foarte strâns împreună (…)”, a spus președinta Comisiei Europene, adăugând că Ucraina este ”una dintre noi şi o dorim în UE”.

”Avem un proces cu Ucraina care este, de exemplu, integrarea pieţei ucrainene în piaţa unică. Avem o cooperare foarte strânsă pe reţeaua energetică, de exemplu”, a adăugat Ursula von der Leyen.

Un avion comercial rus a zburat în spațiul aerian canadian, în ciuda interdicțiilor impuse de Canada potrivit căreia avioanele rusești nu mai pot intra pe teritoriul său, relatează BBC.

Ministerul transporturilor din Canada a transmis că „nu va ezita să ia măsurile (…) corespunzătoare”.

Potrivit site-ului de urmărire a zborurilor Flight Aware, avionul decolase duminică din Miami, statul american Florida, și se îndrepta către Moscova.

Canada s-a alăturat națiunilor occidentale care și-au închis spațiul aerian pentru aeronavele rusești, în contextul invaziei ruse în Ucraina.

Referendumul care a avut loc duminică în Belarus s-a încheiat cu aprobarea modificării Constituției țării, care îi permite să găzduiască arme nucleare rusești pe teritoriul său, într-un moment în care fosta republică sovietică a devenit o rampă pentru trupele ruse care ataca Ucraina, relatează Reuters.

Anunțul privind rezultatul referendumului a fost difuzat de agențiile de presă ruse, care au citat Comisia electorală centrală din Belarus.

Mai multe detalii Belarusul a votat abandonarea statutului de ţară non-nucleară

Mai multe explozii au fost auzite în capitala ucraineană Kiev și în orașul Harkov, a anunțat Serviciul de stat pentru comunicaţii speciale şi protecţia informaţiilor din Ucraina, potrivit The Guardian.

„Se aud din nou explozii la Kiev și Harkov. Înainte de asta, în capitala Ucrainei a fost calm timp de câteva ore”, a transmis agenția.

Explozii au fost auzite în noaptea de duminică spre luni în mai multe zone ale Ucrainei.

Ziarul Kyiv Independent raportează că a fost declanșată o alertă de raid aerian la aproximativ 150 kilometri de Kiev, în Cernihiv, acolo unde o clădire rezidențială a fost lovită de o rachetă rusească, scrie BBC.

„O rachetă a lovit o clădire rezidențială din centrul orașului Cernihiv. A izbucnit un incendiu, două etaje inferioare sunt în flăcări. Numărul răniților este în prezent necunoscut”, a transmis Serviciul de stat pentru comunicaţii speciale într-o scurtă declarație pe aplicația Telegram.

Mai multe filmări cu blocul lovit de rachetă au fost publicate pe Twitter în această dimineață.

Presa ucraineană preia poziția Bysol, ONG bielorus fondat pentru ajutorarea victimelor represiunilor lui Lukașenko, care anunță că armata din Belarus ar putea intra în Ucraina la ora 5 dimineață.

În acest sens, alte surse din Belarus au filmat avioane de luptă bieloruse pregătite să intre în Ucraina.

Într-un video postat pe Telegram de Serviciul de Stat pentru Comunicații Speciale și Protecția Informațiilor din Ucraina, acestea pot fi văzute zburând în direcția țării vecine la Jlobin (sud-estul țării, aproape de Gomel)

Agenția UNIAN și 24 Kanal transmit anunțul armatei ucrainene prin care o coloană de tancuri și rachete GRAD aparținând Federației Ruse au fost distruse în vestul Kievului, la Makariv.

Imaginile preluate și de Radio Svoboda au fost publicate de autoritățile de la Kiev.

„Tancurile și GRAD-urile inamice s-au dus la culcare. Și o să doarmă adânc”, a fost mesajul ucrainenilor.

De la miezul nopții, locuitorii din următoarele orașe au fost sfătuiți să se pună la adăpost în urma unor alarme antiaeriene: Poltava (00:11), Kiev (00:16), Bila Țerkva (00:31), Bohuslav (00:31), Mironivka (00:31), Tarașcea (00:31), Vinniția (00:35), Cernăuți (00:35), Cernihiv (01:28), Cerkasi (01:28), Șostka (01:33), Jitomir (01:54)

Printre cele 12 orașe se află și Cernăuți, dar și capitala Kiev.

TSN informează că armata ucraineană a anunțat prima mutare a inamicului din noaptea de 27-28 februarie: rușii montează un pod de pontoane peste râul Irpin, lângă localitatea Demidov (nordul Kievului, circa 20 km nord de cartierul nordic Obolon)

Publicația amintește că orașul Irpin, aflat pe cursul râului omonim, n-a putut fi cucerit de ruși în ultimele zile, în ciuda încercărilor repetate. E o localitate aflată imediat lângă Kiev.

Adjunctul ministrul de interne al Ucrainei, Evgeny Yenin, a declarat ulterior că discuțiile dintre delegațiile rusă și ucraineană vor avea loc luni dimineață, potrivit CNN.

Mai multe despre întâlnirea celor două delegații la granița dintre Ucraina și Belarus