Război în Ucraina, ziua 9 | Zelenski critică dur NATO în urma refuzului de a crea o zonă de excludere aeriană, pentru că „ar duce la un război generalizat”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat decizia NATO de a exclude implementarea unei zone de excludere a zborurilor, așa numitul „no fly zone” prin care aeronavele nu au voie să treacă, deasupra Ucrainei.

„NATO a decis în mod deliberat să nu acopere cerul de deasupra Ucrainei”, a spus Zelenski, într-un mesaj publicat vineri seara pe Facebook.

„Credem că țările NATO au creat o narațiune conform căreia închiderea cerurilor deasupra Ucrainei ar provoca agresiunea directă a Rusiei împotriva NATO. Aceasta este autohipnoza celor care sunt slabi, nesiguri în interior, în ciuda faptului că posedă arme de multe ori mai puternice decât noi”, a spus el.

Anterior, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat că înființarea unei zone de excludere a zborului în Ucraina de către Statele Unite și aliații săi din NATO ar putea duce la un „război cu drepturi depline în Europa”.

Secretarul general NATO a declarat și el vineri că o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei nu este o opțiune luată în considerare de alianță.

Mai multe informații: Secretarul general al NATO: Impunerea unei zone de excludere aeriană „ar duce la un război generalizat în Europa”

Mii de hackeri voluntari și specialiști IT din întreaga lume ajută la apărarea Ucrainei, iar unii fac acest lucru țintind organizațiile ruse cu atacuri cibernetice, a afirmat vineri un oficial înalt de securitate cibernetică a guvernului ucrainean.

Publicațiile ruse care „își mint în mod constant cetățenii” și organizațiile financiare și de transport care susțin efortul de război se numără printre potențialele ținte ale atacurilor digitale din partea așa-numitei „armata IT” ucraineană, potrivit lui Victor Zhora, un oficial la agenția ucraineană de securitate cibernetică însărcinat cu protejarea rețelelor guvernamentale.

„Armata IT” este o grupare liberă de cetățeni ucraineni și străini care nu fac parte din guvernul ucrainean, dar Kievul îi încurajează. Este un exemplu al modului în care guvernul ucrainean ia toate măsurile pentru a încerca să încetinească asaltul militar al Rusiei și ilustrează modul în care atacurile cibernetice au jucat un rol de sprijin în război, potrivit CNN.

Scopul „armatei IT” a Ucrainei este de a „face tot posibilul pentru a-l face pe agresor să se simtă inconfortabil cu acțiunile sale în spațiul cibernetic și pe pământul ucrainean”, a declarat Zhora, într-o conferință video vineri.

Jurnalistul spaniol plănuia să „meargă în Ucraina pentru a-și continua activitatea” de spionaj, a declarat vineri Agenția de Securitate Internă (ABW din Polonia, citată de The Guardian.

Suspectul, identificat drept „agent al agenției de informații militare a Rusiei (GRU)”, este în prezent reținut la Przemysl, lângă granița Poloniei cu Ucraina, a anunțat ABW într-un comunicat. Poliția precizează că el avea origini rusești.

ABW a spus că bărbatul a efectuat operațiuni în folosul Rusiei și a călătorit în Europa și în alte părți sub acoperirea faptului de a fi jurnalist.

Avocatul său, Gonzalo Boye, a declarat pentru Reuters că încă nu a reușit să-și contacteze clientul. El a scris, pe Twitter, că clientul său a fost acuzat de spionaj și a fost încarcerat în închisoarea Rzeszow.

Ministerul de Externe al Spaniei a declarat că a fost informat de autoritățile poloneze cu privire la acuzații, dar nu a putut oferi detalii, doar că va oferi asistență consulară.

Ziarul rus independent Novaya Gazeta, al cărui redactor-șef Dmitri Muratov a fost co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace anul trecut, a anunțat vineri, 4 martie, că va elimina de pe site-ul său materialele despre acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina din cauza cenzurii, informează Reuters.

„Cenzura militară din Rusia a intrat rapid într-o nouă fază: de la amenințarea cu blocarea și închiderea publicațiilor (aproape pe deplin implementată) s-a trecut la amenințarea urmăririi penale atât a jurnaliștilor, cât și a cetățenilor care răspândesc informații despre ostilitățile militare care diferă de comunicatele de presă ale Ministerului Apărării”, a anunțat ziarul, într-un mesaj adresat cititorilor.

Mai multe informații: Ziarul rus independent Novaia Gazeta încetează relatările despre războiul din Ucraina și șterge mai multe articole. Jurnaliștii săi riscă de acum 15 ani de închisoare

Platforma de distribuire a clipurilor video Youtube, deținută de compania Google, este ultima pe lista celor care nu mai funcționează pe teritoriul Rusiei.

Youtube se adaugă astfel listei pe care Rusia a mai trecut vineri și Facebook, Twitter și mai multe redacții externe care publicau în limba rusă.

Twitter este blocat și el în Rusia, anunță agenția Interfax. Măsura vine la scurt timp după ce Facebook a fost interzis de autoritățile ruse. Rusia susține că cele două rețelele au „discriminat mass-media de știri ruse”, prin blocarea publicațiilor controlate de guvernul rus.

„Suntem profund îngrijorați de acest lucru și îngrijorați de amenințarea la adresa libertății de exprimare în țară”, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki.

Deciziile continuă politica de reprimare a oricărui voci independente care relatează despre invadarea de către Rusia a Ucrainei. Tot astăzi, ONG-ul de monitorizare GlobalCheck a confirmat că mai multe site-uri au fost „părțial blocate” pe teritoriul Rusiei. Ulterior a venit și un anunț oficial din partea Roskomnadzor.

A fost accesul și la pagina de internet a postului Radio Liberty, „recunoscut în Federația Rusă ca agent media străin” și la versiunea în limba rusă a BBC,

Mai multe informații: Rusia a blocat Facebook și Twitter, după alte măsuri similare împotriva unor site-uri necontrolate de stat

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut solidaritate cu Ucraina într-un mesaj pe Zoom în care s-a adresat direct unor orașe europene, printre care Bratislava, Frankfurt, Praga, Lyon, Tbilisi, Viena și Vilnius, potrivit CNN.

Zelenski a folosit ultima parte a discursului său pentru a vorbi oamenilor de pe întreg continentul european, promițând victoria Ucrainei și a întregii democrații.

„Aș dori să fac un apel să nu tăceți. Aș vrea să ieșiți în stradă și să susțineți Ucraina, să ne susțineți eforturile și să ne susțineți lupta pentru că dacă Ucraina nu va rezista, Europa nu va rezista. Dacă noi vom cădea, voi veți cădea, așa că vă rog să nu tăceți, să nu închideți ochii la asta”, a spus Zelenski.

„Ieșiți și susțineți Ucraina cât de mult puteți. Și dacă vom câștiga, și sunt sigur că vom câștiga, aceasta va fi victoria întregii lumi democratice. Aceasta va fi victoria libertății noastre. Aceasta va fi o victorie pentru întreaga lume democratică, va fi victoria luminii asupra întunericului, a libertății asupra sclaviei. Și dacă vom câștiga, vom înflori ca Europa și Europa va înflori mai mult ca niciodată după această victorie magnifică. Slavă Ucrainei”, a încheiat liderul de la Kiev.

Mai multe informații: VIDEO | Proteste uriașe în mai multe orașe față de invazia Rusiei în Ucraina. Zelenski le-a transmis live, pe Zoom, un mesaj oamenilor ieșiți în stradă

Vicepreședintele american Kamala Harris va veni săptămâna viitoare în România, într-o vizită fulger, pe fondul escaladării conflictului din Ucraina, scrie publicația americană The Hill.

Kamala Harris va pleca din SUA către Europa pe 9 martie și va aloca două zile României și Poloniei.

Mii de oameni care locuiesc în zona de lângă centrala nucleară Zoporojie din Ucraina nu pot evacua din cauza bombardamentelor desfășurate de către forțele ruse, a declarat ambasadorul Ucrainei la ONU.

Vorbind la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, ambasadorul Sergiy Kyslytsya a acuzat Rusia că a mințit în legătură cu preluarea celei mai mari centrale nucleare din țară.

Ministerul rus al Apărării a dat vina pe „sabotorii ucraineni” pentru atacul de peste noapte de la centrala Zaporojie, numind-o o „provocare monstruoasă”. Raportul său a contrazis direct versiunea Ucrainei asupra evenimentelor.

Ucraina a declarat că forțele ruse au atacat centrala în primele ore ale zilei de vineri, incendiind o unitate de antrenament adiacentă cu cinci etaje.

Aproximativ 100 de persoane ar putea fi încă prinse sub dărâmături după ce un atac cu rachetă a lovit un bloc mare de apartamente din Borodianka, un orășel situat la 60 km nord-vest de Kiev, a anunțat serviciul de stat de urgență al Ucrainei.

Un purtător de cuvânt al serviciului a declarat pentru CNN că „aproximativ 100 de persoane ar putea fi prinse sub dărâmături” în Borodianka, dar „este imposibil de dat o cifră mai precisă în acest moment”.

„Salvatorii nu au acces la aceste persoane din cauza bombardamentelor constante. Suntem gata să evacuăm oamenii de îndată ce se ajunge la un acord privind un coridor verde”, a precizat oficialul.

Rusia a lansat peste 500 de rachete de la începutul invaziei, iar 92% din puterea de luptă a Rusiei, deplasată inițial la graniță, este acum în interiorul Ucrainei, a declarat un oficial american de vârf din domeniul apărării, citat de BBC.

Cu toate acestea, spațiul aerian de deasupra Ucrainei continuă să fie contestat. Principalul avans al forțelor ruse la nord de Kiev se află încă la aproximativ 25 km în afara orașului. De asemenea, forțele ruse se află la aproximativ 10 km de centrele orașelor Cernihiv și Harkov.

În sud, încă se observă lupte grele în Herson, care se pare că a căzut sub controlul Rusiei, potrivit oficialilor americani, iar lupte au loc și în interiorul orașului Nikolaev.

Potrivit oficialului americani, rușii nu au intrat încă în orașul Mariupol, dar intenționează să-l atace din nord și de pe coastă.

Agenția de stat rusă RIA Novosti a anunțat că autoritățile ruse au decis să blocheze rețeaua de socializare Facebook pe teritoriul Rusiei, potrivit The Guardian.

Decizia a fost luată sub acuzația că rețeaua s-a angajat în „discriminarea împotriva mass-mediei de știri ruse”, prin blocarea publicațiilor controlate de guvernul rus.

Organul de supraveghere al presei din țară, Roskomnadzor, a decis să blocheze accesul la platforma de socializare, adăugând că au existat 26 de cazuri de discriminare împotriva presei ruse de către Facebook din octombrie 2020, accesul fiind limitat la canalele susținute de stat precum RT și agenția de știri RIA.

Moscova continuă astfel campania prin care rușilor li se taie accesul la informații necontrolate de stat. Rusia a blocat zilele acestea accesul publicului pentru publicații internaționale precum BBC, Radio Europa Liberă sau Deutsche Welle.

Un oficial de top al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a declarat că „niciun sistem de securitate sau siguranță nu a fost compromis în apropierea reactoarelor” de la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina – cea mai mare din Europa – pe care trupele ruse au ocupat-o.

„Considerăm din punct de vedere tehnic că funcționează normal, deși, așa cum am subliniat consiliului de conducere al AIEA, nu există, desigur, normalitate în această situație cu forțe militare care controlează amplasamentul” a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi, în fața Consiliului de Securitate al ONU.

El a subliniat că va rămâne în continuare în contact cu oficialii ucraineni, inclusiv cu compania care operează instalațiile și operatorii de la Zaporojie.

Rafael Grossi a menționat că este gata să călătorească cât mai curând posibil la Cernobîl pentru a se consulta cu omologii ucraineni, dar în caze de necesitate se va consulta și cu „forțele responsabile pentru a stabili un cadru sigur, astfel încât să se respecte principiile de bază pentru siguranță și securitate începând cu integritatea fizică a instalațiilor”.

În cadrul ședinței, ambasadorul Statelor Unite la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că lumea „a evitat la limită o catastrofă nucleară aseară” în urma incendiului de la centrala nucleară Zaporojie.

Ea a numit acțiunile Rusiei „nechibzuite” și „periculoase”, spunând că ele pun cea mai mare centrală nucleară în grav pericol grav și amenință siguranța civililor din Rusia și din întreaga Europă.

Ambasadoarea a cerut Rusiei să-și retragă trupele din centrală pentru a se asigura că operatorii au acces deplin la amplasament și sunt capabili să comunice cu autoritățile de reglementare, să asigure schimburile de tură și stabilitatea și securitatea fabricii.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat vineri sprijinul blocului comunitar pentru Ucraina, în contextul invaziei declanșate de Rusia, anunțând că statele membre sunt pregătite să adopte „măsuri severe suplimentare” dacă președintele rus nu va opri atacul declanșat în urmă cu nouă zile.

Ursula von der Leyen a mai afirmat că „președintele Vladimir Putin este tot mai izolat în lume”, în urma sancțiunilor economice impuse împotriva Rusiei de către Occident ca răspuns la invazia Ucrainei.

„În ciuda protestelor din toată lumea, armata lui merge înainte: bombardamente, atacuri cu rachete, țintirea civililor se intensifică. Fiți siguri că UE și SUA vor continua să stea alături de Ucraina și de poporul său curajos”, a subliniat șefa Comisiei Europene.

Șapte persoane au fost ucise, inclusiv doi copii, după ce un atac aerian rusesc a lovit vineri o zonă rezidențială rurală din regiunea Kiev, a anunțat poliția ucraineană, citată de The Guardian

Poliția a declarat că o rachetă a lovit satul Markhalivka, la aproximativ 10 kilometri de periferia de sud-vest a capitalei Ucrainei.

Deputatul ucrainean Rustem Umerov a distribuit și el o fotografie cu zona lovită după atacul rusesc. El spunea că cinci persoane au murit, dintre care 3 copii.

Cel puțin trei comandanți ruși au fost uciși după ce au dorit să se apropie de linia frontului, spun oficialii occidentali citați de BBC.

Potrivit acestor informații, adjunctul comandantului Armatei 41 a fost ucis de focul unui lunetist. Un comandant de divizie și un comandant de regiment au fost, de asemenea, uciși.

Comandanții ruși au dorit să meargă mai aproape de linia frontului pentru a obține mai mult control și mai mult impuls în spatele operațiunilor care, în unele cazuri, s-au blocat.

Acei comandanți încearcă să-și impună propria personalitate pe câmpul de luptă, dar acest lucru, la rândul său, îi pune la un risc mai mare, spun oficialii occidentali.

Forțele ruse au fost alungate din orașul ucrainean Nikolaev după ce l-au atacat vineri, au declarat autoritățile regionale, citat de The Guardian.

Unele lupte au continuat în jurul periferiei orașului-port de la Marea Neagră, a declarat guvernatorul regional Vitaliy Kim.

Trupele ruse au reușit să intre pentru prima dată în Nikoleav în această dimineață.

Mai mult de 1,2 milioane de oameni din Ucraina au fugit în țările vecine de când Rusia a început, pe 24 februarie, invazia pe scară largă în țara vecină, arată cifrele ONU. UNICEF, Fondul pentru Copii al Națiunilor Unite, estimează că aproximativ jumătate de milion dintre cei care au părăsit Ucraina sunt copii sau adolescenți.

La rândul său, agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) a estimat că peste patru milioane de refugiați ucraineni ar putea avea nevoie în cele din urmă de protecție și asistență.

Orașul ucrainean Mariupol nu are apă, căldură sau electricitate și rămâne fără alimente după ce a fost atacat de forțele ruse în ultimele cinci zile, a declarat primarul Vadym Boychenko, într-un apel televizat, preluat de The Gurdian.

„Pur și simplu suntem distruși”, a afirmat primarul localității din sud-estul Ucrainei.

El a cerut un coridor umanitar pentru a putea evacua civilii din calea confruntărilor.

În gara principală din Kiev, mulțimi de oameni care poartă bagaje stau în frig în timp ce așteaptă șansa de a se urca într-un tren. Cum drumuri sunt nesigure, iar combustibilul este greu de găsit, calea ferată a devenit una dintre puținele opțiuni pentru cei care vor să scape de conflictul din Ucraina. Femeile și copiii fug, în timp ce bărbații trebuie să rămână și să-și apere țara, potrivit legii marțiale introduse după ce Rusia a început invazia.

Majoritatea rutelor sunt în continuare disponibile, astfel că mii de locuitori se înghesuie pentru a prinde un tren spre vest în condițiile în care Kievul se pregătește pentru un atac iminent al forșelor ruse.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Clipuri video, postate pe rețelele sociale, vineri după-amiază, au arătat consecințele a ceea ce a fost probabil o lovitură cu rachete împotriva zonei Chaika din vestul Kievului. Atacul aerian a provocat pagube considerabile clădirilor cu mai multe etaje din zonă, potrivit videoclipurilor geolocalizate de CNN.

Clădirea care pare să fi fost cel mai afectată de explozie este un centru de afaceri care este înconjurat de teren deschis.

Pentru moment nu există informații despre posibile victime.

Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit vineri timp de o oră prin telefon cu președintele rus Vladimir Putin , cerându-i să înceteze imediat toate ostilitățile din Ucraina și să permită ajutor umanitar în teritoriile în care luptele au continuat, se arată într-un comunicat al cancelarului, citat de New York Times.

Vladimir Putin a spus că va avea loc o a treia rundă de discuții cu oficialii ucraineni în acest weekend. Cei doi lideri au convenit să vorbească din nou în curând.

Uniunea Europeană dorește ca Ucraina să devină stat membru „cât mai curând posibil”, a declarat vineri comisarul Maros Sefcovic.

„Este timpul să semnalăm că poporul ucrainean este unul dintre popoarele europene și îi dorim să intre cât mai curând posibil”, a spus el, dar a adăugat că în acest moment blocul trebuie să se concentreze asupra măsurilor pe termen scurt legate de război.

„Cred că ceea ce (…) este cel mai important acum este să ajutăm Ucraina în luptă”, a adăugat el.

Melitopol, oraș din sudul Ucrainei, aflat între Crimeea și orașul-port Mariupol, se află sub controlul trupelor ruse de la începutul acestei luni, iar localnicii au început să iasă constant în stradă.

Un organizator local a declarat că mii de oameni au protestat într-o piață centrală a orașului Melitopol, potrivit Radio Europa Liberă. „Ucraina liberă!”, „Ocupanților!”, „Melitopol, Ucraina!”, au strigat protestatarii.

Rusia a folosit bombe cu dispersie, artilerie interzisă pe scară largă în Ucraina, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Am văzut folosirea bombelor cu dispersie și am văzut rapoarte de utilizare a altor tipuri de arme care ar încălca dreptul internațional”, a declarat Stoltenberg vineri la Bruxelles.

Stoltenberg a adăugat că NATO și aliații săi „colectează informații și monitorizează foarte îndeaproape ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

„Salut, de asemenea, decizia Curții Penale Internaționale de a deschide o anchetă în acest sens, deoarece trebuie să ne asigurăm că președintele Putin și președintele Belarusului sunt trași la răspundere pentru ceea ce fac”, a spus el.

Bombele cu dispersie – care nu numai că produc o explozie inițială la impact, dar conțin și mai multe bombe mai mici care se răspândesc pe o zonă largă – sunt în mare măsură condamnate de comunitatea internațională din cauza riscului de a provoca victime civile atunci când sunt folosite în zone populate.

„Nu este momentul pentru divizări, este momentul de a ne uni. Să ne unim în jurul preşedintelui nostru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul unei conferinţe de presă, când a fost întrebat despre apelurile unor personalităţi de primă mărime ale culturii ruse care se opun războiului, relatează Afp și Reuters, citate de Agerpres.

„Există de fapt dezbateri pasionate în rândul oamenilor de cultură. Sunt cei care îl susţin pe preşedinte, susţinându-l sincer. Şi există cei care nu înţeleg ceea ce se petrece. Trebuie să li se explice lucrurile cu răbdare”, a mai spus Peskov.

Mai multe informații: Kremlinul cere ruşilor „să se unească în jurul” lui Putin, în contextul războiului din Ucraina

„Impunerea unei no-fly zone ar însemna trimiterea de avioane NATO și doborârea avioanelor ruse deasupra Ucrainei, ceaa ce ar duce la un război generalizat în Europa”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după reuniunea cu miniștrii de externe din statele membre NATO de la Bruxelles, potrivit The Guardian.

„Aliații au agreat că nu vom avea avioane NATO și trupe NATO operând deasupra Ucrainei sau în Ucraina”, a mai spus Stoltenberg, răspuzându-i astfel președintelui Volodimir Zelenski care a cerut joi statelor occidentale ”să închidă cerul” ucrainean în faţa avioanelor rusești.

Rusia aduce armament greu în Ucraina, a spus secretarul general al NATO, care a avertizat că urmează ca situația să se înrăutățească în Ucraina.

„Cu orașe sub asediu, școli, spitale și clădiri rezidențiale bombardate. Acțiuni nesăbuite în jurul unei centrale nucleare aseară și mulți civili uciși sau răniți. În zilele următoare va fi probabil și mai rău, cu mai multe morți, mai multe suferințe și mai multe distrugeri”, a spus secretarul general al NATO.

Mai multe informații: Secretarul general al NATO: Impunerea unei zone de excludere aeriană „ar duce la un război generalizat în Europa”

Cele trei branduri americane nu se alătură boicotului și să-și suspende afacerile din Federația Rusă, în ciuda invaziei Ucrainei, scrie agenția rusă TASS.

„Toate instalațiile operaționale, de producție și logistică ale Coca-Cola din Rusia funcționează. Suntem pe deplin responsabili față de parteneri, societate și mii de angajați din Rusia. Prioritatea noastră principală este siguranța angajaților noștri”, a anunțat astăzi compania americană, citată de TASS.

Mai multe informații: Coca-Cola, McDonalds și Burger King își continuă operațiunile în Rusia, susține TASS

Forțele ruse au atacat orașul Jîtomîr în dimineața zilei de 4 martie și, potrivit imaginilor furnizate de Serviciul regional de Urgență, citate de publicația ucraineană Obozrevatel, care notează că o rachetă rusească a lovit o școală.

Informația a fost confirmată de președintele Volodimir Zelenski, scrie CNN, care indică faptul că jumătate din clădirea școlii a fost distrusă.

Primarul orașului, Serghei Sukhomlin, a confirmat atacul, afirmând că atacatorii ruși „nu se opresc de la nimic”.

Atacul de azi de la Jîtomîr vine la trei zile după ce alte trei școli, de data aceasta din orașul Harkov, au fost lovite de atacurile militare rusești. Alte clădiri precum biserici, catedrale și muzee, și anume în orașele Kiev și Harkov, au fost distruse în cele nouă zile de invazie ruasească, potrivit declarației Ministerului Culturii și Politicii Informaționale din Ucraina.

Mai multe informații: VIDEO | Atac aerian la Jîtomîr. Din clădirea unui liceu a mai rămas doar jumătate

„Nu avem intenţii rele la adresa vecinilor noştri. Şi i-aş sfătui şi pe ei să nu escaladeze situaţia, să nu introducă nicio restricţie. Ne îndeplinim obligaţiile şi vom continua să le îndeplinim”, a declarat președintele într-o declarație televizată la canalul rusesc Rossiya 24, potrivit BBC.

Vladimir Putin mai spune că „vedem rostul să agravăm sau să înrăutăţim relaţiile noastre”, iar toate acţiunile Rusiei, „dacă vor apărea, vor apărea întotdeauna ca răspuns la acţiuni neprietenoase, acţiuni împotriva Federaţiei Ruse”.

Reacția liderului de la Kremlin vine în contextul în care miniștrii de externe din Occident se adună la Bruxelles pentru a analiza cum să mențină presiunea asupra Rusiei.

Mai multe detalii: Putin, mesaj către vecinii Rusiei: Îi sfătuiesc să nu escaladeze tensiunile

Cu o majoritate covârşitoare, Consiliul ONU pentru drepturile omului a aprobat azi o rezoluţie care solicită crearea unei comisii de anchetă internaţională cu privire la încălcările drepturilor omului şi a dreptului umanitar în Ucraina după începerea invaziei ruse, relatează agenţia France Presse, citată de Agerpres.

Rezoluţia a fost adoptată cu 32 de voturi pentru, două voturi contra (Rusia şi Eritreea) şi 13 abţineri.

Rusia numeşte agresiunea sa militară împotriva Ucrainei drept ”operaţiune specială” care nu este menită să ocupe teritoriul, ci să distrugă capacităţile militare ale ţării vecine şi să îi captureze pe cei consideraţi de Moscova naţionalişti periculoşi.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a cerut din nou, într-un discurs televizat, ca NATO să implementeze o zonă de excludere a zborurilor asupra țării sale, numind atacul Kremlinului de la centrala nucleară Zaporojie, „teroare la un nivel fără precedent”.

”Avem foarte mulți ani de istorie în spate, luptăm pentru istoria Ucrainei, pentru istoria Europei. Trupele rusești au atacat centrala atomică din Zaporojie, cea mai mare din Europa. Și este posibil să se întâmple în orice moment ceea ce s-a întâmplat la Cernobîl. Tanchiștii ruși știau în ce trag și au atacat direct centrala atomică. Tancurile sunt echipa cu termovizore, deci ei știau în ce trag și s-au pregătit pentru asta”, a susținut Zelenski.

De asemenea, liderul de la Kiev a lansat vineri un apel direct către cetăţenii ruşi, cerându-le să protesteze împotriva atacului de joi noapte.

Numărul locuitorilor din Donbas evacuați în Rusia a depășit 166.000, începând cu 18 februarie, iar numai în ultima zi numărul lor a crescut cu 24.000, au declarat vineri agențiile regionale de securitate pentru agenția TASS.

„În dimineața zilei de 4 martie, din 18 februarie, 166.700 de locuitori din Republicile Populare Donețk (DRP) și Lugansk (LPR) au trecut granița cu Rusia. Aproape 94.000 dintre aceștia sunt cetățeni ai Ucrainei, peste 61.000 sunt rezidenți ruși și 11.200 sunt din alte state”, au spus agențiile regionale de securitate pentru TASS.

Potrivit sursei amintite, numărul celor evacuați în Rusia din Donbas a crescut de aproape cinci ori în ultimele 24 de ore.

Mai multe informații: Rusia susține că a evacuat peste 160.000 de locuitori din Donbas

Ministerul Apărării al Ucrainei a transmis astăzi că forțele ruse sunt concentrate pe încercuirea Kievului, potrivit CNN.

Trupele ruse au fost „blocate și oprite în zona Makariv, care se află la aproximativ 60 km distanță de capitala Ucrainei”, a mai transmis ministerul care precisează și că Rusia și-a epuizat majoritatea rezervelor operaționale și au început „pregătirile pentru transferul de forțe și resurse suplimentare din districtele militare de sud și de est”.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că războiul din Ucraina „decurge conform planului”, în ciuda evaluărilor din alte țări conform cărora invazia Kremlinului nu a decurs conform planului.

Reactoarele de la centrala nucleară Zaporojie sunt în siguranță, a declarat șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

„Suntem norocoși că nu a fost eliberat material radioactiv și că integritatea reactoarelor nu a fost compromisă”, a declarat Rafael Mariano Grossi, vineri, la o conferință de presă la Viena.

Situația de la fața locului este însă „extrem de tensionată și provocatoare”, a avertizat Grossi, care a mai precizat că s-a oferit să călătorească la Cernobîl pentru a negocia cu Ucraina și Rusia pentru asigurarea securității site-urilor nucleare ucrainene.

În prezent, Rusia deține controlul asupra centralelor nucleare de la Cernobîl și Zaporojie.

Ministerul rus al Apărării a acuzat „sabotorii ucraineni” pentru atacul asupra centralei nucleare Zaporojie, potrivit The New York Times.

„Facilitățile stației și teritoriul adiacent au fost luate sub pază de personalul militar rus”, a transmis un purtător de cuvânt al ministerului rus al Apărării, care a mai spus că zona se afla sub control rusesc din 28 februarie.

„Cu toate acestea, noaptea trecută, pe teritoriul adiacent centralei, regimul naționalist de la Kiev a încercat să efectueze o provocare monstruoasă”, a mai transmis oficialul rus, scrie The Guardian.

Ucraina susține însă că forțele ruse au atacat centrala la primele ore ale zilei de vineri, incendiind o unitate de antrenament adiacentă cu cinci etaje. Incidentul a provocat condamnarea internațională a Moscovei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că atacurile Rusiei asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa evidențiază „imprudența” războiului lui Vladimir Putin.

„Condamnăm atacurile asupra civililor și peste noapte am văzut și rapoartele despre atacurile împotriva centralei nucleare. Acest lucru arată doar nesăbuința acestui război și importanța de a-i pune capăt. Și importanța ca Rusia să își retragă toate trupele și să se angajeze cu bună credință în eforturile diplomatice”, a transmis Stoltenberg, potrivit The Guardian.

Miniștrii de externe ai NATO organizează azi o întâlnire de urgență cu privire la invadarea Ucrainei de către Rusia.

Întâlnirea va avea la sediul NATO din Bruxelles și va fi condusă de șeful alianței, Jens Stoltenberg.

Mai multe informații: Jens Stontenberg, după bombardamentele care au provocat incendiul de la centrala nucleară: Evidențiază „nesăbuința” războiului lui Putin

Autoritățile ucrainene au anunțat că numărul persoanelor decedate în urma atacurile aeriene ruse de joi asupra unui cartier rezidențial al orașului Cernihiv a crescut, ajungând la 47, potrivit BBC.

Ieri, operațiunile de salvare au fost suspendate din cauza bombardamentelor puternice, potrivit serviciilor locale de urgență.

De la începutul ostilităților, în Cernihiv au murit în total 148 de persoane, majoritatea civili. Orașul de 300.000 de locuitori se află în nordul țării, aproape de granițele cu Rusia și Belarus.

Mai multe informații: Imagini teribile cu blocurile din centrul orașului Cernihiv, după ce au fost lovite de rachete

În data de 3 martie, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 81.323 de persoane, dintre care 28.563 cetăţeni ucraineni, în creştere cu 10% faţă de ziua precedentă, se arată într-un comunicat al Poliției de Frontieră Română (IGPF).

De asemenea, potrivit IGPF, pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile 98.856 de persoane, dintre care 22.011 cetăţeni ucraineni (creştere de 12%).

De la declanşarea conflictului, până la data de 3 martie, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 167.613 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 109.687 cetăţeni ucraineni.

„Mariupol rămâne sub control ucrainean, dar probabil că a fost încercuit de forțele ruse”, a transmis Ministerul Apărării al Marii Britanii, în cea mai recentă actualizare a informațiilor despre situația din Ucraina, potrivit CNN.

„Infrastructura civilă a orașului a fost supusă unor atacuri intense ale Rusiei”, a mai transmis ministerul britanic.

Autorităţile de la Kiev au anunţat că oraşul-port Mariupol, din sudul Ucrainei, este complet încercuit de forţele inamice, adăugând că trupele ruse au un ”avantaj tehnic semnificativ”, potrivit DPA, citată de Agerpres.

Încă de joi, consilierul ministrului de interne Anton Herașcenko, anunța că portul Mariupol din sudul Ucrainei este înconjurat de trupele rusești.

„Ocupanții vor să îl transforme într-un Leningrad asediat”, a spus el, referindu-se la asediul Germaniei naziste asupra orașului sovietic, unde aproximativ 1,5 milioane de oameni au murit în timpul celor doi ani de blocadă.

Tot joi, oficialii de la Mariupol au avertizat despre situația „critică” în care se află locuitorii pe fondul bombardamentelor puternice. Nu este clar câți dintre cei aproximativ 400.000 de locuitori ai orașului au reușit să evacueze sau câți au fost uciși sau răniți.

Camera inferioară a parlamentului rus a adoptat vineri o lege prin care răspândirea de informații „false” despre forțele armate devine o infracțiune care poate fi pedepsită cu închisoarea, potrivit Interfax.

Potrivit legii, răspândirea cu bună știință de informații false despre forțele armate ale Federației Ruse, sub pretextul unor informații credibile, este prevăzută o amendă între 700.000 și 1,5 milioane de ruble sau o pedeapsă de până la trei ani de închisoare, scrie agenția rusă Tass.

Mai multe informații: Decizia Moscovei: de mâine, rușii riscă până la 15 ani de închisoare dacă răspândesc „informații false” despre forțele armate

În contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, melodia „Give Peace a Chance”, scrisă de John Lennon, a putut fi ascultată în această dimineață, la aceeași oră, în peste 25 de ţări, inclusiv în România – prin postul public Radio România – și Ucraina, potrivit unui comunicat al Uniunii Europeane de Radiodifuziune (EBU), preluat de Agerpres.

Transmisia a fost sprijinită și de posturi de radio private europene din Germania, Belgia şi Luxemburg. 

Mai multe informații: Posturi de radio din peste 25 de țări, inclusiv România, au difuzat simultan cântecul „Give Peace a Chance”

Ministrul de Externe al Letonia, Edgars Rinkevics, a declarat pentru BBC Today, că guvernele „nu ar trebui să excludă” nicio acțiune pentru a opri invazia rușilor în Ucraina.

„Cred că ar trebui să luăm în considerare toate opțiunile, dar ar trebui să înțelegem, de asemenea, că unele politici NATO pot fi implementate doar dacă acele țări care au activele necesare sunt de acord în acest sens”, a spus ministrul.

Anterior, tot la BBC, prim-ministru ucrainean Oleksiy Honcharuk, a declarat că alte țări europene „nu înțeleg” până unde este capabil să meargă Putin.

Mai multe informații: Ministrul de Externe al Letoniei: NATO ar trebui să „ia în considerare toate opțiunile” despre un conflict direct cu Rusia

Două echipe diferite au fost trimise de ruși pentru a-l ucide pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, de când armata lui Vladimir Putin a invadat țara, scrie cotidianul britanic The Times, care citează oficiali ucraineni și surse diplomatice.

Mercenari ai grupului Wagner, susținut de Kremlin, și forțele speciale cecene au avut misiunea de a-l elimina pe Zelenski, dar au dat greș. Tentativele de asasinat au fost zădărnicite de elemente antirăzboi din cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei.

Mai multe informații: The Times: Rușii au încercat să-l asasineze pe Volodimir Zelenski de trei ori în ultima săptămână

Olaf Scholz a spus pentru postul de televiziune german Zweites Deutsches Fernsehen (ZDF) că NATO nu va participa la războiul din Ucraina, în urma invaziei militare lansate de Rusia, informează Agerpres, care preia DPA.

„Aceasta ar duce la o escaladare dramatică a acestei situaţii dificile în Ucraina, ceea ce ar aduce mari pericole”, a declarat Scholz pentru postul de televiziune ZDF.

Cancelarul german a subliniat că pentru dezescaladarea situaţiei din Ucraina este nevoie de o încetare a focului şi de negocieri suplimentare privind o retragere a forţelor ruse de pe teritoriul ucrainean.

Mai multe informații: Olaf Scholz: Trebuie prevenită o confruntare directă între NATO şi Rusia

Potrivit The Guardian, care citează Moscow Times, bursa de Valori de la Moscova rămâne închisă pentru a patra zi consecutiv, iar autoritățile ruse au anunțat măsuri suplimentare pentru a limita impactul economic al sanțiunilor impuse de Occident.

Decizia vine după ce rubla a scăzut la un nivel record, iar companiile rusești listate în străinătate a înregistrat scăderi puternice a valorii acțiunilor.

Pe 24 februarie, în ziua în care Rusia a invadat Ucraina, bursa de la Moscova s-a prabușit.

Președintele american Joe Biden a anunțat joi noi sancțiuni împotriva oligarhilor ruși. Liderul de la Casa Albă a precizat că pachetul de sancțiuni a fost convenit cu cei 27 de membri UE și membri G7 și „despășesc scoaterea Rusiei din SWIFT”, rețeaua de plăți de înaltă securitate care conectează mii de instituții financiare din lume.

Mai multe informații: Joe Biden a anunțat noi sancțiuni pentru Rusia: Îi limităm capacitatea de a face afaceri în dolari, euro, lire sterline și yeni

Autoritățile ucrainene au transmis că trupele ruse au luat controlul centralei nucleare, scrie BBC.

„Personalul operațional monitorizează starea unităților de alimentare”, a declarat o autoritate locală pe rețelele de socializare, citată de agenția de presă Reuters.

Centrala nucleară Zaporojie este cea mai mare centrală nucleară din Europa și printre primele 10 cele mai mari din lume.

Pe măsură ce asaltul rusesc asupra Kievului se intensifică, unii dintre cei mai vulnerabili locuitori ai orașului nu pot pleca, potrivit CNN. Este și cazul celor internați în cel mai mare spital de copii din capitala Ucrainei.

Copiii care sunt prea bolnavi pentru a fi transferați au fost mutați la subsol. În holul subteran sunt tratați aproximativ 10 pacienți.

Echipamentele esențiale de la centrala nucleară nu au fost afectate de un incendiul care a izbucnit în noaptea de joi spre vineri. De asemenea, nu au fost înregistrate modificări ale nivelurilor de radiație, a transmis Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), citând autoritățile de reglementare din Ucraina, potrivit The Guardian.

Comunicatul AIEA întărește ce a transmis în urmă cu puțin timp conducerea centralei: „radiațiile de la centrala nucleară sunt în limite normale”.

Și secretarul american pentru Energie, Jennifer Granholm, a oferit mai devreme mai multe asigurări cu privire la reactoarele de la centrală, confirmând că a vorbit cu ministrul ucrainean al energiei, Herman Galușcenko.

Ministrul Energiei al Ucrainei, Herman Galușcenko, a avut o conversație telefonică „urgentă” cu omologul său american Jennifer Granholm despre situația de la centrala nucleară Zaporojie vineri dimineața, potrivit unui comunicat al ministerului ucrainean, citat de CNN.

„Inamicul nu este preocupat de securitatea nucleară și de radiații”, a spus Galușcenko. El a adăugat că Rusia este „indiferență față de viețile umane ale ucrainenilor, ale europenilor și ale propriilor cetățeni”.

Galușcenko spune că Ucraina încearcă de câteva zile să transmitem un mesaj de avertizare Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

„Am cerut intervenția acestei organizații internaționale și decizii dure împotriva agresorului. Dar nu sunt încă acolo”, a spus ministrul. „Cerem nu doar o evaluare profesională a ceea ce se întâmplă, ci și o intervenție reală, luând cele mai dure măsuri, inclusiv de către NATO și țările care dețin arme nucleare”, a adăugat el.

Cotațiile acțiunilor la bursele din Asia s-au prăbușit, după incendiul de la centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, în urma bombardamentului rusesc, transmite BBC.

Bursele din Tokyo și Hong Kong s-au confruntat cu cele mai mari scăderi, indicele Nikkei, de referință în Japonia, înregistrând o scădere de 2,5%, iar indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 2,6%. Pe de altă parte, prețul petrolului a crescut în cursul dimineții asiatice, petrolul Brent depășind 112 dolari pe baril.

Mai multe informații: Bursele din Asia scad după bombardamentul ruşilor la cea mare centrală nucleară din Europa

Autoritățile de comunicare din Rusia au acces limitat la serviciul rusesc al BBC din țară, relatează agenția de presă de stat RIA.

Alte două posturi de știri – Meduza și Radio Liberty – au fost, de asemenea, blocate, se arată în comunicat, scrie BBC.

Potrivit The Moscow Times, analiștii agenției France Presse din Moscova nu au putut accesa nici Facebook, nici portalul media independent din Rusia, Deutsche Welle sau serviciul în limba rusă al postului britanic BBC.

Mai multe informații: Facebook și mai multe site-uri ale unor instituții media precum BBC și Deutshe Welle, indisponibile „parțial” în Rusia

Premierul Canadei Justin Trudeau tocmai a vorbit cu liderul Ucrainei în urma atacului Rusiei asupra centralei nucleare Zaporojie.

El a condamnat atacurile, cerând ca acesta să „înceteze imediat”

Airbnb suspendă toate operațiunile din Rusia și Belarus, a declarat vineri directorul general al companiei, Brian Chesky, într-un mesat postat pe Twitter, potrivit BBC.

Airbnb se alătură astfel unui număr tot mai mare de companii internaționale care retrag operațiunile în Rusia, inclusiv Apple, Disney și Ford.

Mai multe informații: Apple oprește toate vânzările de produse în Rusia. Măsuri similare, luate de BMW și Ford

Serviciile de urgență ucrainene au confirmat că un incendiu care a izbucnit în clădirea de antrenament a centralei nucleare Zaporojie, în urma bombardamentelor, a fost în cele din urmă stins, potrivit CNN.

În urma incidentului, nu au fost raportate victime.

Într-un mesaj video publicat astăzi, 4 martie, pe Facebook, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a atacat intenționat centrala nucleară Zaporizhzhia.

„Tancurile rusești trag în blocurile atomice echipate cu camere termice. Ei știu în ce trag. Ei s-au pregătit pentru asta (n.r atac)”, a spus Zelenski.

De asemenea, în același mesaj, președintele Ucrainei a făcut referire la tragedia de la Cernobîl. „Pentru toți ucrainenii, pentru toți europenii, pentru toți oamenii care cunosc cuvântul „Cernobîl”, câte victime au fost”.

Președintele Ucrainean a îndemnat liderii lumii să „oprească Rusia înainte ca aceasta să devină un dezastru nuclear”.

Dezastrul de la Cernobîl din 1986, care a avut loc în Ucraina sovietică, este considerat cel mai grav accident nuclear din istorie. A fost o „catastrofă globală care a afectat viețile a sute de mii de oameni” și a avut un impact de durată asupra țării, a mai spus Zelenski.

Volodimir Zelenski a avut în noaptea de joi spre vineri o convorbire cu președintele american Joe Biden despre situația de la centrala nucleară. De asemenea, el a purtat discuții cu Olaf Scholz, Boris Johnson și Charles Michel. 

„Rusia trebuie să înceteze imediat atacul asupra centralei și să permită acces neîngrădit serviciilor de urgență la centrală”, a spus Johnson, înainte ca incendiul să fie stins.

„Acțiunile nesăbuite ale președintelui Putin ar putea amenința în mod direct siguranța întregii Europe”, a mai trimis premierul britanic care a cerut întrunirea Consiliului de Securitate al ONU.

Condițiile de siguranță la radiații la centrala nucleară sunt în limite normale, transmite conducerea centralei. Și secretarul american pentru Energie, Jennifer Granholm, a oferit mai multe asigurări cu privire la reactoarele centralei nucleare Zaporizhzhia din Ucraina, confirmând că a vorbit cu ministrul ucrainean al energiei, Herman Galușcenko.

Într-un mesaj pe Twitter, Granholm a transmis: „Nu am observat valori ridicate de radiație în apropierea unității. Reactoarele centralei sunt protejate de structuri robuste de izolare, iar reactoarele sunt oprite în siguranță”.

Ucrainenii au acuzat trupele ruse că nu permit echipelor de intervenţie să stingă incendiul de la centrala nucleară care a izbucnit în urma unui atac rusesc. Ulterior, echipele de intervenţie au anunţat că pompierii au putut să aibă acces la locul în care s-a declanşat incendiul.

De asemenea, un oficial ucrainean a transmis, potrivit BBC, că în apropierea centralei electrice nucleare Zaporijjia, luptele au încetat.

Incendiul care a izbucnit vineri la centrala nucleară Zaporizhzhia a început într-o clădire de antrenament din afara complexului principal de reactoare, potrivit Serviciilor de Stat de Urgență (SES) din Ucraina.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis în noaptea de joi spre vineri, într-un mesaj pe Twitter, că este „la curent cu rapoartele privind bombardarea centralei nucleare de la Zaporojie” și în contact permanent cu autoritățile ucrainene.

Dmytro Kuleba a confirmat pe Twitter asediul de la Zaporojie și a avertizat că bombardamentele vor duce la explozia centralei, am putea asista la un dezasatru de proporții uriașe.

„Armata rusă trage din toate părțile asupra CNE Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa. Incendiul a izbucnit deja. Dacă va exploda, va fi un dezastru de 10 ori mai mare decât Cernobîl! Rușii trebuie să înceteze imediat focul, să permită pompierilor să stabilească o zonă de securitate!”, a transmis ministrul de externe din Ucraina.

Camerele de supraveghere de la centrala nucleară Zaporojie arată că a izbucnit un incendiu, în urma bombardamentelor. Imaginile au fost postate de canalul Nexta.

Nu e specificată locația exactă a incendiului în perimetrul centralei.

Și primarul orașului Enerhodar, Dmitri Orlov, a anunțat într-un mesaj postat pe Telegram că a izbucnit un incendiu la centrala nucleară.

O a doua filmare postată de Nexta arată bombardamentele asupra centralei:

De mai bine de o oră au loc lupte între armata rusă și cea ucraineană în apropierea centralei nucleare Zaporojie, transmite primarul orașului Enerhodar, Dmitri Orlov, într-un nou mesaj pe Telegram.

Edilul spune că armata ucraineană reușește, deocamdată, să apere centrala. El a mai transmis că au fost victime în urma confruntărilor, însă nu se știe numărul exact și starea acestora.

Primarul orașului Enerhodar Dmitri Orlov a transmis joi seara pe Telegram că un convoi cu echipamente militare rusești a pornit în direcția centralei nucleare Zaporojie.

Edilul a mai spus că în oraș se aud focuri de armă.