7 comentariiProiectul prevedea ca în zona turistică Valea Cerbului, cunoscută drept cartierul rulotiștilor, să fie amenajate pârtii, instalații de transport pe cablu, hoteluri, vile, cabane, disco-baruri, dar și captarea şi exploatarea apelor, investiția fiind evaluată, la începutul anilor 2000, la peste 36 milioane de dolari.
Acordul încheiat între administrația locală și investitorul privat nu s-a concretizat, iar contractul, parafat în martie 2000, a devenit baza unor procese civile care se judecă de două decenii. Marea miză a acestui litigiu o reprezintă daunele materiale în valoare de 38.625.561 USD, „reprezentând profit nerealizat” , bani solicitați de investitor Primăriei Bușteni, acuzată că nu a respectat prevederile contractuale.
Proiectul Omu Bucegi
Convenția dintre administrația orașului Bușteni și SC Omu Bușteni SRL s-a parafat în data de 13 martie 2000. Era vorba despre o asociere în participaţiune, „în vederea realizării unor obiective economice, turistice, de interes local în Buşteni – zona Valea Cerbului, respectiv Valea Cerbului Munticelu, Valea Comorilor, Valea Coştilei”.
Obiectul contractului îl reprezenta amenajarea şi exploatarea de hoteluri, minihoteluri, vile, cabane şi alte obiective, captarea şi exploatarea apelor perimetrale. Contractul a fost încheiat de părţi în vederea realizării „Proiectului Omu Bucegi”, ce se încadra în Strategia Naţională de Dezvoltare Economică pe Termen Mediu – Sectorul Turism, se arată în actele dosarului.
Prin contract, administrația locală Bușteni s-a obligat să atribuie societății private în folosinţă, libere de orice sarcini, terenurile necesare realizării obiectivelor prevăzute în contract. În plus, convenția prevedea ca primăria și consiliul local să nu încheie nici un fel de contract şi nici să nu acorde unor terţi (persoane fizice sau juridice) facilităţi de orice natură, în zona studiată, asupra terenurilor unde urma să se dezvolte Proiectul Omu Bucegi, „fără acordul expres” al investitorului.
Terenul unde ar fi trebuit să se dezvolte proiectul viza peste 60 de hectare: 34,85 ha în zona Valea Cerbului, 11,02 ha în zona Valea Coştilei şi 20,10 ha în zona Valea Izvoarelor, iar Primăria Buşteni s-a obligat să le pună la dispoziție, libere de orice sarcini.
Proiectul s-a împiedicat de Casa Regală și de cetățenii de onoare
Proiectul Omu Bucegi nu s-a putut realiza. În acei ani a intrat în vigoare Legea pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, iar printre solicitanți se aflau și reprezentanții familiei regale.
Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi forestiere a emis Hotărârea nr. 4617 din 10 august 2006, prin care s-a dispus restituirea în natură a 2.529,7 ha de teren cu vegetaţie forestieră aflate pe raza oraşului Buşteni regelui Carol I. Părți din această suprafață se suprapuneau cu terenul destinat proiectului Omu.
Această hotărâre a făcut obiectul multor procese derulate pe o perioadă de câţiva ani, prin care s-a urmărit desființarea acestei decizii, toate acțiunile în justiție fiind respinse ca neîntemeiate.
„S-a făcut o măgărie. Casa Regală nici acum nu a fost pusă în posesie. L-a pus direct comisia județeană, peste noi. Trebuie să ne recunoască și nouă. Erau niște enclave care erau ale primăriei, dar le-a luat cu totul. Eu am plecat de la primărie în 31 decembrie 2016, dar nu l-am pus în posesie pe rege (Casa Regală – n.r.), l-am pus parțial unde știam că a avut. Problema a fost că, tu, comisie județeană, îi validezi 2400 de hectare, toată pădurea cu tot Parcul Natural Bucegi și vii la mine să-l pun în posesie fără să-l treci prin comisia locală? S-au făcut niște abuzuri la vremea aia”, susține Emanoil Savin, fost primar al orașului Bușteni.
În paralel, la Bușteni era în derulare marea împroprietărire a cetățenilor de onoare ai orașului, care au primit parcele de teren chiar în zona concesionată pentru Proiectul Omu Bucegi.
Începând din anul 1996 și până în 2018, 69 de persoane au primit titlu de cetățean de onoare al orașului Bușteni, iar pe listă se află atât personalități locale, dar mai ales vedete ale sportului românesc. Printre ele se află Simona Halep, Leonard Doroftei, Lucian Bute , Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Ionel Ganea, Adrian Mutu, Alina Dumitru, Eduard Carol Novak, Ana Maria Brânză, Marian Drăgulescu, dar și Cornelia și Lupu Rednic, Angela Gheorghiu, Vasile Șeicaru etc.
În aceste condiții, SC Omu Bucegi SRL, care înscrisese dreptul de folosință pe terenul concesionat în Cartea Funciară, a acționat în judecată Primăria Bușteni.
„Ne-a plimbat pe la Alba Iulia, prin Vâlcea… pe unde nu ne-a plimbat. De 22 de ani”, spune Mircea Corbu, actualul edil al orașului Bușteni, referindu-se la litigiul civil pe care primăria îl are cu SC Omu Bucegi SRL.
Primăria Bușteni a cerut instanţei să constate caducitatea contractului de asociere în participaţiune nr. 1629 din 13 martie 2000 încheiat între Consiliul Local al Oraşului Buşteni si pârâta S.C. Omu Bucegi SRL și, pe cale de consecinţă, desfiinţarea contractului de asociere în participatiune.
Caducitatea a fost definită drept acea cauză de ineficacitate ce implică lipsirea de efecte juridice a unui act juridic valabil încheiat, din cauza unei împrejurări ulterioare încheierii acestuia şi independente de voinţa părţilor. În cazul de față a fost invocată restituirea terenurilor care au aparținut familiei regale.
O fază a acestui proces s-a judecat din 2013 la Tribunalul Vâlcea, apoi la Curtea de Apel Pitești, pentru ca în cele din urmă, în noiembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție să decidă trimiterea cauzei spre rejudecare, finalul litigiului fiind la acest moment imposibil de dedus.
Investitorul a cumpărat instalații casate din Elveția
Actualul primar al Bușteniului pare că este convins că marele proiect Omu nu se va concretiza vreodată. Susține că l-a însoțit personal pe fostul fotbalist Octavian Ionescu, reprezentantul societății cu care primăria se află acum în litigiu, să aducă din Elveția componente ale viitoarei instalații de transport pe cablu. Telescaunul casat de elvețieni ar fi trebuit montat la Bușteni. A fost depozitat dezmembrat undeva în zona Gura Diham, de unde se pare că a fost furat parțial.
„Acum vreo 18, 20 de ani am fost în Elveția cu Octavian Ionescu să demontăm telescaunele. Eu vă spun, telescaunele erau casate. Acolo ele au o durată la 40, 50 de ani. După 50 de ani este obligatoriu să le casezi. Elvețienii le-au casat, Octavian Ionescu le-a luat probabil ca să le monteze la Bușteni (…) A venit cu niște telescaune casate. Sunt depozitate pe la Gura Diham, prin spate, dacă mai sunt acolo. Sunt din acelea rudimentare”, susține Mircea Corbu.
Primăria Bușteni este acum în așteptare. În funcție de decizia instanței, care va relua în acest an procesul, va avea de plată ca daune materiale o sumă uriașă, aproape 36 de milioane de dolari. O valoare de patru ori mai mare decât bugetul anual al localității.
Foto: Diana Frîncu