Cuprins:
Fuga în masă a refugiaților ucraineni, aglomerațiile din adăposturile improvizate din Ucraina, lipsa accesului la mâncare, apă potabilă și asistență medicală cu care se confruntă cei rămași în orașele bombardate de ruși sunt condiții pentru apariția focarelor de boli infecțioase – și nu doar COVID-19.
22 de cazuri de poliomielită în Ucraina
Ucraina a descoperit un caz de poliomielită în octombrie anul trecut, la o fetiță de 17 luni din regiunea Rivne, nevaccinată, care a rămas paralizată din cauza bolii. Un al doilea caz de paralizie cauzată de polio a apărut în decembrie, la un alt bebeluș. Apoi alți 20 de copii au fost testați pozitiv la poliomielită, cu forme mai ușoare ale bolii.
Se întâmpla cu câteva luni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, care durează deja de trei săptămâni.
Ministrul sănătății ucrainean a declarat atunci „stare de urgență biologică la nivel regional” și a pornit, împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, o campanie de vaccinare pentru 140.000 de copii cu vârste între 6 luni și 6 ani, într-o primă etapă. Campania a început pe 1 februarie anul acesta, însă invazia Rusiei a oprit-o doar trei săptămâni mai târziu.
Ce este poliomielita
Poliomielita este o boală infecțioasă gravă provocată de poliovirus. Acesta se răspândește pe cale fecal-orală, prin alimente sau apă contaminate, ori aeriană, prin picăturile de salivă. În 95% din cazuri, boala este asimptomatică, dar chiar și așa, persoanele infectate pot răspândi virusul luni întregi. Se poate manifesta ca o simplă răceală, cu dureri de cap și febră, dar în situații rare, cauzează paralizie permanentă, de obicei a picioarelor. Poate provoca decesul dacă virusul atacă mușchii respiratorii.
Poliomielita a rămas o amenințare în țări precum Pakistan și Afganistan. Cele 22 de cazuri descoperite în Ucraina la finalul anului trecut au trezit îngrijorare în condițiile în care Europa a fost declarată zonă liberă de poliomielită în urmă cu 19 ani. Ucraina s-a mai confruntat cu câteva cazuri de polio în 2015, dar au fost imediat izolate.
O dublă criză
Orice persoană nevaccinată împotriva poliomielitei se poate infecta, dar copiii sub 5 ani sunt cei mai predispuși la a se infecta. De aceea este recomandată vaccinarea lor. În Ucraina, în 2020, doar 84% dintre copiii de 1 an erau imunizați, potrivit OMS, care a setat ca target o acoperire vaccinală de cel puțin 95%.
„În Ucraina ne confruntăm acum cu o dublă criză”, spune epidemiologa Máire Connolly, de la Universitatea Națională din Irlanda, pentru The Washington Post. Adică războiul și criza sanitară. Ea s-a declarat îngrijorată nu doar de amenințările pandemiei de COVID-19, ci și de cazurile de poliomielită din țara europeană.
Copii vaccinați pe drum
„Așa cum am văzut în războaiele purtate de-a lungul anilor, virusurile și bacteriile exploatează situațiile în care oamenii sunt sub presiune”, a mai spus Connolly, referindu-se la faptul că refugiații ucraineni, în fuga lor din calea războiului, stau în adăposturi improvizate, aglomerate, fără apă suficientă, fără mâncare și fără condiții sanitare.
Toți acești factori cresc riscul de apariție a unor focare într-o populație care se confruntă deja cu traumele cauzate de război.
Máire Connolly, epidemiologă, pentru The Washington Post:
„Riscul răspândirii poliomielitei a crescut semnificativ de la începutul războiului”, avertizează și medicul Oleksandr Matskov, director adjunct al Centrului de Sănătate Publică din Ucraina, pentru New York Times.
Printre clădiri și spitale bombardate, pe drumurile refugiaților, medicii și asistenții medicali, împreună cu voluntari de la UNICEF, au amenajat centre mobile pentru ucraineni, unde le oferă acestora asistență medicală, dar și vaccin – pentru copii – împotriva poliomielitei, difteriei și pojarului, scrie revista Time. Campania de vaccinare merge însă greu din cauza războiului.
Este România în pericol?
Cu 3 milioane de oameni care au fugit din Ucraina în statele vecine, Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Moldova și România, poliovirusul se mișcă odată cu ei.
În România au intrat peste 425.000 de ucraineni de la începutul invaziei ruse, potrivit Poliției de Frontieră.
„În timpul unui conflict pot apărea astfel de riscuri de focare de infecții, de boli contagioase precum poliomielita sau COVID-19”, spune medicul Mihnea Hurmuzache, de la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași.
Dar categoric, în privința poliomielitei, nu avem niciun motiv de îngrijorare sau de panică, România este foarte bine acoperită din punct de vedere vaccinal.
Medicul Mihnea Hurmuzache, Spitalul de Boli Infecțioase din Iași:
Booster doar pentru adulții la risc
În România, ultimul caz de poliomielită a fost în 1992. Vaccinarea împotriva poliovirusului a fost introdusă în calendarul național de vaccinare încă din 1956. Sugarii primesc trei doze de vaccin polivalent la 2, 4 și 11 luni, iar rapelul, la 6 ani, în tetravaccin. România respectă recomandările OMS de menținere a unei acoperiri vaccinale de 95% la nivel național.
„Copiii sunt vaccinați conform schemei naționale, antipoliomielitic, antidifteric, deci nu este niciun motiv de îngrijorare. Chiar dacă intră în România o persoană cu poliomielită, probabilitatea ca un copil sau un adult cu care ia contact să facă boala este extrem, extrem de mică. Protecția oferită de vaccin este foarte înaltă”, spune și Doina Azoicăi, președinta Societății Române de Epidemiologie, pentru Libertatea.
Adulții nu au, în general, nevoie să fie vaccinați împotriva poliovirusului pentru că au fost deja vaccinați când erau copii. Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor – CDC recomandă însă o nouă doză de vaccin în cazul a trei categorii de persoane care sunt la risc: cei care ajung în țări unde poliomielita este răspândită, lucrătorii din laboratoare care intră în contact cu poliovirusul și personalul medical care tratează pacienți infectați.
Medic: „A vorbi despre răspândirea poliomielitei este ca povestea drobului de sare”
Săptămâna trecută, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a cerut statelor europene care au primit refugiați ucraineni să ofere tratament și sprijin psihologic celor care au nevoie. Organismul european a recomandat, de asemenea, țărilor să asigure refugiaților ucraineni vaccin împotriva COVID-19, dar și împotriva bolilor copilăriei, precum poliomielita și pojarul.
„Eu, personal, cred că a vorbi despre răspândirea poliomielitei este ca a spune povestea drobului de sare: discutăm pur teoretic. Avem suficiente sperieturi, nu avem nevoie de încă una. Provocând panică, vom ajunge să creăm o tendință de izolare a refugiaților și nu este în regulă”, conchide medicul Mihnea Hurmuzache.