Comentează- România a ajuns miercuri la cel mai negru bilanț al pandemiei, cu 5.343 de cazuri de coronavirus confirmate în 24 de ore, 861 de pacienți cu COVID la Terapie Intensivă și peste 100 decese pe zi.
- Pe 15 mai, când România a ieșit din starea de urgență de două luni, erau 190 de cazuri noi de coronavirus și 219 pacienți cu COVID la Terapie Intensivă. În aproape șase luni de relaxare a restricțiilor, numărul cazurilor de coronavirus a crescut de aproape 30 de ori, iar la Terapie Intensivă sunt de aproape 4 de ori mai mulți pacienți. Situația alarmantă a determinat autoritățile să ia în calcul medicina de dezastru.
- Specialiștii vorbesc de o imunizare în masă abia peste doi ani și spun că oamenii vor trebui să se obișnuiască să trăiască o lungă perioadă cu noua “normalitate” dată de pandemie, care implică purtarea măștilor de protecție, păstrarea distanței și dezinfectarea. Vaccinul care ar putea da imunitate nu este încă gata, iar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îndeamnă cetățenii europeni să reziste în fața senzației de oboseală față de restricțiile antiepidemice și avertizează că “nu este momentul să ne relaxăm”.
- Noile măsuri anti-COVID au generat însă proteste în mai multe state europene, ale oamenilor care și-au pierdut încrederea și răbdarea, nu mai vor să respecte regulile și cer revenirea la viața pe care o aveau înainte de pandemie.
Răzvan Cherecheș a explicat de ce numărul persoanelor infectate cu noul coronavirus este în creștere atât în România, cât și în alte țări.
„Populația începe să intre în interiorul clădirilor și interacționează mai mult într-un spațiu mai prost ventilat. Aceasta este explicația pentru care peste tot în Europa și peste tot în lume, unde există sezon rece acum, avem o creștere a ratei de transmitere și a numărului de cazuri”, a declarat
el.
Cherecheş a mai spus că autoritățile din țara noastră au impus târziu măsurile anti-COVID: „Dacă în unele țări din Vest, măsurile se iau preventiv, pentru că ei văd începerea creșterii ratei de transmitere, la noi s-au luat târziu. S-a așteptat până s-a ajuns la incidență de 3, care e foarte mare. Trebuiau luate măsurile din timp. Nu ne-am pregătit peste vară, deși toate proiecțiile, toate analizele, toți specialiștii în sănătate publică au fost unanimi în a spus că la toamnă vom avea valul doi”.
Răzvan Cherecheș a explicat ce trebuiau să facă autoritățile și nu au făcut înainte de a ajunge la situația alarmantă din al doilea val al pandemiei.
Peste vară, Ministerul Educației a așteptat să vadă ce se întâmplă și nu a pregătit corespunzător școlile pentru un scenariu online, la fel și Ministerul Sănătății, care nu s-a pregătit pentru avalanșa de cazuri în secțiile de Terapie Intensivă prin creșterea capacității, prin training intensiv pe perioada verii a altor specialități, prin achiziționarea de aparatură. Nu s-a pregătit prin dotarea Direcților de Sănătate Publică cu personal suplimentar, cu soluții digitale de automatizare a anchetelor epidemiologice și acum suntem unde suntem.
Răzvan Cherecheș, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca:
„O cvasi-carantinare, că nu avem o carantină completă, va duce la scăderea ratei de transmitere în perioada următoare”, a precizat acesta.
„Managementul Direcțiilor de Sănătate Publică este profund politizat. Numirile se fac pe criterii politice, deși există concursuri. La concursuri participă, de obicei, o singură persoană, pentru că se face cu binecuvântarea partidului de guvernare, nu neapărat pe criterii de competență. Sistemul de sănătate publică din România este încă unul învechit. Funcționează pe paradigma biomedicală din 1950. Ăsta e modelul sovietic în care ai epidemiologia, igiena separate de sănătatea publică”, a mai spus Răzvan Cherecheș.
„Sănătatea nu a fost o prioritate pentru guvernele de până acum”
„Sănătatea nu a fost o prioritate pentru niciunul dintre guvernele de până acum. Acum plătim costurile. Un sistem de sănătate nu se construiește peste noapte”, a afirmat Răzvan Cherecheș.
Referitor la intrarea României în lockdown, acesta a spus: „Intrarea întregii țări în carantină nu este necesară. Soluțiile trebuie să fie locale. Mi se pare că abordarea locală este extrem de importantă”.
La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!