ComenteazăAcesta atrage atenția că Executivul european urmează să vină cu o serie de propuneri privind piața energiei săptămâna viitoare și, prin urmare, Guvernul ar fi trebuit să amâne adoptarea acesteia pentru 1 octombrie, pentru a pune în acord legislația cu viitoarele recomandări ale Comisiei Europene. Măsurile vor fi discutate la nivel comunitar în data de 9 septembrie.
Fostul ministru face o analiză a ordonanței, din care extrage măsurile care au efecte pozitive și cele care mai mult încurcă piața.
Părțile pozitive ale ordonanței
Se reduce efortul financiar al statului. „Așa cum era, schema era clar nesustenabilă”, afirmă Nicolescu.
- Se fac pași pentru rezolvarea problemei privind consumul propriu tehnologic la transport și distribuție. Aceasta este energia care este consumată de proprietarii liniilor electrice, care trebuie cumpărată de pe piață la prețurile actuale, mari. „Nu e 100% rezolvată, dar sunt niște pași”, punctează acesta.
- Se introduce un sistem de impozitare pe tot lanțul. Dacă până acum erau impozitați doar producătorii, acum sunt impozitați și furnizorii și traderii, adică intermediarii de energie. „Însă trebuie să fie sustenabil, nu știu dacă 2% (marja de profit lăsată de stat traderilor – n.r.) acoperă cheltuielile de finanțare”, arată expertul.
Efectele negative ale ordonanței
- România ar fi trebuit să se consulte cu Comisia Europeană și să vadă ce propune aceasta. „Există riscul ca UE să vină cu altceva sau o parte din problemele noastre să fie rezolvate de ei”, punctează Răzvan Nicolescu.
- Programul de iarnă trebuia adoptat înainte să fie adoptată această ordonanță.
„Este bine că primul ministru insistă cu programul de iarnă. Riști ca anumite centrale să nu mai funcționeze, anumite cantități de energie să plece, iar altele să nu mai vină. Știi că poți să faci față cu rezervele pe care le ai? Tot timpul trebuie să te consulți cu dispecerul energetic național”, mai arată el.
- Pragul de compensare pentru furnizori. „Plafonarea de 1.300 de lei pe MWh la furnizor este bazată pe ce? De ce nu 1.200? Nu cumva dai un semnal de preț? Trebuie atenție la orice intervenție într-o piață fragilă”, susține fostul ministru.
- Riscăm reapariția „băieților deștepți”. „Se insistă cu contractele bilaterale între producători și furnizori. Dar furnizori sunt mulți. Există riscul să ai din nou băieți deștepți. Contractele bilaterale sunt un instrument pe care nu poți să nu-l iei în calcul, dar nu sunt sigur că societățile de stat au sistemele de prevenție anticorupție puse la punct în acest moment”, avertizează Nicolescu.
Acesta face referire la faptul că între 2001-2011 anumiți furnizori privați, care au primit numele de „băieți deștepți” în presă, au încheiat contracte bilaterale de achiziție a energiei electrice, cu negociere directă, cu producători cu capital de stat la prețuri foarte mici. Revindeau mai scump și așa obțineau profituri importante, ducând chiar la pagube uriașe producătorilor. Hodroelectrica, de exemplu, a cerut insolvența și a reziliat aceste contracte apoi.
- Se continuă risipa, prin acordarea de subvenții și către unii consumatori care nu au nevoie.
„Sunt protejați unii care nu ar trebui, atât consumatori casnici cu venituri mari, cât și firme unde costurile cu energia sunt mici, precum agenții imobiliare, agenții de turism sau cabinete stomatologice. Pentru ei nu este critic cum e pentru alții. Nu au aceeași pondere în costurile cu energia ca o brutărie sau o gogoșerie”, mai spune Nicolescu.
- Statul român a uitat de cei care se încălzesc pe lemne. „Ca să nu zic că noi vorbim doar de energie electrică și gaze, dar avem mare parte din populație care se încălzește pe lemne. Ar trebui să facem mai multă echitate, solidaritate și unitate în societatea noastră”, a conchis fostul ministru al Energiei.