50 comentarii- Peptan a fost trimis în judecată de DNA în august 2023 în dosarul Caraiman, caz plecat de la o investigație a jurnalistei Libertatea Iulia Marin
- În 2020, ziarul scria că instituția din subordinea Primăriei Sectorului 1 a cumpărat, „sub pretextul pandemiei”, mii de holtere cardiace la suprapreț, pretinzând că depistează COVID-19 cu ele
- Una dintre firmele trimise în judecată pentru spălare de bani, Alias Prime, este deținută în proporție de 100% de Alia Spancec, cea care e acum acționar Bau Stark. Procurorii DNA spuneau că Alias Prime era controlată de Peptan
- La Academia de Poliție, studenții se plâng de „spoiala” făcută de muncitori, care au lucrat în condiții „mizere pentru toată lumea, cu praf inclusiv în cantinele închise după ce aproape 100 de studenți au făcut toxiinfecție alimentară”
- Sindicatul Europol a publicat fotografii cu zugrăveala căzută după reabilitare în băi sau grămezile de moloz din curtea instituției
Cazul celor aproape 100 de studenți de la Academia de Poliție ajunși cu toxiinfecție la „Matei Balș” a produs reacții și schimbări.
Mai întâi, pentru ultimele luni dintr-o renovare începută în 2022, studenții au fost trimiși acasă pe 25 noiembrie, iar cele trei cantine din cadrul universității au fost închise.
Apoi, într-un comunicat trimis în seara zilei de 26 noiembrie, Ministerul de Interne a acuzat că „actul profesional și managerial” de la Academia de Poliție s-a făcut „cu superficialitate sau cu lipsă de proactivitate”, motiv pentru care l-a numit în funcția de rector pe prim-adjunctul inspectorului general al Jandarmeriei Române, Liviu Uzlău.
„S-a vrut detensionarea situației, pentru că șefii ministerului au fost deranjați că scandalul a luat amploare”, povestesc, pentru Libertatea, oameni care cunosc bine situația de la Academie.
Ce înseamnă că scandalul a luat amploare?
„Câte 8 sau 12 în camere”
„Nu erau obișnuiți cu voci critice din partea studenților. De data aceasta, nu doar că au existat, iar unii au trimis materiale către presă și către sindicatul Europol. Însă au existat și tineri care au vorbit cu nume și cu prenume”, continuă sursele Libertatea.
De exemplu, una dintre vocile puternice a fost Adrian Dumitru, cel cunoscut drept Adrian Elicopter de Luptă pe tiktok, student din anul IV. Alt fost student, Edward Deară, a vorbit despre condiții în ziarul Libertatea.
Mai mult, pe pagina Europol au apărut fotografii cu geamuri de termopan căzute în camerele în care stau 8, chiar 12 studenți. Ori zugrăveala căzută de pe tavanele renovate ale băilor.
„Vă dați seama, au trimis studenții acasă când lucrările sunt făcute în proporție de 90%, poate peste 90%, când i-au ținut un an în praf inclusiv la cantine, cu grămezi de moloz în curte și îngrămădiți, câte 8 sau chiar 12 în camere”, spun oameni din Poliție pentru ziar.
Ce acuză studenții?
„Diferență mare față de restul Europei”
În principal, cei care învață la Academia de Poliție spun că este o diferență mare între condițiile avute la București și cele văzute de unii dintre ei în străinătate, „căci unii au mai plecat cu burse Erasmus”.
„Nici măcar în alte țări din Europa de Est nu este așa”, spun ei pentru Libertatea.
Pe lângă cei 8 sau 12 studenți în cameră, cu băi comune, studenții s-au declarat nemulțumiți de renovare.
„Sigur, unele locuri arată mult mai bine decât înainte să se facă, doar că în multe locuri pare că s-a făcut doar o spoială, ca în imaginile prezentate de sindicat”, spun ei.
Studenții spun că făceau uneori curat în locul firmei. Ce e scris în documentație
Mai mult, aceștia spun că erau nevoiți, în multe seri, „să dăm la mop” după muncitori.
„Așa cum se lăsau grămezi de moloz în curte, tot așa făceam curățenie înăuntru după firmele de construcție. În cantină, ștergeam noi mesele, pentru că praful de pe mese se lua cu degetul”, povestesc studenții.
În fotografii postate și pe pagina Europol, lucrătorii făceau grătar în curtea instituției, „dar de curățat o făceam noi”.
Contrar documentației de atribuire, inclusiv a caietului de sarcini, unde firma care urma să facă renovarea se obliga să se ocupe și de curățenie.
„Se va preciza și asuma clar că la terminarea zilei de lucru în șantier va rămâne ordine și curățenie”, se arată în propunerea tehnică depusă la dosarul achiziției.
În plus, în caietul de sarcini, la punctul 4.5, „lucrări solicitate”, se vorbește despre compania care câștigă contractul drept cea care trebuie să asigure „activități și consumabile necesare pentru menținerea șantierului curat și funcțional”.
Dar cine este firma?
Cine e firma cu lucrările
Pe 13 mai 2022, o asociere de mai multe firme câștiga contractul pentru „Reabilitarea, modernizarea și anveloparea termică a infrastructurii – sistem modern de reducere eficientă a consumului energetic în Academia de Poliție «Alexandru Ioan Cuza»”.
Firma „titulară”, Bau Stark SRL, are o vechime de 11 ani în „lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”. Cu peste 100 de angajați, a luat contractul în parteneriat cu o firmă apropiată, Ala Expert Construct. Acționarul Ala Expert este fost asociat și la Bau Stark.
Cine sunt însă asociații Bau Stark?
Acum, conform datelor oferite de platforma termene.ro, numele lor sunt Dragoș Tănăsescu (65%) și Alia Spancec (35%). Însă, până în aprilie 2023, în firmă apărea și alt nume. Care s-a regăsit inclusiv când compania câștiga licitația la Academia de Poliție.
Se numește Mihai Peptan, are 46 de ani și este fost consilier general la Primăria Municipiului București din partea Partidului Social Democrat (PSD) între 2012 și 2016.
Omul din spatele firmelor din cazul Caraiman
De la plecarea din funcția publică, Peptan și-a mai încercat șansa și pe listele de consilieri pentru Primăria Sectorului 4 (2016), însă nu a reușit. Așa că a rămas la afaceri.
Pe lângă Bau Stark, a controlat firmele Alias Prime SRL și Minimed Solutions SRL. Care au avut o ascensiune accelerată în timpul pandemiei.
În 2020, Libertatea scria că o instituție din subordinea Primăriei Sectorului 1, Complexul Multifuncțional Caraiman, a cumpărat, „sub pretextul pandemiei”, mii de holtere cardiace la suprapreț, pretinzând că depistează Covidul cu ele.
Mai mult, ca să ocolească licitația pentru 2.700 de holtere cardiace, Primăria Sectorului 1 s-a folosit de faptul că mai primise 300 de aparate de la firma lui Peptan și i-a dat direct contractul.
Subiectul, publicat de jurnalista Iulia Marin în Libertatea, a avut o continuare în august 2023. Când procurorii DNA au trimis în judecată mai multe persoane, printre care și Peptan, în cazul Caraiman. Acuzațiile, printre altele, abuz în serviciu, fals intelectual, complicitate la fals intelectual, uz de fals, spălare de bani, spălare de bani în formă continuată.
Dar și două firme, cele amintite anterior: Alias Prime SRL și Minimed Solutions SRL.
Au dat și măști la STB
Alias Prime SRL este deținută, în acte, de Alia Spancec, 35 de ani, din Republica Moldova. E o companie despre care DNA susține că este controlată de Mihai Peptan.
Aceeași Spancec apare, acum, și în Bau Stark.
Unde intră chiar înainte ca dosarul Caraiman să fie trimis în judecată și imediat după ce Peptan iese din acționariat.
Libertatea a scris despre aceasta că a fost angajată a Teamnet International, firmă fondată de Sebastian Ghiță.
Tot numele Alias Prime se leagă și de o altă achiziție din pandemie: măști vândute către Societatea de Transport București (STB).
În 2020, STB atribuise direct, în perioada stării de urgență, contracte care depășesc cu sute de mii de lei pragul prevăzut de lege pentru achiziții publice directe, invocând unul din decretele semnate de președintele Klaus Iohannis. Iar prima beneficiară a fost Alias.
Contractul, atribuit la 1 aprilie 2020, după două săptămâni de stare de urgență, avea o valoare de 580.000 de lei și a fost încheiat cu firma care apărea să aibă un singur angajat.
Nici firma, nici Peptan nu au răspuns
Libertatea a încercat să contacteze compania Bau Stark. Fără succes. Ziarul a trimis întrebările la adresa de e-mail a societății încă de săptămâna trecută și va publica răspunsurile atunci când acestea vor fi disponibile.
Contactat de ziar, Mihai Peptan a citit mesajul pe WhatsApp, însă nu a oferit un răspuns.
În schimb, Academia de Poliție a reacționat, în scris, la întrebările ziarului Libertatea.
„S-au respectat toate normele legale”
Întrebați de ziar care este poziția Academiei față de lucrările realizate de asocierea condusă de Bau Stark, reprezentanții instituției au punctat că totul se desfășoară în baza unei licitații.
„Lucrările de construcții se desfășoară în baza unui proiect tehnic elaborat de către un proiectant autorizat și verificat de către un verificator de proiecte, de asemenea autorizat, în conformitate cu normele legale în vigoare. În ceea ce privește identitatea operatorului economic care execută lucrările, precizăm că acestea au format obiectul unei proceduri de achiziție publică ce s-a finalizat cu desemnarea unui câștigător și încheierea unui acord de execuție lucrări, cu respectarea tuturor normelor legale”, a punctat Academia de Poliție.
În plus, Academia de Poliție a menționat că nu comentează faptul că unul dintre acționarii firmei din momentul câștigării contractului este inculpat într-un alt dosar penal, câtă vreme compania execută lucrările în urma unei licitații.
De ce au făcut studenții curat
Ziarul a întrebat și dacă vor exista consecințe pentru firmă după apariția imaginilor. Răspunsul a fost unul general.
„De principiu, operatorul economic executant al lucrărilor are obligația de a despăgubi autoritatea contractantă în toate cazurile în care, prin acțiunea sa ori activitatea desfășurată în afara prevederilor contractuale, îi provoacă acesteia pagube sau prejudicii”, a scris Academia de Poliție.
Care a recunoscut și că studenții au făcut curățenie în spațiile unde sunt cazați, existând o „obligație” în acest sens. Academia susține că măsura a fost luată „inclusiv pentru cheltuirea judicioasă și prudentă a resurselor bugetare de care dispune instituția”.
„(…) în scopul asigurării continuității procesului didactic, Academia de Poliție a fost nevoită să preia temporar de la executantul lucrărilor anumite zone din cadrul unor obiective aflate în proces de reabilitarea, curățenia finală (și nu evacuarea molozului de șantier, a materialelor de construcții etc.) a fost asigurată cu implicarea efectivelor de studenți, care, în confirmate cu normele în vigoare, au obligația de a face curățenie în spațiile unde sunt cazați”, a menționat Academia.
Care a transmis că, la „finalizarea completă a lucrărilor de construcții”, executantul să ia măsuri pentru curățenia generală, ultimul pas înaintea recepției.