ComenteazăReacţia Instanţei supreme vine după ce miniştri şi parlamentari PSD au făcut o serie de aprecieri cu privire la decizia prin care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni închisoare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
„Potrivit art. 126 alin. 1 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Prin urmare, respectarea Constituţiei şi a principiului separaţiei puterilor în stat impune ca justiţia să se realizeze numai în sala de judecată şi numai în baza dispoziţiilor constituţionale ale legii. Derularea procedurilor judiciare într-un stat de drept presupune faptul că judecătorii sunt singurii în măsură să se pronunţe asupra temeiniciei unei acuzaţii, în baza probelor aflate la dosar, dar şi faptul că orice analiză asupra celor statuate în primă instanţă nu poate fi realizată decât prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege. De aceea, membrii Executivului sau Legislativului nu au căderea să aprecieze în ce măsură o hotărâre judecătorească va fi menţinută sau nu în căile de atac şi nici nu au competenţa legală de a constata că aplicarea legii este sub influenţa arbitrariului, toate aceste competenţe aparţinând instanţelor de control judiciar sau Inspecţiei Judiciare, atunci când există indicii că s-ar fi săvârşit o abatere disciplinară”, arată reprezentanţii ÎCCJ într-un comunicat transmis Agerpres.
Înalta Curte declară că a apreciat întotdeauna libertatea de exprimare, dar reaminteşte că, potrivit jurisprudenţei CEDO, „libertatea de exprimare nu are caracter absolut nici măcar atunci când este vorba de justiţie”.
„De aceea, a susţine că Înalta Curte a încălcat deciziile Curţii Constituţionale înainte de a cunoaşte conţinutul şi raţionamentul logico-juridic al hotărârii nu poate sluji în niciun fel la corecta informare a publicului şi este de natură a arunca îndoiala şi neîncrederea asupra actului de justiţie. Apreciem îndemnul la cumpătare, dar ne îndoim de sinceritatea unui astfel de demers atunci când el este dublat de afirmaţii potrivit cărora este evident că hotărârile au fost politizate sau reprezintă un răspuns vindicativ la presiunea străzii. Cumpătarea, atunci când este vorba de hotărâri judecătoreşti, presupune cunoaşterea aprofundată a procedurilor judiciare, dar, mai ales, a motivării hotărârii judecătoreşti în discuţie”, mai spune Instanţa supremă.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat joi, 21 iunie, de Instanţa supremă, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, fiind acuzat de instigare la abuz în serviciu.
”Decizia instanţei de judecată în cazul preşedintelui PSD ne arată că modul în care în România se aplică legea este încă sub influenţa arbitrariului”, a declarat Viorica Dăncilă, după anunţarea sentinţei.
Tot joi, ministrul de Interne, Carmen Dan, a susţinut că sentinţa în dosarul DGASPC Teleorman prin care Liviu Dragnea a fost condamnat este „una politizată”.
„Nu este o decizie definitivă! Este evident că această sentinţă este una politizată. Este răspunsul vindicativ nu numai la presiunea străzii, ci şi la încercarea autorităţilor legislative şi executive de a reforma statul de drept, acela real! De a armoniza legislaţia respectând Constituţia şi deciziile CCR, aşa cum se întâmplă în orice democraţie autentică!”, a scris, joi, Carmen Dan, pe Facebook.
Și premierul Viorica Dăncilă a avut o reacție, după condamnarea lui Liviu Dragnea: ”Legea, sub influența arbitrariului”. Premierul se bazează pe o lege care nu există.
Citește și: VIDEO/ Cristina Chiriac, inițiatoarea proiectului România Autentică: “Când cos iile, femeile încă mai spun «Tatăl nostru»”