Reacţia NATO după prăbuşirea dronelor ruseşti în România. Precizările Alianţei despre intenţiile Kremlinului

„Deşi NATO nu are nicio informaţie care să indice vreun atac intenţionat al Rusiei împotriva teritoriului aliat, aceste acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase”, a declarat un purtător de cuvânt al Alianţei într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, NATO şi-a intensificat măsurile de supraveghere şi monitorizare în regiunea Mării Negre, inclusiv prin patrulare aeriană.

Ministerul Apărării Naţionale român (MApN) a informat joi că resturi de dronă de provenienţă rusească au fost găsite în apropierea localităţii Plauru, după atacurile din noaptea de marţi spre miercuri asupra infrastructurii civile şi portuare din Ucraina, în apropierea graniţei cu România.

Investigaţiile realizate de specialişti din cadrul MApN, SRI şi MAI au început miercuri.

„Până la acest moment, la prima dintre cele trei locaţii identificate ca posibile zone de incidenţă, din proximitatea localităţii Plauru, jud. Tulcea, au fost identificate resturi de la o dronă de provenienţă rusească de tip Geran1/2. Cercetările vor continua şi astăzi, pentru acoperirea întregii zone. Facem precizarea că toate locaţiile identificate drept posibile zone de incidenţă se află în afara ariilor locuite, nefiind afectate elemente de infrastructură”, a afirmat MApN.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Statului-Major al Apărării, a declarat, joi, la Constanța că România are „un sistem de supraveghere foarte bun”. Fragmentele dintr-o dronă rusească, descoperite în urma căutărilor începute miercuri, 24 iulie, într-o zonă din apropierea localității tulcene Plauru, au lăsat în urmă copaci carbonizați și un crater, potrivit imaginilor publicate de mai mulți jurnaliști români.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Urmărește-ne pe Google News