Reacția Ucrainei după ce Iohannis și-a anulat vizita la Kiev: Suntem dezamăgiți

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că proiectul de lege „limitează drastic” accesul minorităților la educație în limba lor maternă, adăugând că anularea vizitei este un „semnal foarte puternic”.

O purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe ucrainean a confirmat că vizita a fost anulată. „Suntem dezamăgiți de faptul că partea română nu dorește ca liderii să aibă un dialog”, a declarat ea pentru AFP.

Proiectul de lege a fost aprobat de parlamentul ucrainean, dar președintele Petro Poroșenko nu a semnat încă aprobarea lui.

Potrivit textului proiectului de lege, începând cu 1 septembrie 2020, învățământul elevilor ucraineni va fi făcut exclusiv în limba ucraineană până a clasa a cinea. Vor putea, însă, să studieze și limba maternă, dar ca materie separată.

Ucraina are comunități numeroase de români, maghiari, polonezi și alte grupuri cu rădăcini în țările vecine. Totuși, rușii reprezintă cea mai mare minoritate a Ucrainei, iar multe regiuni ucrainene sunt în principal rusofone. Folosirea limbii ruse a fost mult timp un subiect de dispută între Moscova și Kiev, iar Kremlinul susține că autoritățile ucrainene încearcă să elimine limba rusă și rușii etnici.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Kiev a apărat proiectul de lege, spunând că este în interesul copiilor și ar îmbunătăți șansele lor de a studia în universitățile locale. Totuși, mai multe țări au criticat această lege.

Potrivit ministrului Educației Liliya Grynevych, aproximativ 400.000 de copii primesc educație în alte limbi decât ucraineană în țară, dintre care 90% merg la școlile de limbă rusă și aproximativ 16.000 studiază în limba.

Președintele Klaus Iohannis şi-a contramandat vizita pe care urma să o facă în octombrie în Ucraina, după scandalul adoptării legii educaţiei. Anunțul a fost făcut de șeful statului, joi, la New York, unde se află într-o vizită la Adunarea Generală a ONU.

Șeful statului a afirmat că a decis să nu mai meargă în Ucraina, ca urmare a adoptării legii educaţiei, considerând că acest act normativ contravine bunelor intenţii reciproce şi limitează drastic accesul minorităţilor la educaţia în limba maternă.

Parlamentul de la Kiev a adoptat săptămâna aceasta noua Lege a Educației, care se dorește a fi una care să-i apropie de Europa. Totuși, autoritățile române și maghiare își exprimă îngrijorarea cu privire la decizia de eliminare a limbii materne a minorităților din programă.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Radei Supremă a adoptat pe 5 septembrie, forma finală a legislației privind reforma învățământului. Reforma urmărește apropierea educației ucrainene de standardele europene, ca urmare a efortului de modernizare a sistemului de încățământ.

Și Parlamentul României a adoptat, miercuri, o declaraţie privind situaţia minorităţilor din Ucraina.  Potrivit declaraţiei, Parlamentul urmăreşte „cu îngrijorare şi maximă atenţie” evoluţiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a Legii Educaţiei, care „limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare şi îngrijorare în România”.

Citește și: Ce se întâmplă în cazul în care Coreea de Nord testează o bombă cu Hidrogen deasupra Pacificului

Urmărește-ne pe Google News