Europa „patetică” se trezește din somnul militar, dar rămâne divizată: prioritățile membrilor UE diferă în funcție de distanța față de Rusia

Europa începe să își regândească politica de apărare

După ce Donald Trump l-a criticat dur pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Casa Albă, Europa a început să înțeleagă mai clar cât de importantă este propria sa apărare. Mulți au fost șocați de remarcile fostului președinte american și au realizat că nu mai pot conta doar pe sprijinul Statelor Unite în fața agresiunii rusești.

„Este ca și cum Roosevelt l-ar fi primit pe Churchill la Casa Albă și ar fi început să îl terorizeze”, a declarat Raphael Glucksmann, un parlamentar european, în cadrul unui interviu pentru CNN.

Aceste comentarii, împreună cu acuzațiile că Europa profită de pe urma apărării asigurate de SUA, i-au determinat pe europeni să își regândească politica de apărare.

Germania vrea 600 de miliarde de euro pentru apărare

În Germania, una dintre cele mai mari economii ale Europei, schimbarea majoră a venit după alegerile federale. Cancelarul în devenire, Friedrich Merz, a reușit să obțină votul parlamentului pentru a elimina „frâna de datorie” din Constituția țării, un mecanism care limita împrumuturile guvernamentale. Astfel, Germania va putea să cheltuiască nelimitat pe apărare și securitate. Această decizie ar putea aduce o sumă de până la 600 de miliarde de euro pentru apărare în următorii zece ani.

Recomandări

Cine câștigă în urma haosului generat de suspendarea deciziei CCR privind anularea alegerilor prezidențiale. Expert: „Un război de durată”

„Este un punct de cotitură în Europa, pentru că Germania era una dintre țările reticente în privința apărării. Doar șocul provocat de Trump a făcut ca Germania să ia această decizie fundamentală”, a declarat Piotr Buras, un expert al Consiliului European pentru Relații Externe.

Franța vorbește despre protecția nucleară, iar Danemarca își cheamă femeile în armată

În Franța, președintele Emmanuel Macron a declarat că ar putea extinde protecția nucleară oferită aliaților săi, o propunere care ar putea include țările din Europa care beneficiază deja de umbrela americană.

În același timp, Polonia și statele baltice, Estonia, Letonia și Lituania, au renunțat la tratatul din 1997 privind minele terestre și au început să își întărească armamentele, inclusiv prin achiziționarea de mine și muniții de tip cluster.

Danemarca a anunțat că femeile vor fi eligibile pentru recrutare începând din 2026, iar Polonia a introdus planuri pentru a instrui fiecare bărbat adult din țară.

Irlanda pregătește legi noi, Portugalia reconsideră achizițiile americane

Chiar și Irlanda, o țară cunoscută pentru politica sa de neutralitate militară, a început să ia în considerare noi legislații pentru a-și putea trimite trupele fără aprobarea ONU, evitând posibilele vetouri din partea Rusiei sau Statelor Unite.

Recomandări

Cât cheltuiește România pentru apărare. Salariile și pensiile – în top, înzestrarea cu tehnică militară – sub 20%

„A fost o realitate incomodă și adesea nespusă în Europa că protecția împotriva invaziei depindea, în mare măsură, de sprijinul american. Acum, acest sprijin nu mai pare atât de sigur”, a spus un analist.

În acest context, și achizițiile de echipamente militare au devenit o preocupare importantă. De exemplu, Portugalia a început să reevalueze planurile de a achiziționa avioane F-35 din Statele Unite din cauza problemelor legate de aprovizionarea cu piese de schimb, și ar putea să se orienteze către alternative europene.

Uniunea Europeană, pe cale de fragmentare în apărare

Totuși, unificarea Europei pe acest subiect rămâne un obiectiv greu de atins. Atunci când președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un plan de a cheltui miliarde de euro pentru apărare, țări precum Spania și Italia au avut rezerve. Mai mult, premierul italian, Giorgia Meloni, a respins ideea de a trimite trupe italiene pentru a menține pacea în Ucraina, în cazul unui acord de negociere.

„Pe măsură ce te îndepărtezi de Rusia, devine mai greu să îți imaginezi scenarii de război precum cele din estul Europei. Problemele sunt relative și deciziile se iau în funcție de poziția geografică a fiecărei țări”, a spus Gabrielius Landsbergis, fost ministru de externe al Lituaniei.

Urmărește-ne pe Google News