Cuprins:
Cursa strânsă pentru turul doi
Rezultatele parțiale arată Ciolacu în frunte cu 22,7%, urmat îndeaproape de Georgescu cu 22,2%. George Simion, alt candidat al dreptei dure, se află pe locul trei cu 15,3%, în timp ce reformista Elena Lasconi a obținut 13,8%.
Aceste cifre contrastează cu exit-poll-urile inițiale care o plasau pe Lasconi pe locul doi. Prezența la vot a fost de 52,5%, ușor peste cea din 2019.
Rezultatele finale ar putea suferi modificări pe măsură ce numărătoarea continuă. Voturile românilor din diaspora, care încă nu au fost incluse, ar putea influența clasamentul final.
Inițial, sondajele îl arătau pe Marcel Ciolacu cu 25% și pe Elena Lasconi cu 18%, în timp ce Călin Georgescu și George Simion aveau 16%, respectiv 15%.
POLITICO menționase anterior că România părea să contracareze tendința globală spre dreapta dură, cu Lasconi calificându-se în turul doi. Însă rezultatele provizorii indică acum o altă direcție.
Implicațiile pentru România, văzute prin ochii presei internaționale
Aceste alegeri au o miză importantă pentru România, țară cu o graniță de 650 km cu Ucraina. Rolul strategic al României în NATO și în tranzitul cerealelor ucrainene a crescut după invazia rusă din 2022.
Analistul politic Cristian Pîrvulescu a declarat pentru AFP: „Extrema dreaptă este de departe marele câştigător al acestor alegeri”.
„Democraţia românească este în pericol pentru prima dată de la căderea comunismului în 1989”, a adăugat el.
Candidații și platformele lor
Ciolacu, reprezentând centru-stânga, a promis stabilitate și un nivel de trai „decent”. Partidul său a modelat politica României timp de peste trei decenii.
Georgescu și Simion au exploatat nemulțumirile legate de inflație și costul vieții. Simion, în special, s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina și a criticat conducerea UE.
Lasconi, candidata reformistă, a avut o campanie axată pe schimbare și modernizare.
Controverse în campanie
Campania electorală a fost marcată de acuzații și atacuri personale. Simion s-a confruntat cu acuzații de întâlniri cu spioni ruși, pe care le-a negat. Ciolacu a fost criticat pentru utilizarea avioanelor private.
În ciuda tensiunilor, candidații au îndemnat la prudență în interpretarea rezultatelor. Ciolacu a declarat că vor trebui numărate toate voturile înainte de a ști configurația turului doi. Lasconi a avertizat: „Scorurile sunt foarte strânse, nu este încă momentul să sărbătorim”.
Impactul asupra viitorului politic
Rezultatul final al acestor alegeri ar putea avea un impact semnificativ asupra direcției politice a României. O eventuală victorie a extremei drepte ar putea influența pozițiile țării în UE și NATO.
Alegătorii români par divizați între dorința de stabilitate și apelul la schimbare radicală. Turul doi, programat pe 8 decembrie, va fi decisiv pentru viitorul țării.
Rămâne de văzut cum vor influența voturile din diaspora rezultatul final și dacă tendința actuală se va menține. Indiferent de rezultat, aceste alegeri marchează un moment crucial în istoria politică recentă a României, potrivit presei internaționale.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro